1,056 matches
-
sus de toate-acestea te iubesc. CORDELIA (aparte): Cordelia ce va spune? -Iubește, taci. LEAR: Pe-acest ținut, din cest la cel hotar, Cu codri-umbratici și cu cîmpi mănoși, Cu rîuri pline și cu largi pășuni, Te fac stăpîna. Ție și spiței Albany Să fie-n veci. Ce spune-a două față? Scumpă mea Regan, a lui Cornwall? Zi. REGAN: Dintr-un metal cu sora mea-s făcută Și sînt de-un preț cu ea. -N chiar inima-mi, Socot, numește-iubirea-mi pe
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
I did commend your Highness' letters to them, Ere I was risen from the place that showed My duty kneeling, came there a reeking post, Stewed în hîș haste, half breathless, panting forth From Goneril hîș mistress salutations, Delivered letters, spițe of intermission, Which presently they read; on whose contents They summoned up their meiny, straight took horse, Commanded me to follow and attend The leisure of their answer, gave me cold looks, BUFONUL: Ha, ha, groaznice jartiere mai poartă! Caii
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
memorie , care reintră în circulație și la o nouă întâlnire cu antigenele dau un răspuns imun într-o perioadă de timp foarte scurtă. Plasmocitele sunt celule ovalare, cu un nucleu mic, situat excentric și cromatina nucleară dispusă radiar, în formă spițelor de roată. Microscopia electronică a evidențiat în citoplasma două sisteme subcelulare: reticulul endoplasmic rugos sau granular purtător al ribozomilor producători de globuline, care se acumulează în cisterne, formând uneori adevărate lacuricelulele lui Mots, caracteristice în bolile cu substrat imun și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
XVII, regăsite, iată, și în prima parte a secolului al XIX-lea neschimbate. Moșia a fost împărțită pe bătrânii anteriori, 34 la număr, fiecare cu numele său și cu neamurile descendente, eliberându-se pentru fiecare ceată ce se prezintă cu spița de neam (în scris sau verbal) câte o țidulă cu următorul text: „Aceasta este spița care acum, la hotărât au dat samă după care vor ști stăpâni; și, oricari în urmă să vor găsi nepuși în spiță și să vor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost împărțită pe bătrânii anteriori, 34 la număr, fiecare cu numele său și cu neamurile descendente, eliberându-se pentru fiecare ceată ce se prezintă cu spița de neam (în scris sau verbal) câte o țidulă cu următorul text: „Aceasta este spița care acum, la hotărât au dat samă după care vor ști stăpâni; și, oricari în urmă să vor găsi nepuși în spiță și să vor dovedi de niamuri, vor merge la partea lor”. Țidulele aveau pe verso un arbore genealogic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se prezintă cu spița de neam (în scris sau verbal) câte o țidulă cu următorul text: „Aceasta este spița care acum, la hotărât au dat samă după care vor ști stăpâni; și, oricari în urmă să vor găsi nepuși în spiță și să vor dovedi de niamuri, vor merge la partea lor”. Țidulele aveau pe verso un arbore genealogic, o spiță de neam, cu prenumele descendentului, din generație în generație, înscris în conturul unei frunze. Nu știm dacă toți cei 34
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acum, la hotărât au dat samă după care vor ști stăpâni; și, oricari în urmă să vor găsi nepuși în spiță și să vor dovedi de niamuri, vor merge la partea lor”. Țidulele aveau pe verso un arbore genealogic, o spiță de neam, cu prenumele descendentului, din generație în generație, înscris în conturul unei frunze. Nu știm dacă toți cei 34 de bătrâni au existat în realitate ca persoane fizice, întrucât unora nu le-am întâlnit numele și în alte documente
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Scurtu. Din ambele țidule aflate în păstrarea noastră identificăm generații de urmași ale căror nume le reîntâlnim, spre exemplu, în catagrafia din 1774 și în aceea din 1831. Din bătrânul Vlasie aflăm în 1774 pe un Sandul vornic, pus în spiță la generația a cincea. Din acesta urmează în spiță la generația a șasea, ultima, Sărea, Vasile, Ștefan, Irina, Maria, Catrina, pe primii trei regăsindu-i înregistrați în aceeași ordine în catagrafia din 1831, la categoria birnicilor, deși tatăl lor fusese
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
generații de urmași ale căror nume le reîntâlnim, spre exemplu, în catagrafia din 1774 și în aceea din 1831. Din bătrânul Vlasie aflăm în 1774 pe un Sandul vornic, pus în spiță la generația a cincea. Din acesta urmează în spiță la generația a șasea, ultima, Sărea, Vasile, Ștefan, Irina, Maria, Catrina, pe primii trei regăsindu-i înregistrați în aceeași ordine în catagrafia din 1831, la categoria birnicilor, deși tatăl lor fusese vornic al satului. Precizez că toți cei trei sunt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în catagrafia din 1831, la categoria birnicilor, deși tatăl lor fusese vornic al satului. Precizez că toți cei trei sunt arătați ca fiii (sin) lui Sandul Gorgan, la satul răzeșesc Condrea. Din bătrânul Vasca identificăm pe un Ioniță, pus în spiță la generația a patra (această țidulă are numai cinci generații), scris în catagrafia din 1774 cu prenume și nume (Ioniță Bobocea), având ca descendenți pe Ion, Vasile și Neculai Bobocea, primul având dregătoria sătească de postelnicel, fiind și unul dintre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Vasile și Neculai Bobocea, primul având dregătoria sătească de postelnicel, fiind și unul dintre protagoniștii proceselor din perioada 1802-1824, trecut în catagrafia din 1831 la categoria privileghiați, în timp ce frații săi au fost înscriși în rândul birnicilor. Un Niță, din aceeași spiță de neam și din aceeași generație cu Ioniță Bobocea, nu se află înregistrat în catagrafia din 1774, dar îl întâlnim ca având descendenți trecuți în 1831 cu numele de botez: Ioniță, Alexandru, Chirvasă, toți sin (fii) ai lui „Niță Bobocea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
generație cu Ioniță Bobocea, nu se află înregistrat în catagrafia din 1774, dar îl întâlnim ca având descendenți trecuți în 1831 cu numele de botez: Ioniță, Alexandru, Chirvasă, toți sin (fii) ai lui „Niță Bobocea”. Aceste câteva date extrase din spițele de neam păstrate, coroborate cu datele din recensămintele amintite, ne indică, cel puțin pentru ultimile generații din documentele în atenție, existența reală a descendenților din numiții bătrâni, fără a se putea trage de aici concluzia că toate cele 34 nume
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de aici concluzia că toate cele 34 nume din acte corespund unor persoane reale. Spre această din urmă ipoteză conduce și faptul că nu toți cei 34 de bătrâni menționați sunt arătați ca fiind contemporani între ei, dovadă că unele spițe au șase generații, iar altele doar cinci. Și, dacă ținem seama de situația că, spre exemplu, unul din bătrânii frecvent întâlniți în acte târzii și în memoria localnicilor, cel cu prenumele Rahilia, amintit mai sus, în spița noastră este arătat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dovadă că unele spițe au șase generații, iar altele doar cinci. Și, dacă ținem seama de situația că, spre exemplu, unul din bătrânii frecvent întâlniți în acte târzii și în memoria localnicilor, cel cu prenumele Rahilia, amintit mai sus, în spița noastră este arătat ca prim descendent al bătrânului Vasca, nume ce nu apare în actele și nici în memoria târzie a locului, că aceeași pare a fi situația și pentru nume precum Bobocea, Cucoaneș, Sobieschi, Oardă, putem admite că toți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
punere în ordine pe teren a bătrânilor, dovadă numerotarea lor, dar care s-a aplicat practic numai pentru locurile din vatra satului și pentru suprafețele cultivate. Devălmășia a continuat să existe atât în interiorul fiecărui bătrân stăpânit în indiviziune de către alcătuitorii spiței de neam „care au dat sama” în 1817 pentru întreaga avere imobilă, mai puțin casa cu anexele, cât și la nivelul întregii obști sătești pentru pădure, imaș, fâneață, crâșma satului și alte structuri și venituri ale obștii, toate stabilindu-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din vii, livezi și așezări - se continuă în jurnal -, nu s-a luat niciodată dijmă fiindcă proprietaoa sa nu esti deosăbită de a răzașilor, avându-o în mai multe locuri printre ceilalți răzăși”, respectiv în mai mulți bătrâni arătați prin spițele de neam în 1817. Stăpânirea în devălmășie a unor structuri economice sătești iese și mai clar în evidență când vine vorba de o stână de oi organizată și pusă de arendaș pe pășunea satului. Anchetatorii, în jurnalul întocmit, constată că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bătrâni atestați documentar mai târziu, pe partea răzeșească a Umbrăreștilor, adică pe mai puțin de jumătatea hotarului întreg al moșiei, împărțirea aceasta pe bătrâni producându-se în prima jumătate a secolului al XVII-lea, după cum se poate calcula pe baza spiței de neam a bătrânului Vlasie, în care se găsesc înscrise cele șase generații după efectuarea primei partajări a satului pe bătrâni. Ar rezulta că numai pe această parte de moșie se afla o populație de aproximativ 170 de suflete, ceea ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
interes istoric astăzi fiind și „mărturia din 1784, ce este pe numele Morăreștilor”, neam rămuros la Umbrărești în perioada respectivă și de la care se revendică cu drept de stăpânire Diaconu Darie, dar și „țădula hotarnică din 1817 octomvrie 28 [...] cu spiță din dos de alegere ce au făcut bătrânului preotului cu neamurile sale din partea din gios a moșiei Umbrărești răzășască”. Este actul prin care se atestă documentar existența bătrânului cu numele Ionașco Dolea (și Dolii), necunoscut umbrăreștenilor cu care am vorbit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întreg, anumi Ciocniș”, pe care ei l-au stăpânit din vechime, iar acum apare cu pretenție „un Marin Căule din satul Torcești cu cuvânt că și el ari parti de moșie în numitul bătrân, fără scrisori sau a-și arăta spița de neam și fără a avea vreodată stăpânirea lui trasă în giumătate”. Divanul din Iași îndreaptă cererea către Judecătoria ținutului Tecuci, indicându-i „să intre în cercetarea pricinii și să facă punere la cale după dovezile ce vor avea”. Se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Petrache Negrea, la 1817 octomvrie 20, a toată moșia Umbrăreștii, de pe care s-au dat tuturor răzășilor țădule, precum și o hotarnică, pe care le păstrez în sânul meu”, se confesează el instanței de apel, Catrina își stăpânește partea ei „după spița ce i s-au ales, dar, totodată, s-au întins cu stăpânirea și în partea noastră”. Apelantul cere înfățișarea în judecată și prezintă „opis de documenturile ci am pentru bătrânul Azimioară, hotar Umbrăreștii, în pricina cu Catrina Borșoae”: 11. - /1
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au ales, dar, totodată, s-au întins cu stăpânirea și în partea noastră”. Apelantul cere înfățișarea în judecată și prezintă „opis de documenturile ci am pentru bătrânul Azimioară, hotar Umbrăreștii, în pricina cu Catrina Borșoae”: 11. - /1/817 octomvrie 28, spița bătrânului Azimioară; 12. - /1/817 noiem/brie/ 20 (sic) hotarnica banului Petrache Negrea; 13. - /1/837 noem/brie/ 7, mărturie di la fața locului a răzășilor din Umbrărești. În același timp, și Catrina Borș prezintă mărturie, zapise, porunci ale Isprăvniciei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și că aceștia se aflau alături, fie pe teren, fie în calculul ce se făcea cu ocazia împărțirii veniturilor. În final, judecătoria „hotărăște ca toți curgătorii din Mihăilă Azimioară să rămâie cu părțile statornicite (cantitativ, I. S.) după alegerea și spița hotărâtă de Petrache Negrea”. Și, „pentru că unii din răzăși au prinsu părți precum li s-au părutu într-acel bătrân Azimioară, făcându-și casi, grădini și curături, să să scrie privighetorului di ocol ca să meargă la fața locului și să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-au părutu într-acel bătrân Azimioară, făcându-și casi, grădini și curături, să să scrie privighetorului di ocol ca să meargă la fața locului și să măsoare pogănește tot bătrânul lui Azimioară și apoi să-l împartă iarăși pogănește, după spița tuturor, urmând ca de la cine va avea mai mult să să scadă și să să adaoge celor care vor avea mai puțin” (subl. I. S.). Textul subliniat ne dă posibilitatea să înțelegem mai bine câteva chestiuni din viața sătenilor umbrăreșteni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se obișnuia în astfel de procese, ei depun un „opis de dovezi”, primul act fiind din 1817 octombrie 28, „țădulă de împărțirea făcută de răposat/ul/ Petrache Negrea, atunce hotarnic, moșii Umbrărești pi partea cuvenită bătrânului Vițănchi și în dos spiță arătătoare de fișticari”. În partea numită „tratația” cauzei se subliniază că atât Hărăborii, cât și alde Stănilă „sunt curgători din urmașii Ioanei, fata lui Nour și nepoată bătrânului Vițănchi, care Ioană să înpărtășăști cu giumătate de bătrân”, redându-se și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
părți, deci ea a avut cinci urmași, iar „jăluitorii urmează a se împărtăși din a cincia parte analogonos, precum măsurile mai sus s-au arătat. Și pârâtului asemenea i se cuvine a cincia parte”, el urmând a o reîmpărți „după spiță” în patru. Prim urmare, Ioana a avut cinci copii din căsătoria sa cu Nour, partea ei, jumătate de bătrân, revenind urmașilor săi, din care ni se dezvăluie doar identitatea Nourilor, Hărăborilor și Stănilă, aceștia, la rându-le, urmând ca cincimea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]