3,752 matches
-
lor, își ajută părinții mai mult când aceștia sunt pensionari. Într-un anume fel, ceea ce părinții au investit în progeniturile lor se returnează acum sub formă de contribuții materiale (cheltuieli pentru întreținerea locuinței, medicamente și spitalizare etc.) sau răspunsuri de stimă și afecțiune. Prin pensionare, ieșind într-o anumită măsură din rețeaua socială dată de profesie și viața socială activă, părinții se centrează asupra celei familiale. A. Pitrou (1977) distinge două tipuri de întrajutorare părinți-copii: „ajutorul de subzistență” și „ajutorul de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și chiar crize, starea ei naturală fiind cea de schimbare și de creștere printr-o continuă experiență de însușire emoțional-simbolică a interacțiunilor umane și în special a celor din cadrul familial. Exprimarea neîngrădită și spontană a sentimentelor, construirea încrederii și a stimei de sine sunt responsabilitatea fiecărui membru al familiei pentru propria persoană și pentru ceilalți și constituie condiția depășirii dificultăților ce apar inerent în ciclul vieții de familie. Individul reflectă experiențele din familie și familia îl învață cum să și le
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
treia”, altfel, în mod obișnuit, se ajunge la o criză profundă, care nu sfârșește însă cu necesitate în divorț, dar a trăi în triunghiul dragostei nu este deloc ușor, mai cu seamă pentru cel cuprins de sentimentul geloziei, acompaniat dedeprecierea stimei de sine, depresie, rușine, umilință. Cu precădere în sistemele tradițional-autoritare, femeile suportau acest supliciu datorită dependenței lor economice, constrângerilor religioase și altor factori ce obstrucționau despărțirea. În societățile pluralist-democratice de astăzi, situația s-a schimbat radical, dar există diferențe de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
îi este proiectată o formidabilă încărcătură emoțional-simbolică: a „trădat”, „nu mă mai iubește”, „la altcineva a găsit ceva mai bun”. Interpretările de acest fel, care pot conține un dram de adevăr, pot fi și total eronate, având adânci implicații asupra stimei de sine și cauzând imense suferințe. Terapia încearcă să elimine sau să alineze respectivele traume și să recâștige încrederea și prețuirea de sine. 10.5.2. Terapie și autoterapietc " 10.5.2. Terapie și autoterapie" Dragostea pasională, întreținută de incandescența
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
te angaja în relații extraconjugale, având în vedere răul ce îl produce celuilalt partener și riscurile pentru viața de familie.) • Să împărtășești problema și experiența ei subiectivă prietenilor apropiați și familiei. Bazat pe același mecanism al pierderii prestigiului și al stimei, mulți „pățiți” nu discută cu nimeni problema lor. Închiderea în sine și încercarea de a o reprima nu o rezolvă însă. • Cel în cauză poate face apel și la grupul de suport sau la profesioniști, dar important este ca pe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de teoreme morale, estetice, sociale, politice etc., enunțate apodictic, dar demonstrate cu strălucire, deși în mare viteză - pe ton și stil de vervă orală într-un tren de lux și plăcere. Ralea nu are nici un gust pentru specialiști și nici o stimă față de trebuințele moderne de specializare; direcțiunile cele mai diverse ale spiritului îl solicită egal - dar Don Juan cochetează cu toate fie pe rând, fie în același timp, totdeauna frenetic. Și totuși, micile eseuri ale lui M.D. Ralea sunt poate asemenea
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
la Paris, unde redactează (din septembrie 1951 până în februarie 1953) memorialul întâmplărilor nefericite care l-au determinat să părăsească țara. Cartea, semnificativ intitulată Iadul pe pământ, a apărut la Paris în 1955 și s-a bucurat de un succes de stimă printre românii din exil, fiind publicată și în versiune franceză în 1958. Conform mărturisirii lui Theodor Cazaban, R. a murit într-un azil parizian. Cheltuise până la ultimul ban pentru ediția franceză a cărții sale. Versurile și epigramele lui R., ca
RUBSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289394_a_290723]
-
așa mai departe. Dreptul la proprietate, protejat de lege, dădea asigurarea că nici un om nu putea să fie intimidat, oprimat sau făcut subiectul voinței altor persoane. Arthur Lee, un cetățean al statului Virginia din secolul al XVIII-lea, a atras stima cu care era privită proprietatea pe cele două maluri ale Atlanticului declarând: „Dreptul la proprietate este gardianul tuturor celorlalte drepturi și a lipsi oamenii de acest drept este echivalent cu a-i lipsi de libertatea lor”22. John Locke a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care Îi cunosc, spun că suntem pur și simplu naivi. Optimismul nostru este profund Îngemănat cu credința noastră În știință și tehnologie. S-a spus că americanii sunt o națiune de meseriași. În copilăria mea, inginerul se bucura de aceeași stimă ca și cowboy-ul. Era văzut ca un individ robust, pregătit să Încerce lucruri noi, Întotdeauna În căutarea unei mașini mai bune. Inginerul era admirat pentru eforturile sale de a Îmbunătăți situația societății și de a contribui la progresul și bunăstarea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
atitudinile, judecățile și acțiunile noastre; într-un anume sens, valorile se exprimă în atitudini. Atitudinile apar astfel ca fiind instrumentale, față de valori. Plasate mai în centrul sistemului motivațional, valorile determină și asigură direct procesele de apărare și manifestare a eului, stima de sine. Conținutul atitudinilor este legat de aceste mecanisme doar mijlocit. De asemenea, atitudinile nu sunt prin ele însele standarde (criterii) ale conduitelor noastre, în vreme ce valorile au prin excelență această funcție. Prin analogie cu structura (factorială) ierarhică a personalității în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
iar individul are un anumit control asupra lor, în sensul că poate renunța la unele în favoarea altora, în vederea menținerii identității proprii. Spontan sau conștient, el va selecta din potențialul relațiilor interpersonale pe acelea care îi confirmă și întrețin autoidentificarea și stima de sine. Intrarea în socializarea secundară ar coincide în general cu trecerea la pubertate și adolescență și, prin urmare, condițiilor de statut socioprofesional li se suprapun noi faze ale dezvoltării intelectuale. Are loc în speță trecerea de la gândirea concretă la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a eului, inspirată de teoria psihanalitică, dominantă încă din anii ’50-’60 ai secolului trecut, când D. Katz a elaborat modelul funcțional al atitudinilor, se susține că noi practicăm o asemenea politică atitudinală ca să ne protejăm propriul eu, concepția și stima de sine. Relația de cauzalitate dintre sine (eu) și structurile axiologice și atitudinale este foarte complexă, fiindcă într-o anume măsură imaginea și stima de sine depind și de valorile și atitudinile pe care le avem (vezi pe larg Iluț
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se susține că noi practicăm o asemenea politică atitudinală ca să ne protejăm propriul eu, concepția și stima de sine. Relația de cauzalitate dintre sine (eu) și structurile axiologice și atitudinale este foarte complexă, fiindcă într-o anume măsură imaginea și stima de sine depind și de valorile și atitudinile pe care le avem (vezi pe larg Iluț, 2001). Se pare, apoi, că, împreună cu stima de sine, multe atitudini servesc unui scop mai general al ființei umane, anume acela de a minimiza
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sine (eu) și structurile axiologice și atitudinale este foarte complexă, fiindcă într-o anume măsură imaginea și stima de sine depind și de valorile și atitudinile pe care le avem (vezi pe larg Iluț, 2001). Se pare, apoi, că, împreună cu stima de sine, multe atitudini servesc unui scop mai general al ființei umane, anume acela de a minimiza frica de moarte (Greenberg et al., 1993). Consider că discutând despre funcțiile atitudinilor se impun câteva observații mai puțin prezente în literatura standard
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pentru individ. b) Motivația de apărare (defensivă) se referă atât la faptul că analizăm și prelucrăm cu atenție (sistematic) sau nu mesajele în funcție de interesele noastre punctuale, cât și la acela al raportării la valorile și atitudinile centrale, al concepției și stimei de sine. Dacă ele întăresc sau contrazic structurile axiologice profunde și concepția consolidată de sine, vor fi judecate mai riguros; dacă sunt neutre, mai superficial, lăsate în grija gândirii euristice cvasiautomate. c) Dacă prin atitudinile noastre urmărim să ne punem
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
-le importanța, fie evitând sistematic întâlnirea cu date contraatitudinale. Acestea ar putea fi numite căi directe de rezolvare a disonanței, dar cercetătorii subliniază că funcționează frecvent și căi indirecte, dintre care proeminente par a fi cele legate de imaginea și stima de sine. Constatarea propriei incongruențe interatitudinale sau atitudine/comportament conduce nu neapărat la operarea asupra ei, ci la o restructurare a evaluării de sine - afectată de respectiva constatare, prin afirmarea de sine (Steele, 1988). Ceea ce înseamnă a te concentra asupra
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
social, prețuirea celorlalți etc.), dar care se prelungesc imediat în avantaje materiale. Psihologii sociali explică actele prosociale și prin mecanisme ce privesc direct confortul psihic în sine, cu referire la reducerea tensiunilor, autoinducerea unor stări de bucurie și seninătate, creșterea stimei de sine. Teoriile mai relevante în acest sens le prezentăm în cele ce urmează (vezi Baron și Byrne, 2000; Batson, 1998). Modelul eliminării stării negative (negative-state relief model), propus de Cialdini și colaboratorii săi (1981), proclamă că îi ajutăm pe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
încercăm să le venim în ajutor chiar atunci când nu trăim tensiuni sau afecte negative. Facem adesea acest lucru deoarece suntem conștienți că astfel ne procurăm o înaltă stare de satisfacție și bucurie și, de aici, cu bătaie mai lungă, creșterea stimei de sine. Formulată și ca ipoteza bucuriei empatice (empathic joy hyphothesis), o asemenea variantă a autoinducerii de afecte pozitive - bucurându-i pe alții, mă bucur pe mine însumi - a fost testată și în condiții de laborator, urmărindu-se confirmarea implicației
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
beneficiilor psihologice mizează pe ideea că ajutorul oferit altora este până la urmă tot un gen de egoism, fiind în joc operațiuni directe sau indirecte de autorecompensă, de eliminare sau reducere a unui disconfort psihic ori de menținere și întărire a stimei de sine. În acest din urmă sens, Cialdini și colaboratorii săi (1981) susțin că se poate vorbi de trei mari faze în evoluția indivizilor: astfel, la copiii mici, recompensele materiale directe primite în urma comportamentelor prosociale întăresc stima de sine; în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
copilăria mijlocie este suficientă aprobarea socială; începând cu adolescența, nu este nevoie de nici o condiționare exterioară, morala devine autonomă în termeni piagetieni, oamenii fiind capabili de conduite prosociale anonime. Simplul fapt de a ști că fac bine altora le întărește stima de sine. Desigur, totul se întâmplă făcând comparații explicite sau implicite cu alții. În toate teoriile despre comportamentul prosocial este presupusă o anume înțelegere a situației celui aflat în nevoie, și deci o anumită empatie. Dar mari gânditori ai lumii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Empatia nu este însă singurul factor dispozițional prosocial. Alături de ea, cercetările empirice au mai evidențiat (Baron și Byrne, 2000): nevoia de aprobare, în sensul că indivizii cu un înalt nivel al acestei nevoi sunt mult mai receptivi la aprecieri și stimă socială și, prin reîntărire, practică în continuare acte de ajutorare; încrederea interpersonală apare, de asemenea, asociată comportamentelor prosociale, indivizii cu un scor mare la itemii ce identifică această trăsătură ajutându-și în mai mare măsură semenii decât cei ce manifestă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de observat cum costurile sunt prezente nu doar când ajuți, ci și, uneori, când te sustragi de la a da ajutor. Judecata celorlalți, potrivit căreia puteai interveni, dar nu ai făcut-o, duce la un disconfort psihologic și o micșorare a stimei de sine. Estimarea raporturilor complexe dintre propriile costuri și beneficii și cele ale victimei, realistă sau nu, depinde și de natura ajutorului necesar. A da un telefon la salvare sau pompieri nu angajează costuri ridicate, pe când intervenția într-un act
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
față de ea sunt mai accentuate. În diferite împrejurări tensionate, ei văd ca soluții mijloace agresive. Bărbații în general agresivi (tipul A) adoptă atitudini și comportamente agresive față de femei, atât în contexte sexuale, cât și nonsexuale (Anderson și Anderson, 1999). Prețuirea (stima) de sine ca variabilă de personalitate joacă un rol divers (nonlinear) în pornirea spre agresivitate: cei cu o joasă stimă de sine devin mai repede violenți, dar și cei cu o înaltă prețuire de sine. Dintre aceștia din urmă însă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
A) adoptă atitudini și comportamente agresive față de femei, atât în contexte sexuale, cât și nonsexuale (Anderson și Anderson, 1999). Prețuirea (stima) de sine ca variabilă de personalitate joacă un rol divers (nonlinear) în pornirea spre agresivitate: cei cu o joasă stimă de sine devin mai repede violenți, dar și cei cu o înaltă prețuire de sine. Dintre aceștia din urmă însă, numai cei narcisiști, practicând o supradimensionare a propriei persoane și o mare dragoste de sine, văd în orice feedback realist
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai repede violenți, dar și cei cu o înaltă prețuire de sine. Dintre aceștia din urmă însă, numai cei narcisiști, practicând o supradimensionare a propriei persoane și o mare dragoste de sine, văd în orice feedback realist o amenințare la stima de sine. Persoanele cu o stimă de sine înaltă, dar echilibrată, au porniri violente în mai mică măsură (Bushman și Baumeister, 1998). Cel ce agresează ține seama, într-o anume măsură, de reacțiile celui agresat. Dacă acesta din urmă arată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]