2,733 matches
-
complex de cunoștințe pe care puțini cititori le au”1044, simplitatea stilistică este adoptată doar ca o mască. Defectele prefigurate în capodoperele celor doi scriitori vor apărea și în alte epoci: „În timpul Renașterii toate câte țin de <<jocul dublu>> - minciuna, spionajul, înșelarea, travestiul, masca, simularea, disimularea, folosirea identității false, provocarea, vânzarea de prieteni [...] constituiau, parcă, o molimă comportamentală, o boală psihologică cu caracter epidemic.”1045 Personajele negative, donnele demonicate, aduc însă, în cadrul operelor, o notă de realism: sunt conștiente că viața
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
utilizarea vocilor sau viziuni „supranaturale”. Atacul prin jocul hazardului (se utilizează Întâmplări și evenimente „create”, aparent Întâmplător, fără nici o legătură, pentru a se sugera conexiuni ilogice, cu scop de Înnebunire). Este o măsură de joc psihologic, caracteristică serviciilor secrete de spionaj. Este o acțiune complexă, deoarece necesită regizarea mai multor acțiuni/evenimente aparent Întâmplătoare, În cursul cărora se dorește sugerarea unei conexiuni ilogice, de ordin supranatural. Un simplu exemplu, de manipulare semantică utilizat În lume este legat de evenimentele teroriste: 11
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
politică, deci ușor șantajabili. Sau, ce stupoare au provocat discursurile publicistice „salarizate” ale unor ziariști și scriitori ajunși, prin recomandări făcute de persoane onorabile, la conducerea unor reviste. O confuzie generală menținută cu bună știință, în care profesioniștii delațiunii și spionajului se simt destul de comod. În aceste condiții nu ne rămâne decât să observăm și să inventariem noile tipuri de colaboraționism. Gama este foarte bogată. De la modelul internaționalist „apostolic”, până la „patrioții de meserie”, care își schimbă adeziunile după variațiile metronomului politic
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
servicii secrete etc.). În sfârșit, din amplele Concluzii, reținem aceste precizări finale ale dr. Cezar Mâță, la care subscriem: „Pe plan intern comunitatea informativă și îndeosebi SSI-ul a reușit să «monitorizeze» și să aibă control asupra tuturor serviciilor de spionaj ale statelor, fie amice, neutre sau adverse ce activau pe teritoriul românesc. De asemenea prin informațiile ce au fost furnizate conducerii statului și celorlalte organisme s-a reușit curmarea chiar din fașă a acțiunilor mișcărilor extremiste de stânga sau de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fost nevoit să găsească o cale de ieșire a României pentru a evita pericolul bolșevic, devenit inevitabil. În tatonările sale, SSI-ul și celelalte structuri informative i-au asigurat realmente o reală discreție față de germani și de organele lor de spionaj, discreție care până la urmă s-a simțit în actul de la 23 august 1944, când Mareșalul a fost cel arestat și s-a produs cotitura al cărui preț l-au simțit mult timp românii. După lovitura de stat din 23 august
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
informativă și contrainformativă din perioada interbelică românească, dar mai ales din cursul celui de-al doilea război mondial. De asemenea, aplecarea asupra problematicii serviciilor secrete mi-a fost într-un fel stârnită și de lectura lucrărilor unor autori străini privind spionajul și contraspionajul legat de conflictul planetar din 1939-1945 prin care a trecut și a pătimit omenirea. Atenția mi-a fost atrasă și de lucrările, studiile sau articolele deosebit de interesante și atractive apărute deopotrivă sub semnătura unor autori români și străini
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în atenție: a) care structuri informative și contrainformative anume au funcționat în România pe durata celui de-al doilea război mondial cu toată organizarea lor (1 septembrie 1939-9 mai 1945) și b) ce acțiuni a desfășurat statul român prin „arma” spionajului și contraspionajului, precum și corelarea sau integrarea lor în momentele politice și istorice generale derulate. De altfel, rămâne o necesitate ca acțiunile frontului secret românesc din al doilea război mondial, percepția prezentării lor să fie inclusă în reconstituirea istorică a evenimentelor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
frontului secret românesc din al doilea război mondial, percepția prezentării lor să fie inclusă în reconstituirea istorică a evenimentelor în mod organic. În perioada post-decembristă temele cu referire la istoricul serviciilor secrete românești au „inundat” istoriografia actuală. Studierea documentelor asupra spionajului și contraspionajului oferă și subiecte mai puțin investigate și cunoscute publicului care, în același timp, dau spectaculozitate abordării lor și țin treaz interesul cititorului. Asemenea considerente, este adevărat „seducătoare”, nu au putut fi evitate în lucrarea noastră, motiv pentru care
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
înceta activitatea lor se pedepsește cu moartea. Complicitatea și tentativa la această crimă se pedepsește cu muncă silnică de la 5-10 ani”. De asemenea, alt Înalt Decret, nr. 219, ce preciza și pedeapsa cu moartea pentru crimele de înaltă trădare și spionaj, a intrat în vigoare pe 9 aprilie 1941. La 24 iunie 1941, pedeapsa capitală a mai fost introdusă pentru infracțiuni săvârșite sau intenționate în timpul alarmelor sau a bombardamentelor aeriene precum: furtul tâlhăria, producerea incendiului, violarea de domiciliu, înlesnirea și evadarea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
bază a Serviciului Secret de Informații. Aceste date și informații se obțineau prin funcționarea a două mari secții: 1. Secția I-a Informații sau Informații Externe (vezi Anexele 2 și 3); 2. Secția II-a Contrainformații sau Informații legate de spionajul străin pe teritoriul țării sau privind România (vezi Anexele 4, 5 și 6). În anii 1939-1940, datorită escaladării politicilor revizioniste maghiare și germane, precum și a declanșării războiului, activitatea informativă în România a înregistrat cote sensibil crescute. Din pricina acestor condiții, cele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și curieri. Biroul Juridic, provenit din Atașatul Justiției Militare, era condus de un șef de birou și avea o încadrare cuprinzând ofițeri magistrați și angajați civili, agenți, translatori și dactilografi. Misiunea lui era aceea de a instrumenta juridic acțiunile de spionaj, sabotaj și alte acte de subversiune, care erau descoperite de către structurile informative și contrainformative. În funcție de gravitatea faptelor, ce trebuiau încadrate juridic, activitatea șefului de birou și a biroului se subordona direct șefului Secției a II-a Contrainformații, iar în probleme
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
bănuite ori sesizate, ce acționau în solda serviciilor informative străine. De asemenea, această echipă supraveghea activitatea organizațiilor de orice natură și din orice domeniu care, fie legal constituite și acționând „la lumina zilei”, fie acoperite, erau susceptibile de acțiuni de spionaj împotriva statului român. Agenții și informatorii care acționau în Echipa I Contraspionaj erau specializați pe domenii precum contraspionaj economic, contraspionaj militar, contraspionaj politic etc. Echipa a II-a Supraveghere Ministere avea aceeași încadrare ca și echipa precedentă (un șef și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a supraveghea „activitatea persoanelor suspecte din departamentele armatei, pe furnizorii armatei, personalul ministerelor și cel al instituțiilor armatei”, altele decât unitățile operative. Erau vizate, îndeosebi, acele persoane care erau susceptibile de activități potrivnice intereselor statului, în general, între care și spionajul în favoarea unor puteri străine. Persoanele depistate erau semnalate instituțiilor în care activau și erau încadrate informativ de către agenți specializați. Echipa a III-a Legații și atașați militari avea, de asemenea, aceeași încadrare ca și echipele precedente (un șef și 20
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
agentură. Compartimentul agenturii supraveghea toate întreprinderile industriale militarizate, care produceau pentru înzestrarea armatei, precum și pe acelea civile, care contribuiau la realizarea planului de dotări al Ministerului Apărării Naționale. Acest compartiment supraveghea îndeaproape activitatea din obiectivele economice și semnala tentativele de spionaj, sabotaj, acte de subversiune, distrugeri, angajarea unor elemente suspecte etc. În același timp, erau supravegheați îndeaproape furnizorii armatei, compartimentul semnalând cazurile suspecte, nerespectarea clauzelor contractuale, alte tentative de subminare sau dereglare a producției destinate domeniului apărării. Spre deosebire de agentura Grupei I
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
se compunea din agenți, indicatori și informatori. Ea culegea informații și supraveghea personalul, urmărind prevenirea divulgării secretelor de serviciu și tehnice legate de producția de apărare. Se acționa și pentru preîntâmpinarea infiltrărilor de persoane suspecte, potențiale elemente ale agenturilor de spionaj străine și pentru eliminarea pericolului producerii unor acte de sabotaj sau acțiuni cu caracter subversiv. Terenul de desfășurare a acțiunilor contrainformative ale acestei echipe erau întreprinderile aflate în subordinea Ministerului Apărării Naționale: Arsenalul Armatei, Arsenalul Aeronauticii, Geniului, Marinei, Pirotehnia, Pulberăria
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a semnala defecțiunile care surveneau și elementele suspecte, potențiali producători de acțiuni vizând atingerea intereselor de stat în domeniul respectiv. Echipa a IV-a avea ca misiune aplicarea măsurilor de prevenire, iar în cazul producerii unor evenimente pe linie de spionaj, sabotaj etc., trebuia să sesizeze prompt organele competente cu drept de coerciție pentru aplicarea măsurilor specifice legate de anihilarea efectelor atingătoare intereselor de apărare a siguranței naționale. c) Grupa a III-a Acțiuni Sociale reprezenta una dintre structurile Secției Contrainformații
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
respectarea principiului său, potrivit căruia: „Obligația cea mai importantă a unui serviciu de informații stă în opera de prevenire”. Biroul Juridic făcea „verificări directe” ale unor informații și „cercetări judiciare în afacerile cu substrat politic, în special în materie de spionaj” sau sabotaj și era alcătuit dintr-un compartiment de magistrați, personal de pază și personal administrativ. Biroul tehnic avea un laborator fotografic și un laborator chimic pentru a efectua fotografii și expertize necesare în munca informativă. Biroul Transmisiuni a fost
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la Ploiești) și - Agentura „T.S.” (Centrul la Turnu Severin), ambele asistate și de cadre ale Abwehr-ului. Secția a IV-a Contraspionaj, provenită din Secția Contrainformații și era structurată pe trei grupe: - Grupa 1 Contraspionaj (identificarea și supravegherea agenților serviciilor de spionaj străine); - Grupa 2 Filaj - numită și Agentura a II-a (filaj prin posturi fixe și mobile); - Grupa 3 Legații (legațiile străine cu personalul lor). Secția dispunea de rețele informative, ce infiltrau cu agenți legațiile străine, îndeosebi pe cea germană sau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
2 Filaj - numită și Agentura a II-a (filaj prin posturi fixe și mobile); - Grupa 3 Legații (legațiile străine cu personalul lor). Secția dispunea de rețele informative, ce infiltrau cu agenți legațiile străine, îndeosebi pe cea germană sau serviciile de spionaj străin ce activau pe teritoriul românesc. Efectivul se ridica la 110 agenți - funcționari civili și un ofițer, care deținea funcția de comandă. Secția a V-a Contrasabotaj a luat ființă la 16 septembrie 1942 (prin Decretul-lege nr. 687) din „necesitatea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
al Jandarmeriei avea ca misiuni, pe lângă cele de a menține ordinea publică în mediul rural, paza publică și de stat și rolul de a strânge informații (de la soldat în termen până la ofițer superior) privind siguranța statului și acțiunile serviciilor de spionaj din zona rurală care, apoi, erau raportate imediat organelor în drept. În cadrul Căilor Ferate Române exista și o Rețea de Informații cu agenți, informatori, conform Regulamentelor de organizare și funcționare a CFR-ului. Orice șef de unitate a CFR-ului trebuia să
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
prin suprafață, depășește orice război desfășurat până atunci. De aceeași anvergură era și desfășurarea războiului pe frontul subteran, cel al serviciilor secrete. Spre deosebire de cel convențional, implicarea era pentru toate statele mapamondului, practic războiul secret ce se ducea nu avea neutri. Spionajul și contraspionajul se desfășurau la asemenea cote încât au devenit indispensabili și factori foarte importanți într-un război care, devenit general, s-a dovedit și total. Părțile beligerante, mai ales marile puteri, deja conturate în două tabere care se confruntau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
devenit indispensabili și factori foarte importanți într-un război care, devenit general, s-a dovedit și total. Părțile beligerante, mai ales marile puteri, deja conturate în două tabere care se confruntau pe viață și moarte, în anul 1941, făceau un spionaj și contraspionaj la modul absolut, dezvoltând structuri și organisme cu departamente ce sunt dezvoltatete la nivel internațional cu specializare pe domeniile și aspectele ce le urmăreau: militar, politic, economic. Serviciilor secrete le revenea un rol major, dacă nu chiar preponderent
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Organizarea Serviciului de Informații Sovietice pe timpul războiului. IV. 1. a. Acțiunile Serviciilor informative germane Într-o ierarhizare ad-hoc a tuturor Serviciilor ce au acționat pe teritoriul României, pe perioada anului 1941, cele germane dețineau întâietate, mai corect spus, făceau un spionaj total, economic, social, politic etc. Ascensiunea Gărzii de Fier, cu actele sale ieșite din sfera normalului și încheiate cu rebeliunea din 21-23 ianuarie 1941, în bună parte, reprezintă și efectul acțiunilor Serviciilor informative germane în țara noastră. Conciliatorismul Angliei și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de amenințări directe la adresa guvernului român, pentru a controla zona petroliferă, acționând sistematic și cu deosebită forță în penetrarea informativă a României pe toate domeniile: politic, economic, administrativ etc. Organismele informative românești întâmpinau deosebite greutăți, pentru a identifica toate filierele spionajului nazist, venite ca un adevărat tăvălug după 1939 peste România. Dosarul spionajului german în România a fost, este și va fi în atenția preocupărilor istoricilor români și străini, iar deschiderea arhivelor, atât a celor interne, îndeosebi cele externe (ruse, germane
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sistematic și cu deosebită forță în penetrarea informativă a României pe toate domeniile: politic, economic, administrativ etc. Organismele informative românești întâmpinau deosebite greutăți, pentru a identifica toate filierele spionajului nazist, venite ca un adevărat tăvălug după 1939 peste România. Dosarul spionajului german în România a fost, este și va fi în atenția preocupărilor istoricilor români și străini, iar deschiderea arhivelor, atât a celor interne, îndeosebi cele externe (ruse, germane, engleze, americane etc.), va permite nu numai dezvăluiri, dar și decantări și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]