256,150 matches
-
protectorului a fost mereu o falsă umilință. Indiferent cît aur ar fi primit de la Mecena și indiferent cîte statui de bronz și-ar fi ridicat puternicul patron, convingerea poetului a rămas aceeași - Exegi monumentum aere perennius. începînd cu Renașterea, această stare de spirit nu se mai cenzurează deloc; majoritatea scriitorilor plutesc, spiritual, într-o auto-laudatio continuă, iar ideea înaltă a creatorului despre el însuși capătă proporții colosale. Ce să mai spunem despre romantism, perioadă în care autorii nu fac nici un secret
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
imaginarul colectiv, scriitorii ajung în faza auto-adorației calme, convinși că au atins statutul semizeilor. Ceea ce frapează, ca noutate absolută, în secolul XX nu ar fi doar ideea exaltantă pe care această categorie o are despre ea însăși, ci diseminarea noii stări de spirit pînă la nivelul grafomanilor complet insignifianți. Numărul celor care au crezut, în secolul XX, că pot accede la celebritate prin intermediul scrisului s-a multiplicat exponențial față de epocile precedente. Transformarea scrisului în "meserie" sporește uriaș numărul veleitarilor. Trebuie să
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
pe toți irezistibil. Literatura pare a fi devenit acea artă care își află în nefericire sursa predilectă. Ea trăiește din suferință și din dezastru, din crima de toate felurile, pedepsită sau nu. În fapt, omul și-a descoperit dintotdeauna adevărata stare doar atunci cînd s-a aflat pus la zid; condiția umană apare în toată exactitatea ei cînd nu mai poți da nici un pas înapoi, cînd trebuie să te sacrifici pentru că nu ai altă soluție. în viziunea modernă și contemporană asupra
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
literatură concomitent valoroasă și stenică din punct de vedere moral nu se arată deocamdată la orizont. Indiferent de preferințele noastre, de aspirații sau deziderate, literatura secolului XX s-a compus primordial într-un orizont al angoasei. A vedea în această stare doar un reflex al realităților înconjurătoare ar fi simplist. E foarte probabil ca următorii ani să confirme tendința conturată încă din primii ani ai secolului XX, tendință consolidată de atunci încoace cu fiecare nou autor semnificativ. Coborînd din cerul cosmopolit
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
trebuie confundată creația literară, artistică, muzicală cu recoltele de grîu, de ovăz și de orz pe care le strîngi în fiecare an, pentru asta, poți să te lipsești de crize și să ai recolte frumoase. Dar creația este obligatoriu o stare de criză perpetuă, în care repui lucrurile în discuție, pleci de la zero, distrugi ceea ce s-a făcut înainte, faci ceva nou și atunci creezi implicit o criză. Nu se poate crea în pace și seninătate, nu-i adevărat. Din clipa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12226_a_13551]
-
această confesiune, făcută de personaj la bătrînețe, ca o spovedanie înaintea morții, era spusă de Rodica Negrea simplu, cu ironie, cu lacrimi uscate, înghițite, cu un tip de umor negru, rafinat și sec, cu o precizie matematică, cu accente pe stări, pe cuvînt, pe locuri, pe oameni. Rodica Negrea singură într-o polifonie de voci, față-n față cu Roșe. Mi s-a părut formidabilă această izbîndă a simplității, a unei interpretări care ma marca tocmai prin iluzia că actrița nu
Într-o mansardă din Varșovia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12243_a_13568]
-
fi primite pe bandă într-o devălmășie a receptării euforice. Nu prea repede, cam prin 2000, s-a ajuns la sațietate (tot ce-i prea mult strică!), la autoiluzionare în legătură cu valoarea unora dintre aceste documente inedite și chiar la o stare de insalubritate a detritusurilor memoriei. Curiozitatea (politică, istorică, literară) a obosit sub povara dezvăluirilor de culise, a micilor și înveninatelor adevăruri personale, a demitizărilor, a aglomerărilor de mărunțișuri și a (uneori) iluzoriilor răsturnări de perspectivă. Fenomenul risca să devină nociv
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
de jocuri exuberante, instantanee în oraș, pe străzi, portrete ale unui tânăr de o frumusețe și distincție aparte, exterioară și interioară deopotrivă, cu râsul pe față, cu privire scrutătoare, cu pipă, mereu curat în priveliște și în sine, efectul acestei stări inteligente de puritate fiind o liniște ce-l ocrotește într-o pașnică putere de zeu. Interioare austere, o contemplare inspirată, o privire lansată pe mari distanțe, acoperită la un moment dat cu o fâșie de pânză neagră, imagini cu epică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
teribilă care este, ca să zic așa, purgatoriul meu. Funcționează aici un spital pentru copii cu handicapuri atît de grave că părinții lor nu pot să le poarte de grijă. Directorul a pus mîna pe mine, iar eu nu sînt în stare să spun nu, așa că mă obligă să merg cu regularitate să-i văd. Sînt 150 de copii de care au grijă tot atîția angajați. Este îngrozitor!. Revin întotdeauna dărîmat de acolo. Sînt unii copii arși din cap pînă în picioare
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
despre îngeri, despre cosmologia lui Dante. Cu acele prilejuri s-au lansat cărți ce aveau să aibă un remarcabil succes de librărie (Despre îngeri, de Andrei Pleșu, Crase banalități metafizice, de Alexandru Dragomir, iar recent Discernământul modernizării. Șapte conferințe despre starea de fapt și Ochii Beatricei. Cum arăta cu adevărat lumea lui Dante, de H.-R. Patapievici), s-a discutat aprins cu publicul, s-a polemizat, s-a aplaudat frenetic. Într-un interviu din noua revista ieșană, "Suplimentul de cultură", H.
Conferințele Microsoft by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12250_a_13575]
-
proeminenți critici de film americani care s-au găsit să comenteze că au fost ei la Paris în perioada aceea și nu era așa! Absurd comentariu, căci chiar dacă anumite detalii "nu erau așa" (de exemplu, nu se fuma în cinematecă), starea de spirit chiar așa de incendiară era... Nu e nevoie să-i crezi doar pe Adair sau pe Bertolucci (prezenți în Paris în acele momente), găsești dovezi și în romanul autobiografic al Juliei Kristeva, Samuraii. A nu se înțelege din
Bertolucci x 3 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12244_a_13569]
-
Teodorescu înrămează o serie de alte destine mai puțin spectaculoase, mai puțin profunde, oarecum lineare, menite să dea puțină culoare epocii și să-i încadreze tensiunile. Materialul faptic al romanului este lipsit de cadență și seamănă cu un preludiu în stare să tot amâne o tragedie originantă care-l organizează și-l anexează permanent. Unele episoade, rezonând coerent cu ansamblul psihologic, au rolul de a furniza narațiunii o tensiune articulată pe mai multe nivele. Există o primă tensiune la nivelul mentalității
Un Moromete împuținat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12258_a_13583]
-
și, mai rar, după interesele sale de moment. Mă tem că individul nu este nici nebun (cum cred mulți), nici exaltat. Pur și simplu are un rol în piesă pe care îl interpretează cu toată măiestria de care este în stare. Și pentru că nu se știe ce va fi după alegerile din luna noiembrie, acum Vadim se află în plin proces de recondiționare. Din naționalist, antisemit, baptist se transformă în euro-atlantist, filosemit și creștin ortodox (nu știu dacă autorii cărții au
Cartea gurvernarii Năstase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12275_a_13600]
-
a unei condiții umane periclitate de diverșii agenți ai alienării și deposedării omului de atributele sale fundamentale și chiar, cum spune în acest text introductiv, de lumea însăși: "Am rămas fără lume". În asemenea condiții, scrisul, ficțiunea, cărțile sunt în stare să aducă, după părerea romancierului, un fel de compensație simbolică: În felul acesta, cărțile pot deveni consolarea celui neconsolat, a omului pierdut. Cafeneau în care intri atunci când toate celelalte cafenele te înspăimântă. Ceea ce poate fi gândit într-o manieră diferită
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
puzderie de imagini, imagini în hățișul cărora suntem invitați să ne pierdem, trebuie percepute în actualitatea clipei. Ele nu trimit la un program dinainte stabilit, nu se înscriu într-o progresie de o neabătută coerență. Ceea ce ele ne oferă este starea de euforie resimțită atunci când ne lăsăm purtați la voia întâmplării și, în același timp, senzația reconfortantă dată de prezența unei excepționale forțe creatoare. Forță care, aflată într-o permanentă erupție, acționează. E ceva ce poate să nu ne placă defel
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
în vis, timpul și spațiul se întrepătrund potrivit unei logici arbitrare, un teatru unde imaginile apar și dispar fără nici o predeterminare, unde artistul își interzice să aleagă între frumos și urât. Zholdak declară că, atunci când lucrează, se află într-o stare de extremă luciditate, acea luciditate nocturnă grație căreia, în vise, totul e foarte clar. Vise însoțite uneori, din păcate, de prezența prea agresivă a sunetului. Viselor tăcute ale lui Wilson, el le opune visele lui zgomotoase. Dincolo însă de orice
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
dintre puținii regizori care se mai revendică încă de la această categorie pe care, astăzi, atâția alți artiști contemporani au abandonat-o. Aceea a riscului extrem. Să amintim doar o singură scenă, devenită legendară. În clipa în care bănuiala, asemenea unei stări de nebunie, pune stăpânire pe Othello, de pretutindeni - din plafonul scenei, din culise, din balcoane - e aruncată scrisoarea falsificată de Iago ce pentru soțul trădat dovedește vinovăția Desdemonei. Întreaga sală e acoperită de hârtiile azvârlite cu o frenezie de neînchipuit
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
mult de învățătură decît de analiză riguroasă a unor texte filozofice, le vorbește, deopotrivă celor foarte tineri și celor ajunși la vîrsta inevitabilelor tristeți, despre admirația fără idolatrie și despre curajul fără ferocitate. Oamenii capabili să admire sînt cei în stare să se bucure și să aștepte, cu "sufletul bogat, cuprinzător și cald", un semn care să le arate locul lor rînduit în viață. "Fuga iluzorie spre altceva" este, de fapt, căutarea rostului, în care, "coeurs legers, semblables aux ballons", asemeni
Despre alegerile bune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12626_a_13951]
-
ne oprim; să ne așezăm și să mă descoase agale și, în sfîrșit, să mă lase pe bietul de mine să sug sticla pînă la fund. După care eu, probabil, aveam să mă decuplez, n-aveam să mai fiu în stare să merg. Firește, n-avea de gînd să mă care, beat, prin tot orașul. (Dar nici nu putea să mă părăsească oriunde.) În asemenea cazuri, nu se alege o intersecție sau un gang, ci un loc mai liniștit, mai izolat
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
abia a reușit să bălmăjească niște vorbe la microfon înainte de a izbucni în plâns. Ce moment superb! Sunt convins că numai un simultan "Surprize-surprize-Iartă-mă-Din-dragoste" ar fi avut un efect similar. Însă, Doamne-ferește! Pe căldurile astea, o trăire politico-socială neadaptată la starea vremii poate fi fatală!... În acest sens, domnul Gigi Becali, președintele PNG, ar trebui să fie mai puțin sentimental în cuvântările sale. Nu-și dă seama că riscă să nu i se mai audă vocea din cauza hohotelor de plâns din
File de jurnal estival by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12635_a_13960]
-
aș fi fost scufundat în citirea ziarului sau dacă, umblînd în patru labe prin cameră, aș fi fost absorbit de căutarea unor bucăți rebele de mochetă care trebuiau lipite iarăși pe podea. Era o tandrețe meditativă și unilaterală, o pură stare de spirit, o întîlnire calmă cu ea însăși care nu încuraja nici întîlnirea ochilor, nici efuziunile sentimentale, nici sărutările, nici mîngîierile"(p. 237). Romanul A șasea lumină îi dă autorului său, Toma Pavel, prilejul de a-și verifica în practică
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
de scris și computerul lui Alex. (Ștefănescu), are realismul prozatorului, estetismul criticului de artă și telefonul din ureche ale lui Pavel (Șușară) și multe alte nume, calități (sau defecte) de care nu vom face caz aici. Indiferent de anotimp sau stare sufletească, stă și citește, pentru Dumneavoastră, reviste culturale. beTONURI la Facultatea de Litere Ne-am bucurat că am primit la redacție o nouă revistă. Se numește beTONURI și a fost inventată, scrisă și împărțită cu generozitate de un grup de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
efecte hilare, rezolvări fulminante, dar în special, colajul și citatul care recopiază gânduri, stârnind zgomotul de fond al evenimentelor în derulare). Amestecul de texte și pretexte, decupajele, clivajele, lipiturile, bricolajele ne amintesc faptul că în componistică s-a instalat o stare de urgență inter-textualistă. Dincolo însă de comicul imanent ori de reflexele ludice, experimentalismul tomnatic este bântuit de tragism, fiind mediul propice interiorizării situațiilor extreme, evenimentelor paradoxale ori a postulatelor absurde în care se zbat lumile actuale. Compozitorii experimentaliști încearcă să
Experimentalismul tomnatic by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12633_a_13958]
-
sale sînt, întotdeauna, voit provocatoare, respectînd regula de bază de a lansa idei: chiar cînd trezesc unele îndoieli și dezacorduri, chiar cînd unele accente polemice par exagerate, ele scot gîndirea din inerție și o aduc, cu o pedagogie superioară, în starea firească de a repune mereu în discuție aparentele adevăruri. Atitudinea autorului mi se pare cea mai productivă, în domeniul științific: o îndîrjire polemică imediată se proiectează pe o fundamentală toleranță a ideilor; căci tendința de contrazicere e aplicată chiar propriilor
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
punctuației în literatură. De la "cuvintele în libertate" ale aceluiași la recomandarea lui Tzara: "luați un ziar, luați o pereche de foarfeci, alegeți un articol, tăiați pe urmă fiecare cuvînt, puneți totul într-un sac, agitați-l!", și de aici la "starea permanent revoluționară" a poeziei din manifestul lui Gherasim Luca, avangardismul a dat tot timpul impresia că schimbă din rădăcini literatura. Antitradițional, s-a revendicat totuși din Lautréamont (hazardul calculat), Jarry (absurdul), Rimbaud (alchimia verbului) și Whitman (poezia vieții), adică din
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]