1,510 matches
-
de sticlă, frunzișul de-a pururi/ foșnind, ne vor crește pe umeri și brațe, și nu va fi vânt,/ ci o baltă de umbre va fi, în care nu prinzi rădăcină,/ un lac înghețat, în care-și dispută coroana de solzi înecații,/ iar viața e barca la mal, părăsită de vâsle./ Un glas va veni dinspre flăcări spre noi să-și păteze cu sânge argintul,/ s-anunțe, întors din incendiu: Nu eu, ci ei singuri știu ora!/ Și-atunci vor porni
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
baladei constă, în primul rând, în realizarea deosebită a portretelor celor doi eroi: Chira și arapul. Cântărețul popular încearcă o descriere caricaturală a negustorului, utilizând în acest scop o bogată gamă de epitete și comparații: „buzat, / negru și ciudat, / cu solzi după cap, / parcă sunt de crap, / cu solzi mari pe burtă / parcă sunt de știucă.” Se mai adaugă în altă versiune buzele „late, / roșii și umflate”, ochii „refecați, / roșii, bolboșați”, părul „îmbâcsit / și încârlionțit”, mustățile „de rac, / parc-ar fi
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
a portretelor celor doi eroi: Chira și arapul. Cântărețul popular încearcă o descriere caricaturală a negustorului, utilizând în acest scop o bogată gamă de epitete și comparații: „buzat, / negru și ciudat, / cu solzi după cap, / parcă sunt de crap, / cu solzi mari pe burtă / parcă sunt de știucă.” Se mai adaugă în altă versiune buzele „late, / roșii și umflate”, ochii „refecați, / roșii, bolboșați”, părul „îmbâcsit / și încârlionțit”, mustățile „de rac, / parc-ar fi un drac”. Trăsăturile dizgrațioase, puternic îngroșate, realizează o
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
de disertații meditative, de orientare stoică, altoită pe o viziune creștină, în prima jumătate a cărții? Dar acum, după ce și-a descoperit "inteligența inimii" (în carte se repetă faptul că avea "inima curată"), după ce întâlnirea cu Inorogul i-a ridicat solzii de pe ochi, Șoimul are perspectiva amplă a înțeleptului și vede întreaga poveste dintr-un unghi corect, acreditat de autor. El nu ezită să pună punctul pe i și să rezume, plastic, starea conflictuală cauzată de orgoliul și setea de putere
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
singurul animal care nu are limbă și care nu-și mișcă falca de jos, ci, dimpotrivă, este singurul animal care-și aduce falca de sus spre cea de jos. Are și gheare foarte puternice, iar pe spinare o piele cu solzi de nestrăpuns. Orb în apă, în aer are vederea foarte ageră"1. Despre cultul pe care egiptenii i-l dedicau acestui animal scrie și Diodor din Sicilia, în a sa Bibliotecă istorică (I, LXXXIX), fără a aduce multe informații în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
hiperbolizează strategic: Cine va dezveli fața veșmântului lui?/ În cutele platoșei lui cine-ar putea pătrunde?/ Porțile feței lui cine le-ar putea deschide?/ În jurul dinților lui e spaimă./ Măruntaiele lui, scuturi de aramă,/ pielea lui, ca piatra de șmirghel;/ solzii lui, lipiți unul de altul/ și vântul nicidecum nu-l va pătrunde;/ ca un om cu fratele lui așa sunt uniți,/ se țin laolaltă și nu se vor despărți./ La strănutul lui strălucește lumina,/ iar ochii lui, arătarea luceafărului de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
spălate, pâine înmuiată în lapte și stoarsă bine, sare și piper. Se amestecă toate la un loc, apoi umplem peștele, după care îl coasem la burtă și-l așezăm într-o tavă. Se face un sos din ulei, ceapă tăiată solzi, castravetele murat tăiat mărunt, patru sau cinci măsline fără sâmburi și un pahar de vin. Peste acest sos punem peștele și dăm la cuptor să se frigă la foc mic. Se servește decorat cu lămâie și țelină tocată mărunt. CROCHETE
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
tocate mărunt, 30 g ulei, 3 roșii curățate de pieliță și de sâmburi și tocate mărunt, sare, piper, ghimbir și pătrunjel tocat. Peștele îl ungem cu ulei de măsline, după care îl punem pe grătar la prăjit, dar necurățat de solzi. Apoi îl așezăm pe platou, lângă el punem sosul din ceapă și cartofi care au fiert în apă clocotită timp de douăzeci de minute. MACROU CU LAMAIE 4 bucăți de macrou, 4 linguri de ulei, 150 ml apă, sare, piper
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
apoi se scoate pe platou unde se adaugă cartofii, morcovul, sfecla și restul pentru decor. ȘTIUCA CU SOS ALB O știucă, 150 g unt, o lingură de făină, 1 pahar de lapte și țelină pentru decor. Se curăță știuca de solzi și de viscere, se spală și se stropește cu zeamă de lămâie și puțină sare. Apoi se pune la fiert într-o cratiță cu apă rece la foc foarte mic să fiarbă încet. Când este fiartă, se scoate din apă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de usturoi verde, două - trei fire de pătrunjel, două linguri de ulei, 100 gr. de iaurt. Se toacă mărunt, se bat cu sare, apoi amestecăm cu uleiul și iaurtul. Se servește cu mămăligă caldă. SOMON AFUMAT Se curăță peștele de solzi și viscere, se spală bine, apoi se presară cu sare mare, se stropește cu oțet din mere și lăsăm să stea o oră. Clătim peștele la jet de apă, după care îl pudrăm cu condiment pentru pește ( sau piper, delicat
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
punem în borcane. Legăm vasele și le punem în pături până a doua zi. SALATĂ DE TOAMNĂ (3) 1 kg gogonele, 1 kg gogoșari, 1 kg ardei kapia, 1 kg ardei, 1 kg morcov, 1 kg ceapă Ceapa se taie solzi și se înmoaie într-o cană de ulei. Morcovul se fierbe pe jumătate, după care se pun la fiert o cană de oțet, 2 căni de apă, 3 linguri de sare, 2 linguri de zahăr și condimente. După ce clocotește, se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se sterilizează timp de 20 minute la cuptor. SALATĂ DE TOAMNĂ (4) 3 kg gogonele, 3 kg gogoșari sau ardei, 1 kg morcov, 1 kg ceapă, 750 ml ulei, 250 ml oțet, sare, piper, foi de dafin Se taie ceapa solzi și se călește până se înmoaie, apoi morcovul se dă pe răzătoare, iar celelalte se taie cubulețe și se pun peste ceapă rece, se adaugă condimentele și oțetul, apoi se pune în borcane, se leagă și se sterilizează timp de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
în sacrficiu? Flaubert subliniază de la bun început distanțele, golurile care structurează ospitalitatea. Mai întâi el ne oferă o descriere a castelului ca loc al ospitalității. Acest castel, în mijlocul pădurilor este solid ("Cele patru turnuri de la colțuri aveau acoperișuri țuguiate cu solzi de plumb, iar temelia zidurilor se sprijinea pe blocuri de stânci"376*, el este făcut după comunitatea organizată pe care o adăpostește, apa din streșini e adunată în rezervoare, "pietrele curții străluceau de curățenie ca lespezile unei biserici"377*, imagini
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pentru mamă înseamnă a fi arhiepiscop, ceea ce atestă o fervoare religioasă destul de mondenă). Castelul însuși este prezentat într-un spațiu de închidere, de claustrare. Imaginile care îl prezintă sunt agresive: "Cele patru turnuri de la colțuri aveau acoperișuri țuguiate, acoperite cu solzi de plumb, iar temelia zidurilor se sprijinea pe blocuri de stânci care coborau prăpăstios până în fundul șanțului cu apă"384*. Mai multe incinte apără acest loc geometric (țăruși, gard de mărăcini) al cărui aspect pătrat și militar se opune oricărei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Trad. rom. cit., p. 91 (nota trad.). 395 "Rând pe rând, ajută pe Delfinul Franței și pe regele Angliei, pe Templierii de la Ierusalim, pe căpetenia Parților, pe negusul Abisiniei și pe împăratul din Calicut. Se război cu scandinavii acoperiți cu solzi de pește, cu negri înarmați cu paveze din piele de hipopotam, călări pe măgari roșii, cu indieni îmbrăcați în veșminte aurite rotindu-și deasupra turbanelor săbiile lor late și strălucitoare ca oglinzile. Învinse pe troglodiți și pe antropofagi. Străbătu ținuturi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
gologani (,n-am un gologan"), franci (,e vesel, e în franci") etc. O listă românească în care să intre deopotrivă termeni argotici actuali și forme ieșite din uz ar conține, alături de cele citate mai sus, alte metonimii - sunători, zimți - , metafore - solzi, lozuri - și cuvinte de diverse origini: biștari, carboave, ghelzi, lovele, mangafeți, mangări, mangoți, marafeți, mardei, pitaci, pițule etc. În numărul 6 din 2003 al revistei electronice Marges linguistiques, consacrat argourilor, au apărut două articole despre reflexele în limbajul familiar-argotic al
Euro: noutăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12539_a_13864]
-
un semn, un topos, amprenta unei stări metafizice ( " Din supa stelară/ A căii lactee.../ Izbucnesc orhidee; Devora,/ Femeia ce doarme/ Sub lespezi de ape,/ Mușcă din lună; Soarele împușcat în ceafă/ Atârna ca un fagure/ Cu venele-n harfă; În solzi de foc cobor/ Stelar spre văile lăptoase ș...ț Strălucitori amanți, ne vom dori/ Navigatori, spre dincolo de lună".) Ștefan Radof - Efectul de seră, Poeții Orașului București, Asociația Scriitorilor din București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2002
Ferestre de iarbă by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13683_a_15008]
-
dacă ar avea cine să mai fie medic acolo... Arată-mi un alt curent artistic care să fi ocupat “imperialist”, ca suprarealismul, un întreg secol, cum a fost al 20-lea. Aparent decadent, dar productiv în toate ariile creației. “Doi solzi de pește nu seamănă între ei” - Ce mă mai îndeamnă să scriu, pentru că altfel sunt cam demontat, este simțământul, bănuiala că sunt încă foarte multe lucruri pe care nu le-a formulat Poetul. Există încă atâtea posibilități, așa cum există foarte
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
vreau să generalizez - constat că lumea, dacă o privești atent, este imperfectă. În așa măsură există haosul și debandada, că te întrebi dacă nu cumva Dumnezeu a fost și el un căutător stângaci. Două frunze nu sunt la fel, doi solzi de pește nu seamănă între ei. și ce minunat că e așa ! Excepțional de rodnică, în ce mă privește, îmi e teoria fractalilor, a lui Mandelbrot. Casa mea de la Pietroșița e întemeiată nu atât pe beton, cât pe concepția aceasta
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
plouă absent. stropii tăcuți își strivesc carnea pe geam". Sau: "călare pe fiară satana pocnește din bici, fruntea-i un rug scăldat în sudoare, iar șarpele meu adormit se trezește. mișcă din coadă, scapără limba și-mi zornăie-n creier solzii lui mici". Se poate bănui senzația autorului de-a se afla în captivitatea autoreferențialității ca într-o cămașă de forță. Epura textuală semnifică o încătușare a unei senzualități indomptabile, a unei naturi sangvine a cărei expresie se arată înclinată spre
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
necorespunzător la altă temperatură decât cea cuprinsă între 0°C până la +4°C; - icrele prezintă boabe sparte, neindividualizate, de mărime neuniformă, cu aspect mat, cu aspectul de masă neuniformă, casante, neelastice, cu separare de lichid, cu resturi de membrane ovariene, solzi, oase, resturi de viscere sau alte impurități; - icrele care prezintă formațiuni de natură parazitară sau mirosuri străine de rânced, gust de acru, putrefacție, fermentație, prezență de mucegai; - nu se încadrează în parametrii de salubritate impuși de legislația în vigoare; - prezintă
NORMA SANITARĂ VETERINARĂ din 9 noiembrie 2004 (*actualizată*) care stabileşte condiţiile suplimentare privind controlul sanitar veterinar al produselor din pescuit, crustaceelor, moluştelor, gasteropodelor şi batracienilor, destinate comercializării directe către consumatorul final sau procesării în alimente pentru consum uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164790_a_166119]
-
închise etanș, prezintă deformarea capacelor, cu semne de bombaj sau cu scurgere de conținut, lovituri sau înfundări ale tablei în special în zona falțului, pete de rugină, sunt incorect și vizibil ștanțate, litografiate sau etichetate; - în conținutul lor sunt aripioare, solzi, resturi de viscere sau cheaguri de sânge; - la interior, lacul este discontinuu, neaderent la tablă, prezintă zone de exfoliere sau de corodare a tablei, urme de exudare a masei de etanșare din falț; - nu se încadrează în parametrii de salubritate
NORMA SANITARĂ VETERINARĂ din 9 noiembrie 2004 (*actualizată*) care stabileşte condiţiile suplimentare privind controlul sanitar veterinar al produselor din pescuit, crustaceelor, moluştelor, gasteropodelor şi batracienilor, destinate comercializării directe către consumatorul final sau procesării în alimente pentru consum uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164790_a_166119]
-
și/sau ... - hides and skins from wild game described above are derived from killed animals whose carcases have been found fit for human consumption following the inspecțions laid down în Article 3 of Directive 92/45/EEC and/or c) solzii și oasele de pește descrise mai sus provin de la unități de fabricare a produselor din peste pentru consum uman sau înregistrate în concordanță cu Directivă 91/493/ CEE . ... - fish skin and bones described above come from plants manufacturing fish products
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 2 februarie 2004 care stabileşte condiţiile de sănătate a animalelor şi de sănătate publică care reglementează comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene şi importul în România de produse care nu sunt supuse cerinţelor şi regulilor specifice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165913_a_167242]
-
amoniacale; kermesul, colorant roșu extras din insecte kermes; sepia, substanța coloranta bună provenind din pungă de cerneală a sepiei; extractele colorante care sunt preparate cu șelac și în principal cel cunoscut că lac-dye; pigmentul sidefiu (de perle) natural, obținut din solzii peștilor și constând în principal din guanina și hipoxantina, sub forma cristalina. Poziția cuprinde și preparatele pe bază de substanțe colorante de origine vegetală sau animală de tipurile utilizate pentru a coloră orice material sau chiar destinate utilizării că ingredient
ANEXĂ nr. 32 din 5 ianuarie 2000 EXTRACTE TANANTE SAU COLORANTE; TANINI ŞI DERIVATII LOR; PICGENTI ŞI ALTE SUBSTANTE COLORANTE; VOPSELE ŞI LACURI; MASTICURI; CERNELURI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166806_a_168135]
-
pastă de tipul celor utilizate la fabricarea vopselelor sau emailurilor. Grupa cuprinde de asemenea și dispersiile concentrate, denumite uneori "esențe de Orient" sau "esențe de perlă": a) ale unui pigment natural sidefiu (de perle) conținând guanina și hipoxantina, obținut din solzii anumitor pești, sau ... b) ale unui pigment sintetic sidefiu (de perle) (în special, mica tratată cu oxiclorura de bismut sau cu dioxid de titan), ... prezentate într-un lac (de exemplu lac pe bază de nitroceluloza) sau într-o soluție de
ANEXĂ nr. 32 din 5 ianuarie 2000 EXTRACTE TANANTE SAU COLORANTE; TANINI ŞI DERIVATII LOR; PICGENTI ŞI ALTE SUBSTANTE COLORANTE; VOPSELE ŞI LACURI; MASTICURI; CERNELURI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166806_a_168135]