5,095 matches
-
într-un anumit fel conținutul propriu-zis, predispunându-i pe receptori la o anumită grilă de lectură, la o reformare a „aparatului” lor receptiv și cognitiv. Mediul de transmitere forțează, într-o anumită măsură, structurile psihomentale să se reconstruiască în sensul specificității noilor incitări. Este bine să conștientizăm această inedită fațetă a culturii, această nouă dimensiune ontică a faptului valoric, constituită din transmisibilitatea acesteia. Cultura este alcătuită nu numai dintr-un cumul de valori, ci și din mecanismele socio-culturale de generare, validare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
omului va sta în simplicitatea gândirii duale, perfecte. Omul binar își va încarna un nou mod de a fi asemenea mașinilor, va deveni un „sistem” atât de perfect, încât își va stăpâni, repudia sau reduce la zero propriile note și specificități subiective. El va fi „reformat”, va fi adus permanent la o stare zero, la un început care va putea înmagazina sau gestiona din nou orice. Să fie asta o cale posibilă de evoluție? Și să fie bună o astfel de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
spiritual. În fond, se produce un atac la adresa persoanei, se periclitează unicitatea gândirii și simțirii, intimitatea spirituală, dreptul de a gândi și de a face altfel decât o fac ceilalți. Este facilitată manipularea prin acceptarea acelorași simboluri culturale, este amenințată specificitatea și particularul. În momentul în care toți avem acces la aceleași cunoștințe și valori (prin magistralele internetului, de pildă), când simțim ca și alții, când tindem să facem aceleași gesturi precum toți (în activitățile domestice, în societate, în intimitate etc.
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
o serie de competențe didactice și relaționare cu totul deosebite. Uneori, acesta este mai important decât conceptorul sau profesorul titular de curs. Un bun tutore trebuie să posede abilități multidirecționale și polimorfe precum: cunoașterea principiilor generale ale învățării și a specificității dinamicii psihosociale a grupului actual sau virtual; o bună stăpânire a elementelor de conținut și a strategiilor metodice de concretizare și didacticizare a acestora; cunoașterea specificității grupului-țintă, a motivațiilor și obiectivelor acestuia; abilități de comunicare și relaționare față de un public
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
să posede abilități multidirecționale și polimorfe precum: cunoașterea principiilor generale ale învățării și a specificității dinamicii psihosociale a grupului actual sau virtual; o bună stăpânire a elementelor de conținut și a strategiilor metodice de concretizare și didacticizare a acestora; cunoașterea specificității grupului-țintă, a motivațiilor și obiectivelor acestuia; abilități de comunicare și relaționare față de un public prin definiție multinivelar, eterogen ca vârstă, ca posibilități și interese; stăpânirea unui evantai de metode didactice de resemnificare și interpretare a informației transmisă de suportul de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
educațională, social-culturală). Consemnele asupra muncii în comun fie sunt prescrise de educator sau tutore, fie sunt propuse de cursanți sau descoperite și convenite în chiar procesul de rezolvare a unor sarcini. Modul de generare pe axa prescriptiv-deliberativ va depinde de specificitatea parcursului de formare (activitățile mai complicate sunt mai atent supravegheate și direcționate de tutori), de vârsta celor care participă la educație (elevii au mai multă nevoie de consiliere, adulții devin mai independenți), de experiența dobândită în domeniul respectiv de învățare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de performanță racordarea acestora la evoluțiile noilor tehnologii informaționale. Dispozitivul de formare virtuală este un rezultat al întretăierilor și corelațiilor funcționale dintre mai mulți factori. Un posibil model al acestui cadru este sugerat mai jos de unii psihopedagogi, interesați de specificitatea noului ansamblu (vezi Viens, Perayra, 2004): Figura de mai sus sugerează sintetic șapte factori ai inovației pedagogice, prin raportare la dimensiunile pedagogice principale și prin luarea în considerare a principalilor actori ce participă la procesul de formare. Odată cu complicarea sistemului
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
tutori, participarea la evaluările realizate de tutori; expertul: funcționarea integrării modulelor de formare într-o platformă, crearea de filiere și a parcursurilor pedagogice, comunicarea cu tutorii privind calitatea cursurilor. Observăm, din dimensiunile etalate mai sus, că acestea sunt coextensive cu specificitatea nivelurilor sau actorilor care gestionează unitățile de conținut. Este firesc ca între toate aceste niveluri să existe relații de determinare reciprocă, de confluență valorică, de completitudine acțională. Calitatea conținuturilor este o rezultantă a pluralizării inteligențelor, talentelor, eforturilor. Perspectiva colaborativă, ce
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și interesele lui. A fi inteligent din perspectiva educației virtuale înseamnă a face legături, a reconfigura permanent structurile cunoașterii în raport cu noile date cucerite și, eventual, a te opri la timp în lanțul accesărilor și descifrărilor semantice, ideatice. Dată fiind această specificitate, apar și anumite neajunsuri ale conținuturilor livrate (Bellier, 2001, pp. 53-54): preachizițiile sunt slab verificate, cu atât mai mult cu cât educatul este autonom, singur, neconstrâns în demersurile sale; cu cât rețeaua semantică este mai largă, cu atât devine mai
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
un ansamblu. A preda în cadrul unui dispozitiv virtual înseamnă să oferi elevilor ocazia de a-și forma capacități pentru a da un sens fluxului disponibil de informații. Conținuturile vin la elev oarecum compactate și omogenizate (cel puțin formal), pierzându-și specificitatea originară. Se realizează, astfel, o echivalență (sau o omogenizare „stilistică”) a conținuturilor vehiculate. Pagina monitorului aduce laolaltă informații din cărți, ziare, ilustrații diverse, secvențe sonore sau video, creând un asamblaj de stimuli greu de adunat în condițiile obișnuite de învățare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
a învăța și există atenție și răbdare cu elevii care învață mai greu. 5. Flexibilitatea Se referă la modalitățile individuale (atât cognitive, cât și afective) de abordare a procesului predării-învățării, la acele caracteristici ale suportului curricular ce sunt sensibile la specificitatea individuală a utilizatorului, inclusiv la diferențele dintre diferitele grupuri în clasă. Principiul flexibilității conține următoarele subprincipii: Individualizarea Suportul curricular ia în considerare diferitele caracteristici ale elevului, cum sunt experiențele sale de învățare anterioare, stilul de învățare, dispoziția pentru învățare, autonomia
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pot fi sintetizate în tabloul următor: Descriere Scopuri Persoane interesate Moduri de acțiune Portofoliul de învățare Colecție de lucrări ale elevilor ce dau seama de progresele realizate într-un interval de timp dat directivarea căilor ce le urmează elevii; înțelegerea specificității procesului de învățare la elevi; obișnuirea elevului de a se evalua; sprijinirea elevului pentru a conștientiza progresele realizate; Elevi Profesori Părinți - identificarea și alegerea unor producții; - avansarea de comentarii și reflecții; - analiza colecției; - recunoașterea necesității unor ameliorări; - fixarea de noi
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de spargerea șabloanelor, de atingerea rapidă a unor ținte - uneori, cât mai facil. Distanțarea ocazionează o mai bună delimitare sau o regăsire a individului. În separare și îndepărtare (de cele lumești, de ceea ce este frecvent, obișnuit etc.), individul își construiește specificitatea existențială, revine pe o cale a lui; separarea devine prilej de apărare identitară sau de reparare a ceea ce a ființat cândva. Însingurarea, presupusă de educația la distanță, devine prilej de conturare sau consolidare a eului - când există o bază de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mai mult o instanță ce asigură informarea, decât formarea. De aici, și limitele acestui cadru organizatoric în dobândirea unor conduite, abilități practice, deprinderi spirituale (în domeniul abilităților psihomotorii, al practicii pedagogice, al practicii de specialitate etc.). Elementele ce țin de specificitatea educației la distanță se pot împleti cu modurile clasice de educație, devenind complemente procedurale ce sporesc eficiența formării. De pildă, profesorii își pot crea pagini Web, nemaiavând sau nemaipredând cursuri în mod clasic. Educații sunt consiliați, orientați către diferite adrese
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
efortului când se utilizează aceleași mijloace sau prin schimbarea acestora, organismul reacționând mai puternic la excitanți cu care nu este obișnuit. Principiul priorității efortului specific competițional Reacțiile de adaptare la diferite exerciții mai au încă o caracteristică principală și anume specificitatea lor. Răspunsul organismului nu este același la toate solicitările. În funcție de particularitățile fiecărui excitant unele organe sunt solicitate mai mult, altele mai puțin. Faptul că gradul de perfecționare morfofuncțională a organismului condiționează nivelul performanțelor sportive și că aceste perfecționări depind de
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
celor mai înalte performanțe este posibilă numai dacă solicitările din antrenament respectă specific efortului competițional. Având în vedere faptul că, în practica sportivă rezistența, forța și viteza nu există ca atare, ci numai ca forme concrete de manifestare și că specificitatea maximă a acestora este cea din timpul competiției, rezultă că unul dintre mijloacele optime de antrenament îl constituie concursul. De altfel, metodica actuală acordă o pondere tot mai mare concursurilor ca mijloc de pregătire pentru performanțe. Locul pregătirii fizice multilaterale
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
putând chiar să frâneze realizarea lor. Când efortul competițional are caracter mixt și cerințele tehnico-tactice necesită mai multe calități motrice, antrenamentul fizic trebuie să fie multilateral. În ceea ce privește pregătirea fizică multilaterală în antrenamentul copiilor și juniorilor, teoretic considerațiile care pledează pentru specificitatea efortului în antrenament nu își pierd valabilitatea nici la aceste perioade de vârstă. În concluzie, majoritatea specialiștilor din domeniul nostru consideră că înțelegerea și aplicarea principiilor antrenamentului sportiv au o însemnătate hotărâtoare în obținerea și menținerea performanțelor sportive la nivel
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
acela conform căruia, pe măsură ce se configurează și se extinde o cultură globală, se produce și o (re)descoperire a localului. Diversitatea culturală devine, într-o accepțiune cu fundamente etice, o resursă pentru dezvoltare. Coexistența elementelor culturii globale (world culture) cu specificitățile culturale locale a generat procese identitare semnificative atât la nivel individual, cât și organizațional sau social. Anthony Giddens (2001) face apel la un concept interesant: cel de identitate cosmopolită (engl., cosmopolitan identity), cu referire atât la nivelul individual, cât și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
acest lucru. Nu excludem apariția unui nivel superior de integrare a curriculumului în care structurile disciplinare să nu mai prezinte referința, să dispară... 2.2.1. Monodisciplinaritateatc "2.2.1. Monodisciplinaritatea" Monodisciplinaritatea este centrată pe obiectele de studiu independente, pe specificitatea acestora, promovând supremația disciplinelor formale. Prin abordare monodisciplinară ori intradisciplinară se înțelege „acțiunea de a aborda un proiect sau de a rezolva o problemă prin limitarea la datele unei singure discipline” (Legendre, 1993, p. 88). Elemente de integrare pot să
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
culegere de imnuri religioase) tălmăcit din grecește, însoțit de alte câteva compuneri de factură asemănătoare, răspândite prin felurite sbornice, răspunsurile la aceste întrebări ar trebui să sune foarte puțin încurajator. Abordând un asemenea unghi, ar însemna să fie ignorate niște specificități ale procesului literar petrecut la sud de Dunăre în ultima parte a veacului al XIII-lea și pe toată desfășurarea celui de-al XIV-lea, condițiile care au dirijat mișcările de idei și concretizările lor în sfera „culturalului” și a
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
este ordonată deci în funcție de cronologia evenimentelor. Prinsă în dinamica multilaterală a procesului istoric, creația adună referiri explicative din toate straturile existențiale. Dacă perimetrele de ansamblu sunt hotărâte de dialectica temporală, în interiorul fiecărei epoci expunerea se centrează pe alte criterii metodologice. Specificitatea intrinsecă, bogăția literaturii, proporționalitatea funcțională și dispunerea elementelor constitutive, de fiecare dată altele, au împins spre planurile principale ale comentariului când domenii și probleme majore (Renașterea, barocul, iluminismul), când probleme și personalități (clasicism-romantism, generația deceniului al cincilea), când, în sfârșit
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
a greșit. Este un dezgust față de sine Însuși, de care persoana dorește să se detașeze. Regretul este o stare complexă care reunește durerea și suferința. Care sunt caracteristicele acestora, ale durerii și suferinței? În cazul regretului, ele au o anumită specificitate, care le deosebește de durerea fizică și de suferința somatică. Durerea și suferința produse de regret nu au o determinare organică. Ele vin dinspre conștiință către Eul persoanei și sunt trăite ca niște stări psihice particulare, În primul rând morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Mead (1963, p. 53) consideră că ,,geneza identității se înscrie totdeauna într-o relație interactivă cu celălalt”. Supravegherea continuă a tuturor de către toți este extrem de pregnantă în închisoare. Această supraveghere vine din faptul că aceste identități sociale și personale au specificitatea de a nu fi date o dată pentru totdeauna, ci de a proveni din contradicțiile și instabilitatea valorilor morale. Toți - deținuți și personal - caută să știe cine este celălalt, dar sunt mai ales în căutarea ,,adevărului” individului, petrecându-și deci timpul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nu aveau un astfel de confident (Dolbier, Steinhardt, 2000). Abordate împreună, cercetările au relevat rezultate ce ilustrează că atât cantitatea, cât și calitatea suportului social sunt aspecte importante ce trebuie luate în considerare atunci când suportul social este relaționat cu sănătatea. Specificitate/globalitate în măsurarea suportului social. Specificitatea indică măsura în care instrumentele suportului social evaluează o structură specifică (familia, prietenii etc.) sau o funcție specifică (informațională, emoțională, materială etc.) a suportului social. Cohen și Wills (1985) au evidențiat faptul că resursele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Dolbier, Steinhardt, 2000). Abordate împreună, cercetările au relevat rezultate ce ilustrează că atât cantitatea, cât și calitatea suportului social sunt aspecte importante ce trebuie luate în considerare atunci când suportul social este relaționat cu sănătatea. Specificitate/globalitate în măsurarea suportului social. Specificitatea indică măsura în care instrumentele suportului social evaluează o structură specifică (familia, prietenii etc.) sau o funcție specifică (informațională, emoțională, materială etc.) a suportului social. Cohen și Wills (1985) au evidențiat faptul că resursele suportului social specific sunt relaționate cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]