28,739 matches
-
a face loc unui convoi alcătuit din patru căruțe care duceau butoaie pântecoase. Clic, clic, chipuri aspre, riduri adânci, de bărbați învățați cu greul, pregătiți încă din copilărie pentru o viață dură, plină de lipsuri și pericole. În urma căruțelor, opt soldați, așezați pe două rânduri, mergând ordonat, cu sulițele în mâini, avangarda unei trăsuri de la fereastra căreia privea zâmbitoare o fetișcană. Clic, clic, păr blond, lung, ondulat, o față albă, rotundă, privirile li se intersectează pentru câteva secunde, ba nu, mi
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
deveni mod-de-a-fi. În trecut militarii încercau să-și decoreze costumele cât mai plăcut, să îmbine cumva forța militară cu frumusețea; asta le dădea și un pic senzația că sunt de partea binelui, Frumosul fiind situat în vecinătatea Binelui. Acum uniformele soldaților și-au pierdut strălucirea (poate cu excepția celor de paradă), orientarea fiind către uniformele de camuflaj, către contopirea soldatului cu natura. Asta scade un pic și din responsabilitate, moartea părând a veni de undeva din natură; soldatul contemporan ar dori să
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cu frumusețea; asta le dădea și un pic senzația că sunt de partea binelui, Frumosul fiind situat în vecinătatea Binelui. Acum uniformele soldaților și-au pierdut strălucirea (poate cu excepția celor de paradă), orientarea fiind către uniformele de camuflaj, către contopirea soldatului cu natura. Asta scade un pic și din responsabilitate, moartea părând a veni de undeva din natură; soldatul contemporan ar dori să nu-și mai asume crimele, și nici măcar să le treacă pe seama statului, ci a naturii. Față de epocile anterioare
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
vecinătatea Binelui. Acum uniformele soldaților și-au pierdut strălucirea (poate cu excepția celor de paradă), orientarea fiind către uniformele de camuflaj, către contopirea soldatului cu natura. Asta scade un pic și din responsabilitate, moartea părând a veni de undeva din natură; soldatul contemporan ar dori să nu-și mai asume crimele, și nici măcar să le treacă pe seama statului, ci a naturii. Față de epocile anterioare în care soldatul încerca să-și potențeze omenescul, să și-l evidențieze și prin intermediul uniformei, contemporaneitatea a creat
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Asta scade un pic și din responsabilitate, moartea părând a veni de undeva din natură; soldatul contemporan ar dori să nu-și mai asume crimele, și nici măcar să le treacă pe seama statului, ci a naturii. Față de epocile anterioare în care soldatul încerca să-și potențeze omenescul, să și-l evidențieze și prin intermediul uniformei, contemporaneitatea a creat tipul de soldat ce se apropie tot mai mult de un mecanism de ucis, de o stihie a naturii; vrea să fie destin, ceea ce i-
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
dori să nu-și mai asume crimele, și nici măcar să le treacă pe seama statului, ci a naturii. Față de epocile anterioare în care soldatul încerca să-și potențeze omenescul, să și-l evidențieze și prin intermediul uniformei, contemporaneitatea a creat tipul de soldat ce se apropie tot mai mult de un mecanism de ucis, de o stihie a naturii; vrea să fie destin, ceea ce i-ar aboli orice vină. Chelul se vede întotdeauna ca având păr! Instinctual își alege acele poziții în oglindă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
prin asta unele din sensurile libertății. Libertatea își are multe din dimensiunile sale situate în ceea ce juriștii numesc spațiul juridic; limitele acestuia dau seama de limite ale libertății oamenilor care se situează în acel spațiu juridic. În condițiile în care soldații sunt luați la oaste fără a avea libertatea alegerii, monumentele închinate eroilor sunt mai curând altare ale iertării, prin intermediul cărora societatea încearcă să-și răscumpere crimele înfăptuite odată cu trimiterea acelor cetățeni la moarte. Ne lăsăm modelați de alții până și
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
că după ce va bea cupa cea amară a patimilor, după răstignirea cea cumplită, va Învia din morți În cea de a treia zi.De aceea, oamenii cei răi, care nu-l iubeau, au pus o pază la sfântul mormânt, câțiva soldați romani, ca nu cumva să-L fure careva și să spună ca a Înviat. Maica Domnului, Fecioara Maria avea sufletul sfâșiat, iar apostolii, prietenii lui Iisus se ascunseseră de frică că ar putea și ei să fie prinși. Soldații romani
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
câțiva soldați romani, ca nu cumva să-L fure careva și să spună ca a Înviat. Maica Domnului, Fecioara Maria avea sufletul sfâșiat, iar apostolii, prietenii lui Iisus se ascunseseră de frică că ar putea și ei să fie prinși. Soldații romani erau Îmbrăcați În zale de fier, erau Încălțați cu sandale, pe cap aveau coifuri. Aveau săbii scurte, groase și foarte tăioase.Așa păzeau ei mormântul Domnului. Iisus Hristos fiind Fiul lui Dumnezeu și deoarece fusese judecat ca un tâlhar
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și Niculai Pahome au fost răniți de gloanțe. Din dosarul 87/1907, fila 36 din Arhivele Statului din Iași, reiese că pretextul răscoalei a fost că „Moise Herșcovici ar fi vândut unuia dintre țărani, cu lipsă la cântar”. Detașamentele de soldați trimise în grabă pentru înnăbușirea revoltei au reușit după câteva ore să o oprească. A doua zi, țăranii din împrejurimi au revenit la Lespezi înarmați cu „pari, ciomege, bolovani, făcându-se și uz de arme”. Răsculații intenționau să pătrundă în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în târg pentru „a se răfui cu arendașii ce-i încurcă la socoteli și nu le dă pământ de cultură”. (Arhivele Statului, Iași, dosar 80/1907, fila 37). Pentru a împiedica intrarea în târg, a fost trimis un detașament de soldați. Ciocnirea a fost de scurtă durată și violentă, patru dintre răsculați, printre care I. Agapei și N. Pahome, au fost loviți de gloanțe, doi dintre ei fiind chiar uciși. Ziarul Universul nota că „au căzut trei morți și mai mulți
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
luptele de retragere, în localitatea Lespezi, infanteria inamică cu două batalioane, atacă puternic pentru a ocupa podul de peste Siret. Pentru a opri înaintarea armatelor sovietice, românii comandați de lespezeanul V. Hreamătă au aruncat podul în aer, la dinamitare participând și soldatul Gheorghe Burcut (Oloi) din Heci, salvându-se toate tunurile, muniția, oamenii răniți, trupele pregătindu-se în aceeași zi (7 aprilie 1944) să se retragă la Pașcani, unde au dus lupte de stradă, corp la corp cu inamicul. Căpitanul (r) Mircea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
spate armatele românești. După lupte crâncene au fost distruse orașul Pașcani și târgul Lespezi. În noaptea de 23 spre 24 august s-a declarat încetarea ostilităților împotriva armatelor sovietice („Profiluri militare”, V. Stavarache). Un alt exemplu de eroism este participarea soldatului Dumitru Gh. Spataru, din Heci, la dezarmarea nemților de pe aeroportul Otopeni - București, în august 1944. După mărturiile sublocotenentului M. Hreamătă armatele române care au eliberat Transilvania și Ungaria de ocupația germană, la 8 mai 1945, se regăseau lângă Brno (Cehoslovacia
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Neculai 21. Căpitan Ionescu Mihai 22. Andorca Ion 23. Apetrei Gheorghe 24. Bamghetner Vasile 25. Balan Costică 26. Tănasă Constantin 27. Tănasă Cristache 28. Vârlan Dumitru 29. Sergent Muraru P. Ion - ctg 1944 30. Căpitan Ignat Vasile - ctg. 1943 31. Soldat Oneață Vasile - ctg 1945 32. Câșligan Vasile Dumbrava 1. Baciu Jenică 2. Curcă Neculai 3. Curcă Gheorghe 4. Ciubotaru Toader 5. Ciuciu Ion 6. Chițău Vasile 7. Călin V. 8. Crăciun Ion 9. Macovei Emil 10. Olaru Vasile 11. Baicu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
strada Brătenilor. La 6 aprilie 1944, în acea clădire în care se afla și oficiul poștal era stabilit Comandamentul Armatelor Românești, care se retrăgeau din Uniunea Sovietică pe linia Lipcani - Botoșani - Sirețel - Pașcani. În acea zi, târgul era plin de soldați, iar în ziua următoare podul de fier avea să fie aruncat în aer. Ultimul comandant de jandarmi și primul milițian avea să fie Aurel Botez, a cărui soție a fost moașă comunală. Fiica lor, Lenișor, avea să fie funcționară la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
planurile noastre eșuează și vom avea parte de o nouă Okinawa. Trebuie să faceți negreșit tot ceea ce vi se cere. Și apoi, să vă feriți unul de altul. Nu se știe care sunt spioni printre dumneavoastră. Acum o să lucrați ca soldați și vrem să fiți cu ochii-n patru și mai ales să nu dezvăluiți altora ceea ce vedeți. Muntele gemea, în ploaie, de cei aproape cinci sute de bărbați și femei. L-am ascultat, cuviincioși, în ciuda ploii care ne-a udat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
te-ar vrea: Obuz cu miezul de otravă, Ori ia castetu-n mâini, ca un bandit sadea, Ori maladia cea mai gravă. Ia haina unui basm de tine inventat, Povestea care toți o-ngaimă: Azurul unei șepci pe-o tidvă de soldat Și șeful casei alb de spaimă. Eu nu mai vreau nimic... În val, pe Enisei Polara stea lumina-și curmă Și ochii lui albaștri, lucind în ochii mei Îmi taie groaza de pe urmă... 19 august, 1939 Casa de pe Fontana IX
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
stinsese cînd apăruse Pomenea polițistul. Pe la 11 noaptea, Ionică chelnerul îl trage deoparte pe Fănică și-i spune că a auzit ceva la radio. În restaurant, lumea obișnuită, dar parcă mai puțină la ora asta ca de obicei, și cîțiva soldați nemți care așteptau trenul de Constanța. Terminaseră de mîncat și beau vin roșu la carafă. Regele vorbise la radio, dom Fănică! Zicea că a făcut armistițiu cu rușii! "Fugi, mă Ionică, de-aci! Antonescu ce-a zis?" Păi tocmai asta
Noaptea proclamației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7213_a_8538]
-
spună nemților să plece din restaurant? Fănică a exclus această posibilitate din două motive: războiul se purta pe front, nu în cîrciumi, iar la el în local și nemții erau oricînd bine veniți. Totuși, după o jumătate de oră, cînd soldații germani s-au suit în trenul de Constanța, Fănică a închis cîrciuma. De-abia în ziua următoare, cînd Virginia a venit la restaurant cu copilul în brațe și i-a pus pe toți la treabă, de fricoși și de puturoși
Noaptea proclamației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7213_a_8538]
-
de externe al Marii Britanii, William Hague. G8 a convenit, de asemenea, că nu ar trebui să existe nici o amnistie pentru violența sexuală în acordurile de pace, și a promis să dezvolte un protocol internațional de a investiga astfel de infracțiuni. Soldații, care sunt, uneori, primii care a descoperă victimele din zonele de conflict, vor beneficia de formare, pentru a face față unor astfel de scenarii, conform news.sky.com. Angelina, trimisul special al ONU pentru refugiați, s-a prezentat îmbrăcată complet
Angelina Jolie participă la Summitul G8 by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72157_a_73482]
-
cum se spune. Și pentru aceasta nu exista o persoană mai potrivită ca Regina Maria, o ființă energică, luptătoare, plină de inițiative, devotată țării, inteligentă și pe deasupra, ca femeie, fermecătoare. Era pur și simplu adorată, nu numai de compatrioți, - de soldații de pe front și de femeile, care-i sărutau poalele mantiei regale, dar și de către importante personalități publice occidentale și de mulțimile, parcă magnetizate. Ca un adevărat ambasador, ea se deplasează la Paris și la Londra, unde, cu toate că nu se afla
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
cu Radu Petrescu, cu Timotei Constantinescu și cu Olăreanu pe artera principală ce secționează orașul - Calea Domnească. Ne imaginam că urmează să vedem o armată nemaipomenită. Când colo, și-au făcut apariția niște căruțe cu plăpumi pe ele și cu soldați amărâți care nu arătau ca niște învingători. I-au ajuns din urmă, cu mașinile lor, ostașii români înfrânți, ce se retrăgeau din Moldova. Acest episod a fost prezentat mamei în felul următor de către noi, ca și cum am fi fost doi actori
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
ca și cum am fi fost doi actori, fiecare cu rolul lui: ,,Mamă - începea fratele meu - am văzut armata rusească venind cu tancurile, iar noi ne-am dus, am luat niște sticle cu gaz (prefiguram cocteilurile Molotov) și i-am asaltat pe soldați, i-am dat jos de pe tancuri". Aici interveneam eu spunând că fratele meu, Mică, l-a răpus pe comandant și a condus coloana până la gârlă unde toți rușii s-au răsturnat în apă. Mama ne asculta la început îngăduitoare, apoi
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
Angelo Mitchievici Ecranizînd ro-ma-nul omonim al lui Bohumil Hrabal, Jiri Men-zel face din Jan Dite per-so-najul narator al filmului o combinație între Char-lot cu clovneriile sale și soldatul Svejk al lui Ja-ros-lav Hasek. Atracția pentru acest tip de personaj este vădită la Jiri Men-zel și ea pro-vine dintr-o afinitate cu lumea teatrului și a filmului mut pe care regizorul o mărturisea cu ocazia Festivalului Filmului European, ediția
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
teatrului și a filmului mut pe care regizorul o mărturisea cu ocazia Festivalului Filmului European, ediția 2007, la care a fost invitat: "filmul trebuie să fie asemenea teatrului - cu o parte care rîde și una care plînge." Astfel este și soldatul Ivan Cionkin, personajul principal din romanul scriitorului tadjic Vladimir Voinovici, după care regizorul făcuse în 1994 un film Zivot a neobycejna dobrodruzstvi vojaka Ivana Conkina (Viața și aventurile soldatului Ivan Cionkin, 1994). Ivan Dite (Ivan Barnev) este un ospătar mărunt
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]