1,910 matches
-
care cauzele se transformă în efecte, iar efectele în împrejurare anume de viață (ex. atunci când un prieten i-a făcut cunoștință pe stradă cu o tânără mai emancipată), va diseca / analiza în mod excesiv această nereușită de moment (ex. lipsa spontaneității, a umorului) transformând-o prin acest act de repetată conștientizare în finalul ??188 unui șir de alte nereușite în situații asemănătoare; efectele timidității (diferitele reacții neadecvate) se pot transforma, așadar, în cauza care determină, la rândul lor, alte efecte, opuse
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Șt. Gheorghidiu naturale, firești, capătă acum, în conștiința sa tensionată, semnificația unor dovezi sigure de infidelitate: „În zilele noastre de dragoste adevărată — își amintește Șt. Gheorghidiu — nevastă-mea n-avea niciodată, goală, poze de eleganță studiată. Frumusețea ei era toată spontaneitate și mișcare. Trântea cu picioarele în perne, se înghesuia sau răsucea ca să-și caute ciorapii și orice mișcare a ei crea o atitudine de nud în pictură, neasemănat de frumos, de care ea nu-și dădea seama. Ca să ia o
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
reacții ale publicului după încheierea discursului); mesajul este puternic dependent de context, care orientează și determină atât conținutul, cât și forma discursului; stilul discursului îmbină elemente de elaborare (presupunând etape anterioare de planificare, concepere, redactare a discursului) și elemente de spontaneitate (oralitate), configurând un stil special, stilul oral planificat; elementele nonverbale (înfățișarea vorbitorului, mimică, gesturi, postări, folosirea spațiului, voce, intonații etc.) au un rol crescut, având în vedere că acestea tind să compenseze distanța relativ mare de interacțiune; etica discursului public
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
activate în funcție de context: într-un concurs de frumusețe se activează identitatea care strânge la un loc elementele de natură fizică și estetice, într-un concurs de cunoștințe generale este activată identitatea ce însumează percepțiile legate de coeficientul de inteligență, cunoștințe, spontaneitate, viteză de reacție, capacități de verbalizare, gestionarea emoției etc. 7.2. Identitatea socială Identitatea socială desemnează conștiința individului de apartenență la diverse grupuri: grupuri de vârstă, grupuri rasiale, grupuri lingvistice, organizații, echipe sportive, grupuri profesionale, grupări religioase, grupuri de interese
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
legate de modul particular în care este exprimată emoția. De exemplu, culturile din Europa de Est tolerează exprimarea directă, neatenuată a emoției negative (critică, remarci personale) cauzate de conflicte interpersonale; acest tip de confruntare directă este interpretat ca expresie a sincerității, a spontaneității, a relației apropiate dintre membrii grupului. Spre deosebire de acestea, culturile de limbă engleză, deși acceptă conflictul și confruntarea directă ca formă de cunoaștere și rezolvare a problemelor apărute, fac acest lucru într-o manieră impersonală, rațional, fără implicare emoțională, fără a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de planificare apar în discursul unei persoane este diferit: unii vorbitori citesc discursul, alții îmbină lectura cu adresarea liberă către public, alții susțin un discurs liber pe baza unei scheme (scrise sau pe care o au în minte). Gradul de spontaneitate se corelează, de obicei, pozitiv cu efectul pe care discursul îl are asupra publicului, după cum absența totală a planificării se corelează negativ cu judecățile publicului despre discurs. Tracul are asupra vorbitorului un efect pozitiv (îl mobilizează pentru a produce un
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pierderea serviciului). Dezvăluie și ambianțele electrice și conflictuale (plutește furtuna în aer). Mai precis: - fulgerul este semnul ce anunță pericolul, alerta ce trebuie luată în considerație, conștientizarea necesară (se spune o «sclipireă de geniu sau «a se iluminaă); exprimă adesea spontaneitatea înțelegerii sau a cunoașterii care se produce «ca un fulgeră; - tunetul semnifică mânia; bubuitul lui este adesea asimilat cu vocea ridicată ce sancționează și admonestează; - trăsnetul simbolizează pedeapsa, care trece de la varianta verbală (bubuitură) la cea corporală și fizică (trăsnet
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
parabolă; parolă; părere; perspicacitate; plesneală; pocit; poezie; posibil; potrivi; povață; povestea; presimți; presupunere; presupus; a prevedea; a prezice; pricepere; probabil; probabilitate; problemă; rațiune; răspunsuri; rău; fără reacție; a realiza; recunoaște; reflecta; refuz; relativitate; relaxare; sat; sănătate; scamatorii; snoavă; soarta; soartă; spontaneitate; spray; a spune; stele; sugerează; supranatural; surprins; școală; șiret; șmecherie; știe tot; ce știi; nu știi; taci; talent; tarot; test; textul; timp; to guess; a trișa; truc; țigan; țigani; uită; vedea; viața; viață; viitor; vineri; vis; vorbă; vrăjeală; vrăjitor; vremea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
durere; fericire; frumoasă; fum; gazon; geacă; geros; gheață; glugă; greu; gros; hibernare; iarmaroc; inconfort; iubire; iubită; joacă; joc; liniște; lumină; mare; melancolie; misterioasă; moarte; Moș Crăciun; de nesfîrșit; ninge; nucleară; primăvară; pustietate; ramă; răcoare; rea; săniuță; senin; sesiune; snow-board; soare; spontaneitate; strălucire; super; trebuie de făcut focul; urîtă; urme de pași; și vară; vine acum; vis; viscol; vînt; fără zăpadă (1); 785/109/36/73/0 icoană: sfînt (109); credință (108); Dumnezeu (87); biserică (67); sfîntă (60); rugăciune (59); religie (41
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
drum (2); entuziasm (2); imaculat (2); impecabil (2); inovare (2); interes (2); lucios (2); mîndrie (2); nemaiîntîlnit (2); speranță (2); nemaivăzut (2); nepurtat (2); new (2); obiect (2); perfect (2); prieten (2); produs (2); provocare (2); secol (2); sigilat (2); spontaneitate (2); stil (2); tiplă (2); tot (2); totul (2); țiplă (2); util (2); veche (2); achiziție; act; actual; actualitate; acum apărut; admirabil; admirație; alegere; altul; am nou; ambalaj; anotimp; aparat; apartament; apărut; atenție; autentic; avans; banal; bani; blugi; bluză; bou
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fac ceva rău, am probleme în a aplica principiul „Iartă și uită”. 65 Sunt atât de preocupat(ă) să mă ocup de oamenii de care îmi pasă, încât am puțin timp pentru mine. 66 Mi se pare greu să arăt căldură și spontaneitate. 67 Trebuie să-mi îndeplinesc toate responsabilitățile. 68 Detest să fiu constrâns(ă) sau reținut(ă) de la ceea ce vreau eu să fac. 69 Nu sacrific satisfacția imediată pentru obținerea unui scop îndepărtat. 70 Mi se pare greu să-mi fixez propriile scopuri fără să
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
economice și sociale, în scopul dezvoltării (World Bank, 1991, p. 1). În general, instituțiile pot fi văzute ca niște construcții sociale prin care comunitățile de indivizi își organizează viața în comun, prin intermediul structurilor și mecanismelor de ordine socială și cu spontaneitatea pe care condițiile istorice o permit. Comportamentul lor este guvernat de cooperare. Instituționalizarea este înțeleasă ca procesul de a face ceva (de exemplu, un concept, un rol social, anumite norme și valori sau moduri de comportament) care să se încorporeze
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
țin, sub conducerea directorului, profesorul Găvănescul, șase ședințe în care se stabilește „unitatea de doctrină”: normele pe care fiecare profesor trebuie să le aibă în vedere în aprecierea lecțiilor de probă pe care le vor ține candidații - claritatea, interesul practic, spontaneitatea activității elevilor, ținuta generală a practicianului (mimică, ton, mișcări), ordinea și disciplina în clasă și mijloacele utilizate pentru a le stabili. Participanții la aceste ședințe de fixare a ideilor călăuzitoare au hotărât că „școala nu trebuie să se mărginească numai
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în sufletul copiilor. Disciplina lor morală câștigă enorm.” Acest principiu al „energetismului” care leagă școala de viața practică izvorăște din convingerea că „ceea ce elevii învață la școală” trebuie să le servească „la ceva în viață”, să le „dea putere”. Dezvoltarea spontaneității mintale - un alt principiu - s-a realizat prin procedee euristice care au declanșat „energii active”, un pas înainte față de accentul pus până atunci pe memorare, lăsând mințile pasive. Mai mult: „Inteligența și dezvoltarea ei sunt un mijloc (s.n.) pentru realizarea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
s.n.) pentru realizarea intențiilor voinței, pentru păstrarea și îmbunătățirea vieții”. Pentru ca instituția să devină un mijloc real de educație a inteligenței, s-a stabilit ca demersul educativ să se sprijine pe câteva metode noi: 1) metoda activă, „menită a stimula spontaneitatea mintală a elevilor în căutarea adevărurilor”; 2) intuiția ca „modalitate variată după natura obiectului și vârsta elevilor”; 3) corelația obiectelor de studiu, cultivarea „legăturilor dintre cunoștințele venite de la diferite izvoare spirituale ale atâtor specialități, pentru organizarea și unificarea mintală”2
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mod de a privi lucrurile. Mai sunt și alte păreri?”. Se pot folosi și alte tehnici non-verbale, cum ar fi evitarea contactului vizual cu persoana care vorbește. Este foarte important să fiți diplomați și înțelegători, deoarece comentariile dure pot diminua spontaneitatea altor persoane din grup. Participanții timizi și persoanele care reflectează adânc au tendința de a vorbi puțin. Se pare că acești participanți se gândesc cu atenție înainte de a spune ceva. Dimpotrivă, există alte persoane care se gândesc și vorbesc în
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
isterică și tema ei, împărțirea eului în spectator, actor și regizor", lucru apreciat și de Alexandra Chirițoiu și Flavia Balaș. Alexandra Vidican și Cristina Ognean au mărturisit că aceste discuții le ajută în viață, pe când alții au fost impresionați de spontaneitatea, de libertatea, de complexitatea discuțiilor și de faptul că s-a ținut cont și de opiniile lor (Andra Ciocan, Ștefania Balașiu, Tulia Savulov, Ileana Lazea, Călin Sas). Au fost însă și elevi care au apreciat atmosfera relaxată, colectivul, ideile și
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
celor Zece. Prezența lui Edgar Morin, Michel Serres, Leroi-Gourhan, René Thom avea un farmec incontestabil pentru mine și făcea din Grupul celor Zece un excelent loc al ideilor. Ce m-a mai atras la grup a fost caracterul informal, de spontaneitate a informațiilor, absența constrîn-gerilor pentru a produce un document colectiv. Fiecare era liber în propriile scrieri, cu condiția de a respecta regulile jocului și de a-i cita pe ceilalți. B.C. Unul dintre obiectivele grupului era de a-i apropia
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
evidențiază topica afectivă, caracterul spontan, neelaborat, structuri libere, specifice oralității, formulări eliptice etc. Compunerile scrise în stilul colocvial au o sintaxă mai elaborată, iar în cazul textelor epistolare se actualizează și structuri sintactice formalizate, convenționale; - nivelul stilistic este structurat de spontaneitatea comunicării, de implicarea afectivă și de competențele lingvistice ale emițătorului (forme scrise)/ale interlocutorilor (discursul oral); se remarcă libertatea absolută în selectarea mijloacelor expresive (mai frecvent utilizate sunt figurile semantice și cele de construcție); la nivelul registrului stilistic, particularitățile de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
transpun diversele variante ale limbii în stilul beletristic. 5.1. Registrele stilistice generale Registrul stilistic popular este utilizat în opera literară (folclorică sau cultă), presupunând situarea naratorului, a personajelor/a eului liric în sfera culturii populare, printrun limbaj marcat de spontaneitate și indici ai implicării afective. Mărcile textuale specifice sunt: - la nivel fonetic: mărci ale oralității, accente afective, variante fonetice familiare; rime și ritmuri simple, aliterații; - la nivel lexical: selectarea unor cuvinte și expresii specifice universului rustic (inclusiv regionalisme), frecvența mare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ascendent de la individul genial la universul pe care-l (re)construiește singur și-l proiectează apoi deasupra sa, spre a-i sluji drept etalon pentru imperfecta și dezamăgitoarea realitate în cel de-al doilea caz. Prin întâietatea acordată sufletului, instinctului, spontaneității, inconștientului și intuiției, romanticii se deschid spre viață în ansamblul ei și spre ceea ce Dilthey numea "totalitatea sinelui nostru" (care este, după el, "materia primă" a filozofiei înseși)46. Beneficiind de această deschidere, spiritul romantic facilitează apariția unor orientări de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
o explicație bine articulată a lui Hermann Cohen: "Spiritul începe să devină autonom atunci când se diferențiază de natură, pentru a și-o subordona. Dar diferențierea de natură se realizează prin diferențierea de senzație și de percepție, iar subordonarea prin relevarea spontaneității și purității gândirii; abia atunci se desăvîrșește diferențierea de senzație. Acesta este sensul doctrinei eleate despre unitatea dintre existență și gândire. Iar în acest caz unitatea înseamnă identitatea dintre gândire și existență, însă ea se bazează pe unitatea ce fusese
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
istoria nu se constituie ca știință prin simpla armonizare a faptelor cu niște legi generale și invariabile, ca la pozitiviști, ci numai "în cadrul transcendental al cunoștinței despre ea"; 2) identificarea "subiectului transcendental al istoriei" cu un "subiect al eticii", fiindcă "spontaneitatea comprehensiunii istorice presupune pentru sfera acțiunii umane libertatea de voință sau eliberarea de cauzalitatea naturii" (însă corelația dintre hermeneutică și etică rămâne la Droysen, ca și la Dilthey, "obscură" așa cum notează Riedel -, "cu toate că tocmai aici este motivul propriu-zis al criticii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Kant: în ea "părțile componente, formală, materială și funcțională, sunt legate într-un întreg relațional, care este logic indiferent, pe de o parte, față de distincțiile transcendental-filozofice dintre materie și formă, iar pe de altă parte, față de distincțiile dintre receptivitate și spontaneitate"76. Cu alte cuvinte, diferența o face tocmai caracterul ei structural, propriu viziunii holiste diltheyene. Iar dacă potrivit unei afirmații a lui Dilthey raporturile de tipul celor de mai sus "au loc în gândire"77 (ca o a doua instanță
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
circumscrisă și o zare interioară complex determinată"9. Diferențele de "problematizare" din cele două domenii "le singularizează" și în privința soluțiilor și, implicit, a libertății de creație: în cazul filozofiei, indeterminarea sporită a "zării interioare" are drept consecință conservarea "unei extraordinare <<spontaneități>> în ceea ce privește soluționarea problemelor" și-i asigură spiritului o mult mai mare "libertate de mișcare" decât în știință, pe când în aceasta din urmă soluțiile "sunt intens prefigurate chiar de ideile propulsive cu care omul de știință operează în punerea problemei"10
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]