1,428 matches
-
care ei ne-au adus flacăra vieții, nu ar fi meritat să-i cinstim respectându-le credința!?! Din nenorocire, într-un an, unchiul a dus pe Măriuca și pe fiica Sabinei, Liliana, la Vatra Dornei pentru tratament balnear. La cantina stabilimentului fetița a consumat un salam pe care l-a înghițit nemestecat, care i-a rămas pe trahee, și a asfixiat-o, încât în câteva ore a decedat. Liliana era copilul la care unchiu ținea mai mult decât la propria-i
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cei mai răi oameni din lume să fie instalați la drul Șuțu, că fiecare va avea sfârșitul iubitului meu frate.” Finalul consună cu înțelegerea situației de către redactorii de la Universul. În acest sens, noi, astăzi, putem judeca invers: nu e vina stabilimentului că ținea laolaltă nebuni cuminți și furioși ci, dacă e să căutăm vina morală, este a celor care l-au adus pe Eminescu aici: poetul putea să-și ducă boala în condiții normale, la un spital obișnuit. 3. Sub numele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
necărturar, așadar, dă hrană presei, adică ziarelor iar acestea realimentează... tocmai cărțile despre viața lui Eminescu ... iată, cu lucruri luate de pe jos. „Sancta simplicitas!” Concordanțele și neconcordanțele „raportului Vineș” se pot comenta. În privința libertății relative de mișcare a poetului în stabiliment și chiar în afara lui redăm această amintire a profesorului D. Nițulescu publicată târziu, abia în 1968, în România literară 12 decembrie, p.12: „De mult, pe când eram în ultima clasă a Seminarului Nifon din București, în plimbarea de duminecă după-amiazi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
internat în spitalul doctorului Al. Șuțu, nu aici. Este limpede, vorba de două instituții, dar doctorul Șuțu trece prin amândouă, înlesnind confuzia. El are un spital particular și scenariul mai mult decât sigur este că l-a extras, aici, din stabilimentul de stat unde fusese dus Eminescu de către poliție. Ca variantă administrativă plauzibilă putem avansa ideea că fizic poetul era sub supravegherea doctorului Șuțu care-l putea ține fie la Mărcuța, fie în institutul său. În acest sens consiliul medical din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
arată cert că au apărut „mai târziu”, „cu încetul”, etc. În nici un caz de la internare, nici în luna martie când l-a consultat. În presa timpului s-a scris astfel după raportul din 23 martie 1889: „...doctorii au semnat, în stabilimentul d. Șuțu, actul prin care se constată din nou incurabila lui nebunie...” (Familia, după Epoca, Românul etc.). Termenii sunt de resortul medicinii legale „o constatare”. Raportul răspundea unei cereri a primului procuror și făcea parte dintr-o suită de acte
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
amintire mai veche, chiar din 1889, a unui alt apropiat al lui Eminescu, vine să ne atragă atenția că lucrurile trebuie înțelese așa cum sunt, că este foarte credibil ca poetul să fi cântat într-adevăr imnul lui Mureșanu și în stabilimentul din Str. Plantelor. Este vorba de textul lui Ilie Ighel, redactor la Fântâna Blandusiei (revistă scoasă de prietenii poetului), care l-a vizitat în sanatoriu. Redăm mai întâi fragmentul care interesează, dar vom insista întrucâtva pentru că este un moment foarte
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
deplin sănătos nu este, pentru tânăr, mai mult decât o impresie ce poate rezulta chiar din însumarea mai multor momente (zile) când l-a văzut astfel pe poet. D. Teleor, referindu-se la momentul 1883 al internării lui Eminescu în stabilimentul doctorului Șuțu, povestește la fel: „...ne-am dus la Institutul de boli nervoase din strada Plantelor, unde Eminescu avea camera lui.(...) Era liniștit și vorbea rezonabil.(...) A început să zâmbească, și pe urmă a conversat despre diferite lucruri, întrebând despre
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Cu totul întâmplător mai găsim o scrisoare din afara acestui lor publicat, și anume cea a Hanrietei Eminescu din 20 aprilie/2 mai 1889 către Cornelia Emilian, foarte importantă, prin care sora este dispusă să-l preia pe fratele ei din stabilimentul doctorului Șuțu și să-l îngrijească la Botoșani, având girul doctorului Isac: „Doctorul s-a sfătuit cu iștelalți medici și mi-a zis că va cerca o ultimă idee a sa pe timp de trei luni și dacă nu va
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
astfel că reținerea lui, imediat după articolul insurgent din 13 ianuarie 1889, devine tot mai acuzat un act polițienesc coordonat politic și nu ține de sănătatea propriu zisă. De altfel, vezi fazele acestei rețineri: este dus mai întâi la Mărcuța, stabiliment al Comunei București, loc public de internare a bolnavilor sociali după care, peste o lună, ajunge în sanatoriul privat al doctorului Șuțu, pentru că la Mărcuța nu avea cine să-i plătească întreținerea. Lucrurile se leagă când vedem că abia acum
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de aur. 2) Sublocotenent Lerescu din 1 Linie, medalia de argint. Distanță mică, 176 metri: 1-ul) General Ion Florescu, ministrul de Război, med. aur. 2) Carol I, domnitorul României, med. argint. Pistol, 25 metri: 1) Căpitan Dumitrescu Dimitrie din stabilimentul Artileriei, med. aur. Oamenilor din trupă li s-au distribuit ca premii obiecte și bani. Apoi, generalul Florescu rosti următoarea cuvântare: „Preaînălțate Doamne, Deprinderea la arme, care din timpii cei mai vechi a fost considerată ca cea mai nobilă și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
materii de aur sau de argint. 3) A face avansuri pe fonduri de monete sau pe bucăți de aur sau de argint. 4) A se însărcina cu încasarea după efectele ce-i vor fi încredințate de par ticulari sau de stabilimente. 5) A primi sume în compt curent și, în depozit, titluri, metaluri prețioase și monete de aur și argint. 6) În fine a face avansuri în compt curent sau pe termene scurte pe depu neri de efecte publice naționale, scrisuri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din localitate ne-a Însoțit În vaporetto-ul care făcea cursa spre Lido, să-l revedem pe Gustav von Aschenbach. Dimineață rece, plaja pustie, celebrul Hotel des Bains Închis. Doar țuguiatele bizare capanne de lemn Înșirate pe țărm pentru vilegiaturiștii somptuosului stabiliment evocau vara altui timp și altor timpuri. Nu era imposibil de imaginat zumzetul convorbirilor amicale ale turiștilor de altădată, pe veranda acestor bizare cabane, glumele, bârfele, flirtul, parada modei estivale, veselia copiilor În jurul castelelor baroce de nisip, vânzătorii pitorești de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
adjutant/Adjutantură Adm. Arm. - Administrația Armatei Adr. - adresă adtiv. - administrativ Ad-ție/adm-ție - Administrație al./alin. - alineat a.m. - antemeridian A.P. - Apărarea Pasivă A.P.A.C.A. - Atelierele de Producție pentru Armată - Confecții și Ambalaje aprox. - aproximativ Arm. - Armată art. - articol A.S.A.I. - Ateliere și Stabilimente Aero și Industriale Aug./Augu. - august Av. - avocat B./Bir./Biur./ Br. - birou B. 2 Mob. C. 6 T. - Biroul 2 Mobilizare Corpul 6 Teritorial Bat./ Batal. - Batalion Bat. 4 Ad-tiv. - Batalionul 4 Administrativ Bir. Adjut. - Biroul Adjutanturii Bir. 2
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Major, Secția I, referitor la cenzura aplicată corespondenței particulare a evreilor aflați în detașamente exterioare de lucru. 165. 1 octombrie 1943. Nota nr. 426.050 a Marelui Stat Major, Secția I, privitoare la utilizarea evreilor repartizați în întreprinderi civile sau stabilimente militare peste orarul stabilit. 166. 1 octombrie 1943. Nota nr. 428.249 a Marelui Stat Major, Secția I, referitoare la măsurile ce trebuiesc luate pentru ca întoarcerea evreilor la detașamentele de origine după expirarea concediilor să se realizeze în termenul prescris
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prevăzută prin regulament. Art. 7 - Acela care, muncind, depășește în mod excepțional calitatea și cantitatea de muncă, ce în mod obișnuit cade în sarcina sa, va fi distins și va primi răsplata muncii sale. Art. 8 - Capii serviciilor publice și stabilimente de utilitate publică, precum și conducătorii intreprinderilor industriale sau comerciale, individuale sau colective vor comunica Direcțiunii Muncii din Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, până cel mai târziu în 31 decembrie al fiecărui an, numele, prenumele și domiciliul acelora care au prestat
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Prin această Lege se ordonă concedierea până cel mai târziu 31 Decembrie 1941 a salariaților evrei din toate întreprinderile civile sau comerciale de orice natură, aparținând persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu sau fără scop lucrativ, precum și asociațiunilor, fundațiunilor și stabilimentelor de orice fel. Se exceptează instituțiile evreești cu caracter strict religios sau cultural, iar în ceea ce privește personalul, se exceptează: - urmașii direcți ai invalizilor, voluntarilor și morților din războiul din 1877, dacă actualmente sunt creștini; - invalizii din războiul întregirii neamului; - orfanii de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
exceptați prin dis pozițiunile art. 7 din decretul lege pentru românizarea personalului din intreprinderi, din 16 noiembrie 1940, care lucrează sau sunt utilizați în intreprinderile civile sau comerciale de orice natură, aparținând persoanelor fizice sau juridice, precum și asociațiunile, fundațiunile sau stabilimentele de orice fel, dublate sau nedublate, chiar dacă au obținut prelungire de exercitarea profesiunii dată de acel departament, direct sau prin Oficiul Central de Românizare sau dela Marele Stat Major, etc., pe bază de rechiziție, etc., sunt obligați să se supună
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Inspectoratul Taberelor de Muncă o comisie centrală de revizuire a tuturor evreilor de ambele sexe, liber profesioniști, a celor utilizați în întreprinderile civile sau comerciale, aparținând persoanelor fizice sau juridice, cât și a celor aflate la instituțiuni, asociații, fundațiuni sau stabilimente de orice fel, hotărând pe acei evrei care sunt necesari să rămână în formațiunile arătate mai sus. IV. - Întrucât Inspectoratul Taberelor și Coloanelor de Muncă a întâmpinat greutăți și n-a reușit să organizeze taberele de muncă, Domnul Mareșal ANTONESCU
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
MARELE STAT MAJOR Secția I-a către Am onoare a face cunoscut că pentru ținerea la drepturi a evreilor repartizați în cadrul muncii obligatorii la unitățile și formațiunile militare, se vor respecta urmă toarele norme: 1. - Părțile sedentare, școlile, serviciile și stabilimentele vor putea ține la drepturi în plus peste efectivele fixate, un număr de maximum 10 evrei meseriași, repartizați cu aprobarea Corpurilor teritoriale. Pentru ținerea la drepturi a unui număr mai mare de evrei meseriași sau specialiști tehnici, se va cere
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de urmare. SUBȘEFUL MARELUI STAT MAJOR GENERAL, ss I. Arbore ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, E. BORCESCU COMUNICAT: - Preș. Consil. Miniștri-Cab. Militar - M.A.N. (Cabinete și Direcții) - Comandamente M. U. și Permanențe - Corpuri și Cerc. Teritoriale - Școli, Servicii și Stabilimente - Unități până la Batalion Corp aparte. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 197, dosar 3709, fila 60. Vezi și Ottmar Trașcă, „Chestiunea evreiască” în documentele militare române. 1941-1944, Institutul „Elie Wiesel”, Editura Institutul European, Iași, 2010, doc. 371, pp. 747-748
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și meseriile, au fost repartizați la data de 1 Martie 1943, astfel: - 2445 la întreprinderi, ca foști patroni, specialiști și salariați la industriile care lucrează pentru armată sau de im portanță pentru economia națională. - 5602 folosiți de unitățile, formațiunile și stabilimentele armatei, pentru satisfacerea nevoilor de confecții, construcții reparații, etc. - 7720 evrei, repartizați autorităților civile din Capitală, din care Primăria Munici piului are 2226. - În detașamente exterioare, acolo unde trebuesc folosiți majoritatea evreilor de 20-40 ani, sunt repartizați numai 690 evrei
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
reședință a cercurilor teritoriale respective. Aceste aprobări se vor acorda periodic, evreilor care au avut permise de conducere și numai în cazuri bine justificate, pentru a suplini lipsa conducătorilor auto români. 3. În consecință, unitățile, părțile sedentare, școlile, serviciile și stabilimentele armatei care au nevoe de evrei, se vor adresa: - La Corpurile de Armată (Teritoriale) pentru repartizări, prelungiri și majorarea efectivelor de evrei meseriași și muncitori necalificați, cunoscând că aceștia din urmă se vor acorda în mod excepțional pentru lucrări mari
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
MARELUI STAT MAJOR GENERAL ss I. ARBORE ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, E. Borcescu COMUNICAT: - Preș. Consil. Miniștri Cabinet Militar - M.A.N. (Cabinete și Direcții) - Comandamente M.U. și Permanențe - Corpuri de armată și Cerc. Teritoriale - Școli, Servicii și Stabilimente - Unități, până la Batalion Corp aparte ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 197, dosar 3708, fila 560. Vezi și Ottmar Trașcă, „Chestiunea evreiască” în documentele militare române. 1941-1944, Institutul „Elie Wiesel”, Editura Institutul European, Iași, 2010, doc. 392, pp. 788-789
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
zi. Unele întreprinderi solicită a se aproba ca evreii repartizați la muncă să fie utilizați mai multe ore pe zi de cât orarul stabilit. Marele Stat Major, având în vedere necesitatea sporirii producției, aprobă ca evreii repartizați întreprinderilor civile sau stabilimentelor militare (A.P.A.C.A., A.S.A.I., etc), să fie utilizați peste orarul stabilit, cu condițiunea ca orele prestate suplimentar de evrei să fie remunerate de întreprinderi potrivit tarifelor aplicate meseriașilor români din aceiași categorie. Rugăm dispuneți de urmare. ȘEFUL SECȚIEI I-a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fi concentrați - începând cu contigentele cele mai tinere în raport cu nevoile unităților și serviciilor și numai cu aprobarea Marelui Stat Major Secția I-a Biroul 7 C.V. Aceștia pot fi trimiși la părțile operative, dacă necesitățile cer, pentru încadrarea serviciilor. - Serviciile, stabilimentele, formațiunile din interior și Cercurile Teritoriale, nu vor concentra evrei, decât numai cu aprobarea Marelui Stat Major Secția I-a Biroul 7 C.V. IV. INSTRUIREA EVREILOR. 8. - Ofițerii, subofițerii și trupa aparținând contigentelor 1935 - 1940, se vor concentra astfel, ca
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]