1,116 matches
-
să știe prea limpede de ce, îmboldit fiind doar de niște îndemnuri cu totul tainice și neobișnuite, se îmbrăcă și se duse pios, mai mult în fugă decât la pas, la biserică, unde îl căută pe duhovnicul său, la care se spovedi și de la care, de asemenea, primi apoi și Sfânta Împărtășanie. Când ieși de pe poarta incintei, împrăștiat și cuprins de o amorțire deplină și inexplicabilă a atenției, traversă strada cu nebăgare de seamă și fu lovit în plin, cu foarte mare
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
cu pălăria pleoștită. Dar, În ciuda orei tîrzii, se mai ivi un mușteriu care socotea că merită să plătească intrarea; dintr-un taxi coborî un individ care porni spre cortul ghicitoarei. Ai fi zis că-i un păcătos zorit să se spovedească, de teamă să nu moară Înainte. Să fi fost, oare, Încă un adept al miraculoasei doamne Bellairs? Sau poate chiar soțul doamnei Bellairs, venit s-o smulgă ritualului ei păgîn și s-o ducă, prozaic, acasă? Absorbit de aceste gînduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
salaaam! și pac! vine madam Ifrim cu salamu’! - Strângătoare cam peste poate, o întărâtă tanti Clemanza, care înghițise bomboanele și se masa pe foale. - Ei lasă, soro, cu orice am greșit eu m-am dus la părintele Arsenie. M-am spovedit și m-am grijit. Da matale de când n-ai mai ținut post? De când nu te-ai spovedit? - La ce să mă spovedesc? La ce să țiu post? Ce pacati am eu dacă nu ies din casă? Iaca, se fac doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
înghițise bomboanele și se masa pe foale. - Ei lasă, soro, cu orice am greșit eu m-am dus la părintele Arsenie. M-am spovedit și m-am grijit. Da matale de când n-ai mai ținut post? De când nu te-ai spovedit? - La ce să mă spovedesc? La ce să țiu post? Ce pacati am eu dacă nu ies din casă? Iaca, se fac doi ani de când n-am mai ieșit. De unde pacati? - Aici are și ea dreptate. Eu mai ies până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pe foale. - Ei lasă, soro, cu orice am greșit eu m-am dus la părintele Arsenie. M-am spovedit și m-am grijit. Da matale de când n-ai mai ținut post? De când nu te-ai spovedit? - La ce să mă spovedesc? La ce să țiu post? Ce pacati am eu dacă nu ies din casă? Iaca, se fac doi ani de când n-am mai ieșit. De unde pacati? - Aici are și ea dreptate. Eu mai ies până la cimitir, mă mai duc după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
zarurile în cutiile de table, îl laudă pe Hagi, pe Ilici, îl înjură pe Petre. Scot din mapă Tristram Shandy, cartea unui irlandez tuberculos. Citesc și mă gândesc că nu mi-am curățat hornul cam de mult. Ultima oară mă spovedisem în studenție, la un preot din Banat, Hornea parcă îl chema. Acum stau cu hornul plin de funingine și mi-e groază să nu mă omoare un cutremur înainte de a-l curăța. Cel mai dureros lucru din iad e că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
dor, / mi-e dor pe diavolește. Rătăcirea de credință este însă reversibilă în ceea ce-l privește pe Calistrat Costin, poetul ajungând la performanța de a armoniza trăiri multă vreme simțite a fi ireconciliabile, astfel că, asemenea unui alt doctor Faustus, spovedindu-se, într-un psalm (Din spovedaniile doctorului Faustus), în care-și manifestă dezamăgirea de lume și de sine, invocă Transcendentul în încercarea de a găsi o cale de mântuire (pentru sumeția și rătăcirile mele / trebuie să existe o răscumpărate). Gestul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de a ucide puii, încât leoaicele să intre din nou în călduri, ca să-și asigure el „descendența”. Femelele se asociază și-și păzesc fragedele genituri. Domnul R. se simte vinovat și umilit, proiectat pe scara regresivă a speciilor. I se „spovedește” Teodorei. Ea îl completează zîmbind: „Dar și motanii fac la fel!” A văzut chiar ea. Însă nu continuă, din delicatețe. Deja a sugerat comparația cu un „motan egoist”, dominat de instinct. P.H.L. face aici o umilă încercare de a-și
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
au fost printre nelegiuiți în noaptea de groază se știe de patru persoane din sat, iar restul erau din alte cătune. Primul care a murit a fost Bucănos. Pentru că nu-și mai dădea duhul, a chemat preotul și s-a spovedit, recunoscând că și el este unul dintre oamenii întunericului. De remarcat că doi fii ai lui Bucănos au murit de tineri, rămânându-le odrasle fără tată. Costache Cristescu Costache Cristescu a avut următorii copii: Vasile, Jenică, Gheorghe, Ion și Aglaia
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pe prispă afară, iar iarna în casă pe pat, întorcându-l de pe o parte pe alta, că nu-și mai dădea duhul, că nici nu avea bună voință să-și mărturisească păcatele la preot. Cu chiu cu vai s-a spovedit, apoi s a dus. Dar la vreo doi ani a căzut bolnavă și Rarița, care, parcă trasă la indigo, a zăcut ca și Chimircan tot așa de mult și a avut grijă de ea fii-su, Silică; el a șters
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
lângă Profira lui, după câțiva ani de la moartea Catrinei, a căzut și Ghițișor la boală și a zăcut la pat mai mult de șapte ani și nu-l mai strângea Dumnezeu și cu chiu cu vai a acceptat să se spovedească. Mărturisind că într-adevăr a avut relații sexuale cu noră-sa și cu mama lui, cu Rarița și că el i-a luat zilele lui Ion, care nu mai murea și, de frică că va vorbi, s-a gândit să
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Ion, care nu mai murea și, de frică că va vorbi, s-a gândit să-i bage făină pe gât cu un melesteu. Ghițișor a zăcut într-un paravan mult timp. Mirosea a hoit de la o poștă. După ce s-a spovedit la trei zile și-a dat duhul. Cât el a trăit mergea la biserică, dar s-a văzut că era cu gândul la Maica Domnului și cu mâna în buzunarul omului. Nici Gheorghe al lui nu e mai breaz în privința
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pe drumul satului. Și după câțiva ani de suferință și-a luat inima în dinți și a rugat-o pe frumoasa lui nevastă să-l cheme pe preotul care păstorea în acea perioadă enoriașii din sat, să vină să-l spovedească. La spovedit a venit preotul cu dascălul ca să-l și împărtășească. Întâmplarea a făcut, nu știu cum, că acolo se aflau și rudele lui, pe care preotul le-a rugat să intre în casă pentru a putea spovedi muribundul. Oamenii au intrat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
să vină să-l spovedească. La spovedit a venit preotul cu dascălul ca să-l și împărtășească. Întâmplarea a făcut, nu știu cum, că acolo se aflau și rudele lui, pe care preotul le-a rugat să intre în casă pentru a putea spovedi muribundul. Oamenii au intrat cu toții în casă, lăsându-l pe muribund numai cu preotul. Curioși, au stat cu urechile ciulite pe sub geamurile de la cerdac și au ascultat toată spovedania. Spovedania sau mărturisirea Părinte, te rog, părinte, să mă ierți, părinte
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
aa părinte, ce zici? Ce Dumnezeu? Ce Dumnezeu? Nu, nu vezi, părinte, că mie îmi este rău? Rău, rău, părinte, rău. Da′ zici că vrei să te mărturisești! Ce faci? M-ai chemat doar să te văd? Sau să te spovedești? Da, da, spun părinte, spun, da′ nu ne aude nimeni? Dar mă ierți părinte? Mă ierți sau nu, ca să știu ... Te iert, fiule, cum să nu te iert, dar să știi că nu eu te iert. Cel ce iartă cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Mi-am regulat fetele, toate nurorile și pe unele nepoate, nu pe toate, că acum nu mai pot, că de altfel nu le-aș ierta. Tot ce mi-a căzut nu am iertat. Acum, părinte, ce să fac? Să te spovedești, fiule, mai ai păcate? Să vezi, părinte, că într-o noapte cu lună plină, noapte de vară, când războiul era pe sfârșite, eu ... eu am fost capul bandei de tâlhari travestiți în ruși și, cu puști automate, cu măști pe
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
să fac, părinte? Ce mă sfătuiești? Să te pocăiești, fiule, să te pocăiești ... Da, nu mă ierți părinte? Nu mă ierți? Ba te iert, fiule, dar păcatele să ți le tragi, că multe ai mai făcut, fiule. Dar m-am spovedit, părinte, m-am spovedit! Și ce dacă te-ai spovedit. Numai Dumnezeu te poate ierta, eu doar te dezleg și te iert ca preot. Mult rău ai mai făcut ... Atunci la ce ai mai venit la mine? Hoțule și escrocule
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mă sfătuiești? Să te pocăiești, fiule, să te pocăiești ... Da, nu mă ierți părinte? Nu mă ierți? Ba te iert, fiule, dar păcatele să ți le tragi, că multe ai mai făcut, fiule. Dar m-am spovedit, părinte, m-am spovedit! Și ce dacă te-ai spovedit. Numai Dumnezeu te poate ierta, eu doar te dezleg și te iert ca preot. Mult rău ai mai făcut ... Atunci la ce ai mai venit la mine? Hoțule și escrocule, să mă minți că
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
să te pocăiești ... Da, nu mă ierți părinte? Nu mă ierți? Ba te iert, fiule, dar păcatele să ți le tragi, că multe ai mai făcut, fiule. Dar m-am spovedit, părinte, m-am spovedit! Și ce dacă te-ai spovedit. Numai Dumnezeu te poate ierta, eu doar te dezleg și te iert ca preot. Mult rău ai mai făcut ... Atunci la ce ai mai venit la mine? Hoțule și escrocule, să mă minți că mă ierți ca să-ți dau bani
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
clătinând din cap, povestea sora. Îl jena faptul că miroase-n halul ăla. Îl făcea să se simtă prost, după cum spunea sora Cecilia. O, era un pacient atât de bun. Zâmbea Întruna. Nu voia să meargă la părinte ca să se spovedească, dar promisese c-o să-și spună toate rugăciunile și, În plus, nici un mexican nu avusese voie să intre la el de când fusese adus. Rusul ieșea la sfârșitul săptămânii. Pentru rus n-am putut să simt mare lucru, spunea sora Cecilia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Sfîntului Duh... Amin! Stăteam În genunchi În biserica unde altădată slujise bunicul, preot paroh, glumind În sine sau poate adevărat transfigurat de evangheliarul pe care-l ținea În mînă. În biserica În care, copil fiind, la vîrsta școlii primare, mă spovedisem În fața lui, deși Încă nu Începuseră păcatele, dar pentru iertarea cărora se rugă punîndu-mi patrafirul pe spate, Încît Îngenuncheat cum stăteam inima Îmi bătea de Încîntare. De unde venea rațiunea rugăciunii lui pentru iertarea păcatelor Încă neivite, și Încîntarea mea, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
mult spre el, ca să nu-l audă ceilalți, Gherghel îi șoptise că Generăleasa e pe moarte, că ar trebui să vină imediat dacă vrea s-o mai găsească în viață. Cu o jumătate de ceas mai înainte, chemase preotul, se spovedise și se împărtășise, și asta îi speriase pe toți. Dar lui Antim nu-i venea să creadă. Tot trăgea să moară de multe săptămâni, de când orbise. Și de câte ori se apropia de ea și o întreba cum se simte, Generăleasa asculta
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pământ cea care s-ar putea naște Între mine și el. Ar fi un acord sufletesc perfect, muzici, nu sunete stinghere plutind În vid. Ajută-mă, Aura; la noi se spune că la judecata de apoi preotul căruia te-ai spovedit stă de strajă lângă tine În fața sfinților, faptele bune lăudându-le și pe cele mărturisite iertându-le. Tu vei fi martor și ajutor al meu, vei depune mărturie pentru dragostea pe care i-am purtat-o dincolo de orice opreliște și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
este zeul meu; nimeni și nimic nu mă mai poate schimba. Vreau să fiu fericită, vreau să fiu eu. (Vezi câte expresii ți-am preluat!) Nu știu ce numesc alte femei fericire, dar eu nu leg acest lucru exclusiv de bărbat. Mă spovedesc acum ție, În speranța că voi scăpa de obsesia ta. Poate așa mă voi lecui. Ciao. Aura Dragă Martin, Trebuie să-ți povestesc ce s-a Întâmplat atunci, după ce tu m-ai părăsit. În aceeași zi, disperată, am plecat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
dar degeaba. În sfârșit, s-a dus la Cosma Buruiană și dânsul i-a spus că într-adevăr s-a pripit cu jalba, căci și lui i se pare că n-a fost nimic, că tocmai se gândește să se spovedească boierului și nu îndrăznește de teamă că n-are să-l ierte. ― Ș-acu venii la dumneavoastră să vă dau de știre ― urmă primarul ― că sunteți mai îngăduitor și o să puneți o vorbă bună la boierul Miron, să afle și dumnealui
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]