2,573 matches
-
limbi, au cultivat-o, considerând-o „limbă generală“ și folosind-o în relațiile cu indienii și în creștinarea lor. Limba tupí-guaraní este vorbită în Paraguay, precum și în unele provincii din Argentina și din Brazilia. În Paraguay, este limbă națională alături de spaniolă; guaraní este limbă de comunicare, spaniola fiind limbă de cultură. Portugheza vorbită în Brazilia este puternic influențată de limba tupí-guaraní. Cuvintele indigene din această limbă au fost aduse în Europa de portughezi, de la care le-au luat spaniolii și, apoi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
limbă generală“ și folosind-o în relațiile cu indienii și în creștinarea lor. Limba tupí-guaraní este vorbită în Paraguay, precum și în unele provincii din Argentina și din Brazilia. În Paraguay, este limbă națională alături de spaniolă; guaraní este limbă de comunicare, spaniola fiind limbă de cultură. Portugheza vorbită în Brazilia este puternic influențată de limba tupí-guaraní. Cuvintele indigene din această limbă au fost aduse în Europa de portughezi, de la care le-au luat spaniolii și, apoi, au ajuns în celelalte limbi europene
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Este cazul termenului mons, care însemna în latină atât „munte“, cât și „lanț de munți“. În majoritatea limbilor romanice, descendenții lat. mons au fost concurați de urmașii cuvântului latinesc *montanea. Astfel, în italiană, sardă, engandineză, friulană (ultimele două, dialecte retoromane), spaniolă și portugheză, urmașii lui mons și montanea sunt sinonime la nivelul sensului de bază, însemnând „munte“ și „lanț de munți“. În franceză și catalană, rivalitatea dintre mont și montagne, respectiv munt și muntanya există numai în limbajul poetic, unde se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cum se întâmplă în română. Astfel, fr. cochon „porc tânăr crescut pentru alimentație, cel mai adesea castrat“ (care se opune lui verrat „vier“) și sp. cochino se pare că sunt derivate de la exclamația coch, cu care se cheamă porcii. În spaniolă, este foarte răspândit cerdo „porc“, care are la bază lat. cirrus „smoc de păr“; este o creație eufemistică târzie (secolul 18), izolată din expresia ganado de cerdo „turmă de porci“. Tot în spaniola populară există marrano „porc“, iar în portugheză
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
coch, cu care se cheamă porcii. În spaniolă, este foarte răspândit cerdo „porc“, care are la bază lat. cirrus „smoc de păr“; este o creație eufemistică târzie (secolul 18), izolată din expresia ganado de cerdo „turmă de porci“. Tot în spaniola populară există marrano „porc“, iar în portugheză marrăo, care au la origine ar. máhram „lucru interzis“, referitor la faptul că în religia mahomedană carnea de porc este interzisă. Deosebirile dintre limbile romanice sunt și mai mari în cazul lat. scrofa
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
geline se păstrează încă în dialectele din nord-estul și estul Franței. Termenii pentru denumirea masculului sunt variați. Gallus, termenul curent latinesc, este un cuvânt vechi (apare în secolul 1, la Petroniu), de origine expresivă; s-a transmis în italiană și spaniolă (gallo). În alte limbi romanice, au apărut tot creații expresive de la cuvântul ce redă strigătul cocoșului și care în latină era coco (atestat, de asemenea, la Petroniu). De la interjecții de acest fel se explică formele romanice fr. coq „cocoș“, it
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lovitură“, de unde ulterior „nuia“. Cum s-a ajuns însă la sensul de „smântână bătută“? Totul vine tocmai de la faptul că acest produs culinar este o smântână bătută. În sprijinul acestei explicații poate fi invocată situația din celelalte limbi romanice: în spaniolă i se spune crema (sau nata) batida, iar în franceză crème fouettée, adică „smântână bătută“. Dar fr. fouetté(e) vine de la verbul fouetter „a bate cu biciul“ < fr. fouet „bici“, acesta fiind un diminutiv al cuvântului vechi francez fou „stejar
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
romanice; verbul a croi, în schimb, în română a fost împrumutat din slavă.) Termenul latinesc sartor s-a păstrat numai în centrul și nordul Italiei, în forma sarto, precum și în unele dialecte franco provensale. Din acestea a fost împrumutat de spaniolă, devenind sastre. În Franța, care a fost dintotdeauna în avangarda modei, urmașul lat. sartor a fost eliminat la început (în secolul 13) de couturier (derivat de la verbul fr. couturer „a coase“), fiind considerat „mai fin“; din secolul 14, în limba
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
coudre „a coase“), pelletier „blănar“. Din Franța, v. fr. couturier a pătruns în Italia. Tot din franceză, drapier „postăvar“ a fost împrumutat de sd. drappèr. În portugheză a pătruns cuvântul de origine arabă alfaiate, care a existat și în vechea spaniolă, înainte de a pătrunde sastre. Retoromana l-a împrumutat pe schneder din germană, la fel ca dialectul bănățean, unde îl găsim pe șnaidăr. În Transilvania (mai ales în Crișana) se folosește sabău, împrumutat din maghiară. În acest context romanic, nu trebuie
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Păstrarea lat. lappa numai sub forma unor derivate nu este un fapt izolat în Romania. În italiană, lappa este termenul savant, dar forma curentă este derivatul lappola. Cf. și sp. lampazo < lat. lappaceus, de asemenea forma cea mai frecventă în spaniolă. În sfârșit, lăpuș este bine reprezentat și în dialectele sud-dunărene (arom. lăpuș, megl. lăpu(ș)), ceea ce este un argument în plus în sprijinul etimologiei propuse mai sus. mătușă Rom. mătușă are la origine lat. amita „mătușă“, un derivat de la lat.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
semne și alunițe, ca și în pruncie, deși toate celulele ei s-au împrospătat în curgerea timpului.“ Această definiție este valabilă, schimbând doar numele provinciei romane, și pentru oricare dintre celelalte limbi romanice surori: sarda, italiana, retoromana, franceza, occitana, catalana, spaniola, portugheza (dalmata a dispărut la sfârșitul secolului 19, prin moartea ultimului vorbitor). Trebuie, așadar, să nu uităm că limba română continuă latina, asemenea celorlalte limbi surori, dar, evident, cu multe schimbări, în urma evoluției firești la care este supusă orice limbă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cu celelalte limbi romanice; iată ce afirmă renumitul lingvist E. Coșeriu: „limba română ca limbă istorică este [...] mai unitară decât alte limbi romanice: mult mai unitară decât limba istorică italiană [...], mai unitară decât franceza și cel puțin la fel de unitară ca spaniola istorică“. Înaintea lui, și S. Pușcariu atrăgea atenția asupra acestei caracteristici: „Tot ceea ce deosebește limba română, pe de o parte, de latină și, pe de altă parte, de celelalte limbi romanice e comun celor patru dialecte.“ În domeniul lexicului, sunt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
mișcare, cuvintele au viață foarte scurtă și aventuroasă. Trebuie mereu înnoit. Argourile românești sunt mai recente și mai puțin variate sau complexe decât cele ale francezei, sunt mult mai unitare decât cele ale italienei și au în comun cu cele spaniole și portugheze influența limbii țiganilor (= limba romaní). O serie de fenomene ca derivarea sinonimică (= substituirea, mai ales în expresii,a termenului metaforic prin altul, cu sens asemănător: a băga la bufet „a mânca“ = a băga la burduf/ghiozdan/cufăr/ladă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
după bg. měsina care înseamnă atât „foale (pentru foc)“, cât și „burtă“. pasăre Pasăre este cuvânt panromanic cu o istorie interesantă. În latină, termenul generic pentru această clasă de zburătoare era avis, care a fost transmis în forma ave numai spaniolei și portughezei, precum și dialectului logudorez al limbii sarde. Încă din latină, a existat tendința de a-l înlocui pe avis, cuvânt cu corp fonetic foarte redus, cu derivatele diminutivale avicula și *avicellus, care stau la baza it. ucello, fr. oiseau
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a păstrat lat. passer „vrabie“ > rom. pasăre. Evoluția semantică de la „vrabie“ la „pasăre“ a avut loc în latina târzie. Cu acest sens, cuvântul a fost transmis nu numai limbii române, ci și limbilor iberoromanice: sp. pájaro, port. passaro. Dar, pentru că spaniola avea și termenul ave, s-a produs o diferențiere semantică: ave înseamnă „pasăre mare“ și pájaro „pasăre mică“. Româna nu are această opoziție, neavând doi termeni; important este însă faptul că, în unele regiuni din Transilvania, pasăre păstrează sensul de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Româna nu are această opoziție, neavând doi termeni; important este însă faptul că, în unele regiuni din Transilvania, pasăre păstrează sensul de „vrabie“ al lui passer din latină. Termenul vrabie este un împrumut vechi slav; pentru a denumi aceeași pasăre, spaniola are astăzi cuvântul garrión, de origine nesigură, care l-a înlocuit pe v. sp. pardal, de origine greacă (párdalos). În sfârșit, fr. moineau „vrabie“ este un cuvânt dialectal din nordul Franței, care are la origine tot pe oiseau „pasăre“, influențat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
devenit guérir. Evoluția de sens din română, de la „a răzbuna“ la „a vindeca“, se explică printr-o accepție secundară a lui vindicare, și anume „a readuce în stadiul inițial“, de unde ideea de „a elibera, a scăpa de boală“ (și în spaniolă verbul reponerse înseamnă „a se vindeca“; cf. și rom. a-și reveni). În texte vechi românești, a vindeca are sensul mai larg de „a (se) restabili, a așeza din nou ce s-a stricat“ (la Dosoftei, găsim următorul context: s-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
bullire este o inovație care a avut loc în latina târzie și care s-a propagat în regiunile centrale ale Romaniei (it. bollire, fr. bouillir, cat. bullir, sd. buddire). „Neologismul“ latinesc bullire nu a ajuns și în regiunile periferice (româna, spaniola și portugheza). De remarcat că bullire nu s-a impus nici în sudul Italiei. O distribuție similară prezintă continuatorii lui formosus, păstrați în extremitățile Romaniei, în timp ce continuatorii lui bellus ocupă centrul Romaniei. Vechiul termen latinesc pulcher „frumos“ nu s-a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a bea tot, a goli vasul“, așa cum apare la Terențiu: quid comedent quid ebibent. Derivatul comedere a căpătat o formă regulată; lat. edo, edere, didi, ditum din latina clasică avea conjugare neregulată. Derivatul lat. comedere s-a păstrat numai în spaniolă și portugheză, în forma comer. În celelalte teritorii ale latinității, a apărut un cuvânt mai expresiv, manducare „a clefăi“, care se întâlnește la început în scrierile comice și satirice, dar ulterior ajunge și în limba bunei societăți (îl găsim și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
nu prin toată expresia, ci numai prin unul dintre membrii ei. Comparația cu celelalte limbi romanice ne arată că la fel cu aromâna au procedat alte limbi-surori: fr. cousin, it. cugino. Tot comparația romanică pune în lumină faptul că, în spaniolă, pentru aceeași noțiune s-a izolat unul dintre termenii altei expresii, consobrinus primus „văr primar“ (folosită în opoziția cu văr secund), și așa s-a ajuns la sp. primo cu sensul de „văr“. Apropo de celelalte limbi romanice, menționez cuvântul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
moștenit din latină. Obiceiul de a da nume de persoană acestui animal există și în unele dialecte italiene meridionale; și în sardă, unde există zece denumiri distincte ale acestui animal, unele sunt la origine nume de persoană. Cuvântul raposa din spaniolă și portugheză provine din rabo „coadă“, probabil datorită cozii stufoase a vulpii. Înlocuirea lui b cu p s-a produs sub influența cuvintelor din familia lui rapiña „jaf, tâlhărie“, din cauza instinctului de răpitor al acestui animal. Termenul spaniol zorra pare
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
romanice occidentale; formele actuale (fr. empereur, sp. emperador) sunt împrumuturi ulterioare ale aceluiași termen din latină. Cât privește cuvântul latinesc ovis, constatăm că, pentru a denumi noțiunea respectivă, în celelalte limbi-surori fie s-a transmis diminutivul lat. ovicula, devenit în spaniolă oveja, fie s-a împrumutat un termen din substratul celtic, care a dat în franceză cuvântul mouton. De ce s-a întâmplat așa este mai greu de spus. Știm sigur că acestea nu sunt singurele cuvinte latinești moștenite numai de română
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ca „vehicul“ al unor cuvinte. În prima parte a acestei cărți, am arătat deja cum araba a adus în limbile europene cuvinte din Orient (mai ales din persană), iar turca le-a adus în limbile balcanice; pe de altă parte, spaniola și portugheza au adus cuvinte din continentul american, engleza și franceza au transportat cuvinte din Asia, respectiv din Africa. Din păcate, româna nu are un dicționar al cuvintelor de origine străină, de felul celui existent pentru franceză (Henriette Walter, în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cristalizat ca idiomuri diferite de latină. Mai exact, sunt împrumuturi făcute de latină din limbile populațiilor autohtone, limbi care, până la urmă, au fost părăsite în favoarea latinei. Este vorba despre așa-numitul substrat al limbilor romanice: celtic pentru franceză, iberic pentru spaniolă, etrusc, ligur și osco-umbric pentru italiană. În cazul românei, substratul este traco dac. Substratul traco-dac În jurul substratului traco-dac al limbii române s-au purtat multe discuții, adesea contradictorii, în literatura de specialitate. Câte cuvinte avem de la daci Spre deosebire de tracofili (sau
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
situației elementelor de substrat din vocabularul reprezentativ a două importante limbi romanice, menționez exemplele din franceza literară (borne „bornă“, boue „noroi“, caillou „cremene“, crème „smântână“, creux „cavitate, gaură“, mine „mină“, mouton „oaie“, quai „dig“, în total opt cuvinte) și din spaniolă (becerro „tăuraș sub un an“, calabaza „dovleac“, galápago „broască țestoasă“, gusano „vierme“, izquierdo „stâng“, manteca „grăsime“, maraña „hățiș, desiș“, tranca „ciomag, bâtă“, tot opt cuvinte). De remarcat că, și în aceste două limbi, termenii din substrat se referă la realități
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]