21,114 matches
-
ideologic, inclusiv de actualitate. Ceea ce dacă nu-i asigură un statut chiar de superioritate efectivă, oricum unul de diferențiere calitativă îi garanteză. Abordînd, într-un întreg capitol, chestiunea noului tip de înțelegere a relației României cu Occidentul european, dl. Marino socoate că țara noastră e mereu deschisă sincronizării. Acum n-ar fi suficientă numai sincronizarea mecanică, ci trebuie propusă și o diferențiere a noastră. Cînd am intrat în contact cu Apusul, am ales modelul francez din altele posibile, aceasta arătînd că
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
preferînd definitivării unui sistem filosofic, activitatea de căutare a "luminișurilor" unde se revelează ființa, el rămîne, în ochii lui Malraux, tot specialistul care ascunde prin artificii teoretice problemele existenței sub probleme de limbaj". Recunoscînd în Beckett "un talent excepțional", dar socotindu-l "tocmai din această cauză" nu mai puțin decît "un răufăcător", întrucît literatura lui, "complicîndu-se în etalarea exclusivă și aproape masochistă a mizeriei omenești", ar fi "orientată împotriva vieții" și prin urmare "lipsită de sens spiritual", Jean Grosjean este amendat
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
dragi, de pildă cartea lui Iov". Să menționăm că obiecțiile autorului Meditațiilor critice nu-i lasă deoparte nici pe emulii săi, membrii Cercului literar de la Sibiu. Fără a intra în detalii, ne oferă o mostră a disocierii, în acest cadru socotit atît de omogen, chiar în ultimul său interviu, acordat de pe un pat de spital, lui Nicolae Prelipceanu: "Au fost conflicte destul de acute, îndeosebi între mine și Negoițescu, de așa manieră că, la un moment dat, Doinaș spunea că s-a
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
la virtuozități speculative și expresive cu totul remarcabile. Agerimea nativă i se poate consolida prin cultură pînă la eminență. El formează, fie că ne place fie că nu, stratul nutritiv al strălucitei serii eseistice menționate. Blaga îmi spunea că-l socotește pe Camil Petrescu un Mitică la pătrat. Să se supere oare ultrasusceptibilul Alexandru George de apropierile ce le propunem dacă pînă și Eminescu a fost taxat de G. Călinescu drept un Mitică grav, fără simțul umorului? Precum odinioară autorul Patului
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
noștri. Întrebările de ieri (Alexandru George se vrea, măcar parțial, aidoma prietenului d-sale, Barbu Cioculescu, un "om vechi", exponent al epocii interbelice) se întretaie fatalmente cu cele de azi. Este oare România o țară bogată? Eseistul abordează chestiunea pieptiș, socotind-o drept "una dintre cele mai răspîndite și mai tenace gogorițe care circulă în societatea românească, ba chiar și printre oamenii inteligenți și informați". Accentul e deplasat categoric în sens opus și, indiferent dacă-i dăm dreptate sau nu analistului
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
pe teritoriul lor s-ar fi "găsit" zăcăminte minerale sau materii prime de rapidă prelucrare. Elveția sau Olanda, țări eminamente sărace, sînt în realitate foarte bogate, deoarece au știut să muncească, fenomen curios, aproape ininteligibil pentru noi, românii". Chiar dacă putem socoti, pînă la urmă, în chip conciliant, că atît zestrea naturală cît și rodul muncii concură la conceptul de bogăție națională, energica subliniere laturii dinamice a acestuia ne dă un fior de satisfacție, cu atît mai vîrtos cu cît, în actualitate
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
eroul revoluționar", toată lumea aceasta împăcată și resemnată se orienta integral după ce îi rămăsese în minte din mentalitatea vechii burghezii, înlăturate de "Istorie"". O altă prejudecată pe care o combate cu tărie Alexandru George este cea a perenității marxismului, care, după cum socotesc unii pînă la ceasul de față, ar trebui judecat nu după eșecurile sale catastrofale și după monstruoasele crime ce le-a comis, ci după bunele intenții conținute în nucleul său teoretic, în posibilitățile de adaptare "inteligente" la realități. "Învățătura invincibilă
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
în El și în învățătura Lui de viață făcătoare. Crucea trebuie să ne facă să slujim și semenilor noștri, așa cum și Hristos a slujit omenirii întregi prin Cruce. Dacă Hristos a împăcat prin Cruce omenirea cu Dumnezeu, iar Hristos este socotit ca „pacea noastră“, tot așa și pe noi Crucea Lui ne cheamă la pace, la bună înțelegere, la iubire. Făcând semnul Crucii, ea ne ocrotește de cele rele, alungă duhurile potrivnice și dobândim binecuvântarea lui Dumnezeu. Îndemnul Mântuitorului de a
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]
-
Mișu Dinvale nu mai cântă la pian decât... „rar, foarte rar, mă distrez cu golanii”. Dar cei care-l știu de pe vremea când lua ore de pian jură că Mișu a rămas exact la fel, omul vesel, civilizat, prietenos și socotit pe care-l știau... Îndrăgostit și polist Se zice că prima iubire nu se uită. Ca să fie însă sigur de asta, Mihai Dinvale a luat-o acasă, s-a-nsurat cu ea. Bineînțeles că-i timișoreancă, fiindcă primul love story ține, numaidecât
Agenda2003-15-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280904_a_282233]
-
arabi, francezi, englezi etc. Cu amestecul de culturi și stiluri s-a realizat minunea: magnificul oraș. Cairo, Heliopolis, Piramidele (a lui Keops depășește în înălțime Statuia Libertății, mausoleul Taj-Mahal și biserica Sfântul Petru din Roma). Privind Sfinxul, Livia Nemțeanu se socotește „un martor viu în fața morții eterne”. Amintind un articol semnat de dr. Gabriela Dăncescu, intitulat „Piscurile Ceahlăului și piramidele Egiptului” publicat în 2001 în revista „Calea de lumină”, autoarea acestuia vorbește despre un arheolog german - al cărui nume nu-l
TIERRA DEL FUEGO FIN DEL MUNDO. In: Editura Destine Literare by Livia Nemțeanu-Chiriacescu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_381]
-
al unor specii componente ale biograficului cum ar fi. corespondența (oficială sau privată) autobiografia, anumite tipuri de memorii, portretul. In schimb, s-a arătat deschis să extragă, cu finețe și cu argumente, din fiecare în parte, tot ceea ce poate fi socotit brumă de literatură, de imaginar, de ficțiune. Care vasăzică - ficțiunea non-ficțiunii?! Într-o notă explicativă, de pro domo, din 31 mai 2008, Profesorul, după o privire circulară în lume, se informează despre vivacitatea subiectului său în USA, în Franța, și
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
n-au fost nici martiri, nici binevestitori ai lui Hristos prin viu grai sau prin scris, nici cuvioși călugări și nu s-au învrednicit nici de darul facerii de minuni. Dar, cu toate acestea, Biserica le acordă o atenție specială, socotindu-i mai presus decât alți sfinți, și anume, „întocmai cu Apostolii“! Cărui fapt se datorează această cinstire deosebită? O sumară cercetare a vieții și faptelor lor - inclusiv a conjuncturii social-politice în care au trăit - ne va convinge pe deplin că
Agenda2003-20-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281020_a_282349]
-
spune, tot în Adevărul, că a reparat o școală, în Moldova, pe banii lui și fiindcă nu putea să-și dea singur șpagă, i-a ieșit de trei ori mai ieftină reparația ca la stat. De când am citit asta, tot socotesc câte școli a reparat Tăriceanu, când era premier. Evenimentul Zilei ne anunță că Băsescu a petrecut o seară la un restaurant din Neptun, iar la plecare a făcut fotografii cu turiștii aflați pe terasă. Nici dacă ar avea fiecare sepepist
Ziare, la zi: Jurnalul aruncă secuii în calea tsunami-ului solar () [Corola-journal/Journalistic/27971_a_29296]
-
cel mai idealist, cel mai credincios dintre toți cei de vârsta lui. El crede în tineret și în oamenii de treabă. Degeaba spun cei dezamăgiți că e «șmecher», am intuit că el e dezamăgit. Caută entuziaști, puternici, credincioși. Găsește slabi, socotiți sceptici, căci sunt slabi cei ce pedepsesc cu ură”. La Nae Ionescu în schimb, idolatrizat de „noua generație“ din anii ’30, o șochează pe Alice Voinescu dubla morală, „una pentru stăpâni și alta pentru sclavi“. Este o linie socială de
Jurnalul clandestin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2796_a_4121]
-
că este mai „bine“ să-i țină acasă, ca să-i ajute la treburile gospodărești. Președintele cartierului, Alexandru Virag, spune că a făcut toate demersurile pentru ca tuturor copiilor să li se ofere măcar șansa de a învăța alfabetul și de a socoti. Nu demult a avut loc și o întâlnire cu reprezentanții tuturor instituțiilor care i-ar putea ajuta pe copii. Așadar, la masa de discuții, lângă Alexandru Virag, s-au așezat inspectori școlari, reprezentanți ai Primăriei și ai Agenției Taberelor. Au
Agenda2003-3-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280602_a_281931]
-
urmat pentru ceilalți colegi ai lor, prin sârguința la învățătură și prin purtarea lor. Toți trei, după isprăvirea învățăturii, au trăit o viață retrasă, în rugăciune stăruitoare și muncă. Toți trei s-au împotrivit la început să primească Taina Preoției, socotind că nu sunt îndeajuns de vrednici pentru o asemenea slujire în fața lui Dumnezeu și a oamenilor. Pentru meritele lor deosebite, Dumnezeu i-a ridicat pe cele mai de seamă scaune vlădicești ale vremii, pentru a răspândi de acolo cu și
Agenda2003-4-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280618_a_281947]
-
stabilite noi reguli privind contractele-cadru de furnizare a gazelor naturale pentru consumatorii captivi. Plata consumului se va face lunar, în termen de 15 zile calendaristice de la data emiterii facturii, în cazul în care data scadenței este zi nelucrătoare, termenul fiind socotit împlinit în următoarea zi lucrătoare. Pentru rău-platnici este prevăzută perceperea, începând cu a 16-a zi de la emiterea facturii, a majorărilor de întârziere, aplicate pentru fiecare zi de neplată, până la achitarea integrală a sumei facturate. După alte 30 de zile
Agenda2003-6-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/280660_a_281989]
-
de credincioși din țară și de peste hotare; pentru munca de ambasador al cărții ortodoxe; pentru că prin întreaga sa activitate din ultimele decenii a produs o înviorare absolut necesară a conștiin țelor, într-o vreme fără inimă, tristă și rece; pentru că socotește munca de preot și ca pe o expu nere de fapte în folos social; pentru că s-a dovedit un străjer de nădejde al Ortodoxiei, veghind să nu se știrbească nici cea mai mică parte din credința ce ne-a rămas
Inima de sub reverendă. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_369]
-
și 18 carate -, depășind cu mult recordul stabilit anul trecut, de 2,7 kg aur. Tezaurul a fost prezentat presei luni, 24 februarie, în biroul șefului Poliției Municipale, comisar Gheorghe Moldovan. Podoabele - în valoare de peste 80 000 de euro, dacă socotim numai metalul, nu și manopera - au fost aduse din Italia. Polițiștii i-au invitat pe reprezentanții firmei să aducă acte privind această cantitate de aur. La acea dată, comisarul Cristinn Lăpădat, adjunct al șefului Poliției Municipale, ne declara că „noi
Agenda2003-9-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280751_a_282080]
-
în conflict cu scepticismul. E mai degrabă singura bucurie care ne rămîne și singurul sens pe care îl poate revela existența noastră: să descoperi că aceasta, în pofida a toate, e țesută din teme și motive recurente, pe care le putem socoti niște „miteme” personale, și să vorbești despre ele - sau, mai bine, să faci din ele suportul unei opere. În prefața antologiei pe care ai publicat-o în 1983, la Editura Gallimard, cu titlul Suprarealismul în Cehoslovacia (culegere de texte 1934-1968
Interviu cu Petr Král - „O reverie asupra cotidianului“ by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Journalistic/2659_a_3984]
-
cărțile, cu tablourile, cu muzica, iar aceste lucruri se bucurau de un anumit prestigiu în ochii părinților mei. Totodată, ei erau îndeajuns de raționali, înzestrați cu spirit practic și supuși convențiilor sociale pentru ca să am împotriva cui să mă revolt. Pot socoti oare un astfel de mediu ca fiind prielnic poeziei? Pentru poezia mea, așa s-ar părea. Dar nu mi-e greu să-mi închipui o poezie favorizată în aceeași măsură de o copilărie petrecută într-o familie numeroasă, proletară și
Interviu cu Petr Král - „O reverie asupra cotidianului“ by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Journalistic/2659_a_3984]
-
pe picioare de Romul Munteanu în anii 1970, Jacques Le Goff, a încetat din viață la 1 aprilie, în vârstă de 90 de ani. Se poate spune că studiile lui au schimbat imaginea Evului Mediu, pe care tradiția renascentistă îl socotea întunecat. Deja în 1964, cu „Civilizația Occidentului medieval”, Le Goff a oferit o strălucită imagine a vieții din asprul debut al istoriei propriu-vorbind europene. Format la Școala „Analelor”, după titlul revistei fondate în 1929 de Max Bloch și Lucien Febvre
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2662_a_3987]
-
spre comparație, printre cei dispăruți.”, pentru a conchide, în virtutea instituirii unei ordini prin apel la actul critic și estetic al receptării „noii opere”: „Oricine va admite această idee a unei ordini, a unei structuri a literaturii ș...ț, nu va socoti că e absurd ca prezentul să modifice trecutul în aceeași măsură în care el e călăuzit de trecut.” De aceea, postfața lui Vancu este vitală pentru receptarea sa în spațiul românesc, chiar dacă poezia lui Berryman vorbește de la sine. Nu „vorbește
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
acestei ultime observații, devine cu atât mai semnificativă distribuția istorică a numelor prezente. Un singur autor de secol nouăsprezece (și acela în două piese izolate despre „bătrânețe și moarte”, scrise în proximitatea propriei „ieșiri din scenă”), patru interbelici (dacă-l socotim și pe încă junele, pe-atunci, Eliade). În rest, numai scriitori de după război. Rezultatul e destul de neașteptat. Îl putem, desigur, citi în grilă ideologică. Faptul că existențialiștii noștri nu s-au grăbit să exploateze tema destinului ar avea o explicație
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]
-
publicată nu demult de Polirom, gândindu-mă că s-ar putea porni de la ea o discuție despre memorie și memorialiști. Mai iute de condei decât mine a fost însă Andreea Răsuceanu care, în ultimul număr al României literare, comentează cartea socotind-o o „mică istorie a cafenelelor literare”. Cum nu am deschis eu discuția, deși aș fi dorit, voi expune numai câteva păreri despre această apariție editorială pe care o consider, în domeniul ei, adică al memorialisticii, un eveniment. Este de
O reeditare îmbogățită by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2610_a_3935]