218,930 matches
-
dacă nu mă înșel are o construcție neobișnuită pentru România: el conține vreo șaisprezece scaune dispuse normal, în direcția de deplasare a mașinii, și vreo opt așezate lateral, lipite unul de altul, astfel încât călătorii se privesc față în față. În spațiul dintre aceste banchete se creează o mică platformă unde pot sta în picioare încă vreo paisprezece-cincisprezece oameni. De regulă, mașina e goală sau aproape goală. Ei bine, ca un făcut, astăzi, când ajunge în stația „noastră" ( Brâncoveanu, colț cu Porumbescu
Zeta-Jones are bilet circular by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13834_a_15159]
-
tehnice. Ca și în engleză, în alte limbi occidentale franceză, spaniolă, italiană existau înainte de impunerea terminologiei informatice cuvintele icône, icono, icona cu sensul semiotic și cu cel pictural: doar că în acest ultim sens uzul respectivelor cuvinte era limitat la spațiul religios bizantin. Poziția lor în limbă nu este deci deloc comparabilă cu cea din română, în care sinonimia sau polisemia creată (cuvînt nou adaptat sau sens nou adăugat prin calc cuvîntului vechi) e mai greu suportabilă � "fă clic pe
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
În sfârșit, această Rugăciune, scurtă și sobru articulată: "Crud tipar în ghips malefic/ Ploaie rece-n trupuri fine/ Arde ceasul din perete/ Ochiul alb al rugăciunii/ Om de lemn sub împăcare". ( Lucian Pop, Baia Mare) * Cum nu vă putem publica în spațiul și așa insuficient al rubricii, cele patru poeme apărute cu erori de tipar în volumul Vis fără somn, vă sugerăm în schimb să faceți cu răbdare corecturile pe fiecare exemplar ce urmează a fi dăruit cu dedicație. Altfel, ar fi
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
strivitoare. Priveliștea mă asigură este dezolantă. Moloz, ziduri, gunoaie, nici un fel de vegetație, cel puțin asta se vede de la ferestrele unui poet nu neapărat recalcitrant din fire, dar scos din ambianța în care supraviețuia. Cu siguranță, se zbate într-un spațiu în care nu reușește să se regăsească și să se consoleze. Îl întreb dacă n-a scris ceva, ca să ne dea nouă textul la România literară, cum se întâmplase acum vreun an, de ziua lui, în 18 mai. "Păi cum
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
din Paris, o carte a profesorului Gavin Bowd, de la Universitatea scoțiană St. Andrews. Paul Morand et la Roumanie nu e prima sa cercetare dedicată relațiilor franco-române: în anul 2000, el tipărise volumul France-Romania: Twentieth-Century Cultural Exchanges, iar apropierea de acest spațiu de interferențe culturale se dovedește profitabilă și pentru noile incursiuni, servite de asemenea de studiile sale precedente, dedicate lui Louis Aragon: de la suprarealism la realismul socialist (în colaborare, 1997) sau relațiilor dintre comunism și intelectualii francezi (L’Interminable enterrement. Le
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
și atitudinile antisemite, împărtășite, de altfel, și de soțul ei. Pe un asemenea fundal este introdusă și perspectiva lui Paul Morand asupra raporturilor dintre Occident și Orient, imaginarul său fiind de timpuriu obsedat de conflictul între civilizațiile celor două mari spații geografice, judecate drept incompatibile, dar arătându-se atras și de "atavismul" răsăritenilor, de legăturile lor mai intime cu natura, înglobate în mai larga deschidere cosmopolită a viziunii scriitorului asupra lumii. În această ecuație, România devine interesantă și pentru că este un
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
geografice, judecate drept incompatibile, dar arătându-se atras și de "atavismul" răsăritenilor, de legăturile lor mai intime cu natura, înglobate în mai larga deschidere cosmopolită a viziunii scriitorului asupra lumii. În această ecuație, România devine interesantă și pentru că este un spațiu de confluențe semnificative între cele două lumi. Comentariile privind vizita prozatorului în România din 1930, apoi cele dedicate nuvelei Săgeata Orientului, cu loc de acțiune în ținuturile dunărene, asociază expresiv aceste extreme. Citind, într-un capitol aparte, cartea lui Paul
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
diplomatică în România e recunoscută a fi fost mai mult "pasivă", de observator în genere lucid, din partea guvernului pétainist, al vieții politice de la noi, într-un moment într-adevăr foarte dificil, când autoritățile Franței ocupate nu mai puteau avea un spațiu de manevră prea larg și într-un mediu franco-bucureștean (personalul amabsadei, Institutul Francez etc.) majoritar ostil față de Vichy. "Marginea de manevră a lui Morand este cu atât mai limitată scrie Gavin Bowd cu cât el coexistă cu dificultate cu un
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
bătaie mai lungă, al redactării volumului, Universaliști și comparatiși români contemporani, abordând comparatist creatori mai mult sau mai puțin reprezentativi din mai toate culturile lumii. Ușor de presupus, se impun în primă atenție cei aparținând literaturilor cu largă circulație în spațiul universal, prin urmare, și la noi, secondată pe de altă parte de scriitorii români. Selecția acționând în funcție de preferințele și posibilitățile documentare ale autorului, chiar dacă nu puțini au rămas în afara cărții, cei aleși trebuind să fi semnat cel puțin câteva volume
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
obiectivele comparatismului vor continua să existe și să se dezvolte mai mult decât promițător într-o societate în care zidurile despărțitoare se prăbușesc unul după altul. Prin urmare, amplificate maximal, relațiile dintre popoare învecinate sau nu vor trebui să acopere spațiile culturii umaniste. Subțierea ei până la dispariție ar contrazice cursul istoriei contemporane. Pe de altă parte, utilitatea facultăților de limbi și literaturi străine, niciodată pusă sub semnul întrebării, alimentează cu generozitate comparatistica, an de an, cu specialiștii necesari. Orice "universalist", cunoscător
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
și Științele Comunicării a Universității din București și de Tritonic Media (director: Mihai Coman, redactor-șef: Marian Petcu, secretar de redacție: Carmen Oltei). Nr. 3 al acestui periodic cuprinde texte de mare interes, semnate de cercetători ai mass-media din diferite spații culturale ale lumi: Relatarea obiectivă în mass-media: între iluzie și panaceu de Raphael Cohen Almagor, prof. univ. dr. la Universitatea din Haifa, Israel, Autonomia, pluralismul și diversitatea media post-comuniste de Peter Gross, prof. univ. dr. la California State University, Chicago
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
dreptate: ocupația bizară a acelor secături nu era deloc politica, ci jaful sistematic, pe fond de incompetență, lăcomie și prostie. Nici după 1990 nu m-am putut debarase cu totul de aceste idei. Poate pentru că oamenii care-au năvălit în spațiul public erau tot vechii activiști și securiști, poate pentru că noii „politicieni" nu s-au dovedit cu nimic mai breji decât cei folosiți de Ceaușescu împotriva propriului popor. Ce stimă să ai pentru politicieni, când nume compromise pentru vecie de la Eugen
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
Emerson nu are dubii. Dacă omul și natura sunt deopotrivă proiecții ale spiritului, iar prin contemplare, omului i se oferă o cale de a-și regăsi dimensiunea spirituală, cu ce ar fi natura în America mai prejos decît în alte spații ca să nu poată mijloci o asemenea cunoaștere? Pentru Emerson mai important este ochiul care privește, și nu oricum, insistă el, ci căutînd să găsească unghiul de unde lumea se vede ca și cum ar fi descoperită pentru prima oară. Altfel spus, el cere
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
unghiuri de vedere. Am lăsat, intenționat (sau, poate, pentru că-mi lipsește competența necesară - dar vorbirea e minciună!) deoparte conexiunile posibile - și aproape infinite - cu alte scrieri ale acestui autor și ale altora. M-am concentrat, cît mi-a permis-o spațiul, asupra Fragmentelor despre cuvinte. Fragmente dezghețate, mărturie, între altele, a unei perioade de dezgheț.
Cuvinte despre cuvinte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13894_a_15219]
-
devine un infern, care trebuie ras de pe fața pămîntului {i va fi ras. Acțiunea se petrece, teoretic, în Munții Stîncoși. Practic, ideea genială a regizorului (inspirată, după propria-i mărturisire, de teatrul brechtian) e de a filma totul într-un spațiu abstract, convențional, ca suprafața unei scene de teatru, pe care sînt desenate, cu cretă, o casă, o mină părăsită, locurile și traseele de joc, și chiar un cîine În final, cîinele desenat se transformă, pe ecran, într-unul adevărat, așa cum
Ciao, Federico! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13879_a_15204]
-
aici această sintagmă pare ea însăși cam pretențioasă vom observa că el este al unui cvasi-adolescent din familia "elevului singuratic" și palid bacovian, prelungit mai apoi în "Restriștile" unui Voronca, foarte tânăr și el în 1923, visând cu timiditate un spațiu ocrotitor, atunci în "plimbări bolnave", "sfârșit", lamentându-se cu voce scăzută pe tema unei congenitale "tristeți" și "boli" care cere audiență și înțelegere. Noul portret e și el mereu în căutarea a "ceva bun", a unei legături sufletești, a tandreții
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
prin oraș printre vaiete/ vei adulmeca mirosul vei atinge cu gura/ trimite fotocopii și înregistrări/ după toate mesajele primite/ unește-te cu semenii tăi/ puterea se naște-n rețea"). Căci, dacă urmărim elementele de "cadru" existențial, acestea se reduc la spațiul apartamentului sau al curții de bloc ( "m-am socializat chiar foarte mult/ am jucat fotbal în fața blocului m-am bătut") ori la câteva repere de peisaj "climat" anodin ( "ciorile croncănind dinspre cișmigiu/ peste blocul meu aterizând pe acoperișurile din jur
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
ultimă instanță, poate primi accepția unei vulgarizări în sens larg. În fine, pe linia acestui eclectism al preocupărilor, însuși Weininger considera că vocația sa este cea a unui "descoperitor de soluții", sugestie oarecum de almanah. Preluarea cea mai entuziastă din spațiul românesc i se datorează lui Emil Cioran, în consecuție cu o deziluzie sentimentală și, bineînțeles, cu experiența metafizică a bordelului: "Un an după această decepție radicală și comună, l-am descoperit pe Weininger. Mă aflam în situația ideală pentru a
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
doi copii se mută în București, pe strada Popa Soare, în casa pe care Elenă o primise că zestre. În acest timp lumea se mișcă, iar artele românești fac și ele pași importanți către emancipare și către consolidarea pozițiilor în spațiul public. Chiar în anul 1868, cînd Ștefan Luchian deschidea ochii la Ștefănești, viitorul său coleg Nicolae Grigorescu trăia experiențele independenței de la Barbizon, studia cu insistență lucrările marilor maeștri de la Luvru și trimitea, la rîndul său, mai multe pînze pentru expozițiile
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
însuși ajunge la București, adică în 1873, Grigorescu tocmai expune, la expoziția organizată de către Societatea Amicilor Bellelor Arte, ceva mai mult de 140 de lucrări, participare care îl va așeza irevocabil în conștiința publică, în vreme ce Ion Andreescu, aproape iluminat în spațiul acestei expoziții, suporta revelația propriei vocații și umblă, apoi, pe valea Slănicului unde face nenumărate schițe de peisaj, pentru că o dată cu venirea toamnei să-și înceapă scurtă carieră de profesor la Gimnaziul Tudor Vladimirescu din Buzău. Deși se naște cu treizeci
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
Constanța Buzea În prezentarea succintă cu care vă însoțiți poemele ne amintiți că sunteți câștigătorul de anul trecut al premiului revistei noastre la Festivalul Național de Poezie "Tudor Arghezi", secțiunea "Bilete de papagal", de la Tg. Jiu. Spațiul publicistic oferit nu l-ați onorat decât acum, motivele amânării preț de un an probabil că sunt întemeiate, precizând dvs. undeva în scrisoare că și "felul de a scrie" vi l-ați mai schimbat în răstimp. Nimic mai firesc la
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13914_a_15239]
-
omniprezent, când relatarea devine flux narativ, curgere. Miza cărții o constituie această imperioasă nevoie de Paradis, și căutarea lui. Personajele ei îl caută în viața de zi cu zi, în societate, în sex, în creație, într-o luptă utopică, în spații primitive, în prietenie, în Biserică, în superstiții, în moarte. Flora Tristán este o figură marcantă a secolului 19. Ideile ei, tipărite în volumul „Uniunea Muncitorească" și prezentate în Franța anului 1844, când a întreprins un turneu în interiorul țării pentru a
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
pictase nimic și nu intrase niciodată într-o galerie de artă, devine pictor. Dar nu unul comod, ci un răzvrătit, un artist care pictează în Pont-Aven, apoi în Martinica, mai târziu în Tahiti și în Insulele Marchize. În toate aceste spații, Gauguin care va purta de acum înainte numele Koke, încearcă să se regăsească pe sine, adevăratul eu creator. Este tot un Paradis. Aici rădăcinile nu au fost alterate de civilizație, vechile credințe, tatuajele, cultul idolilor, bărbatul-femeie mahu, dragostea sunt ca
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
scară planetară, mulțumindu-se în cele din urmă doar cu stârnirea interesului local al diverselor team-uri componistice. Or, risipirea treptată a probabilității de funcționare a unui spirit coagulant, omogenizator face ca fenomenul globalizării să nu se poată declina în spațiul muzicii savante, iar verbele extinderii și generalizării să nu poată fi conjugate la timpul prezent. 2) Fără îndoială, traversăm o perioadă bântuită de puseuri nostalgice, care facilitează formarea într-un ocean tot mai mare de ordine a cât mai multor
Globalizare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13910_a_15235]
-
Ioana Pârvulescu Ca să înființezi un club ai nevoie de o pasiune comună, de cîțiva membri entuziaști, de un spațiu de întîlnire și un organizator (cu moderator) care să strîngă semnături. Așa s-a și întîmplat, joi, 8 mai, o zi de vară torida, ca în luna lui cuptor. O pasiune comună există: pinguinul Apolodor din cele două cărți scrise
Cum se înființează un club by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13905_a_15230]