1,184 matches
-
fără voia sa și împotriva simțămintelor sale. El va returna țarului banii trimiși, pentru aprovizionarea pe care domnitorul i-o destinase și pe care a făcut-o „cale întoarsă” spre lagărul otoman aflat în „coastă”. Dar, la 23 ianuarie 1712, stolnicul Constantin Cantacuzino îi scria cancelarului Golovkin că, dacă însă cineva ne socotește infideli, Dumnezeu care știe tot, să ne judece. Și stolnicul adăuga o știre care confirmă părerea că, pentru Constantin Brâncoveanu, episodul Stănilești a fost o neînțelegere, un act
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe care a făcut-o „cale întoarsă” spre lagărul otoman aflat în „coastă”. Dar, la 23 ianuarie 1712, stolnicul Constantin Cantacuzino îi scria cancelarului Golovkin că, dacă însă cineva ne socotește infideli, Dumnezeu care știe tot, să ne judece. Și stolnicul adăuga o știre care confirmă părerea că, pentru Constantin Brâncoveanu, episodul Stănilești a fost o neînțelegere, un act tratat cu ușurință de țar, după care, odată consumat, se reiau vechile legături: la 7 decembrie 1711 - scria stolnicul - am trimis o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ne judece. Și stolnicul adăuga o știre care confirmă părerea că, pentru Constantin Brâncoveanu, episodul Stănilești a fost o neînțelegere, un act tratat cu ușurință de țar, după care, odată consumat, se reiau vechile legături: la 7 decembrie 1711 - scria stolnicul - am trimis o scrisoare a domnitorului către feldmareșalul Șeremetiev prin căpitanul Lapedatu. Deci, o scrisoare trimisă celui „trădat”, în condițiile când bănuiala de hainie era pe punctul să devină certitudine la Istanbul. Analiza la obiect a conduitei lui Brâncoveanu, analiză
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Principatele vor fi retrocedate Turciei cu acele condiții ce decurgeau din propriile lor drepturi și obiceiuri cu care ele, în vechime, „s-au supus puterii turcești”. Delegațiile rusă și turcă (condusă de Osman Efendi) s-au întâlnit - nota biv vel stolnicul Dumitrache - în Dumbrava Goleștilor, lângă Râmnicul Sărat; acolo au plecat și mitropolitul Munteniei cu trei egumeni, fiind primit de Alexei Orlov, „făcându-i arhiereul rugăciune pentru ticăloasa [nenorocita - n. n.] patria noastră, și i se făgădui; iar mai pe urmă se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Zamfir Victimele criminalității violente din România Maria Voinea, Dan Banciu Consumul de alcool în rândul adolescenților și tinerilor Marian Preda Impactul stilului de viață asupra stării de sănătate la grupuri etnico-religioase din România S. Sandulache, C. Glavce, M. Sandulache, Bălăceanu Stolnici Interviu motivațional - instrument de lucru esențial în asistența persoanelor dependente de substanțe, Luminița Mihai Violență și abuz asupra copilului. Implicații pentru munca socială din instituții, Alina Dumitru, Corina Acriș Servicii de asistență socială destinate copiilor abuzați, Doru Buzducea Serviciile sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Victims of violence in Romania, Maria Voinea, Dan Banciu 4. Alcohol consume within teenagers and youngsters, Marian Preda 5. The impact of the life style concerning health situation of the ethnic religious groups in Romania, C. Glavce, M. Săndulache, Bălaceanu Stolnici 6. Motivational interview - Essential tool treating of substance dependency, Luminița Mihai 7. Violence and abuse against child. Implications for the social work in institutions, Alina Dumitru, Corina Acriș 8. Social work services addressed to abused children, Doru Buzducea 9. Social
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de Statistică. Impactul stilului de viață asupra stării de sănătate la grupuri etnico-religioase din România SORIN SANDULACHE, Medic primar neurolog, Spitalul Colentina C. GLAVCE, Centrul de Studii Antropologice „Fr. Rainer” M. SĂNDULACHE, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davilla” BĂLĂCEANU-CONSTANTIN STOLNICI Centrul de Studii Antropologice „Fr. Rainer” Obiectivul acestui studiu îl constituie determinarea influenței stilului de viață în România asupra stării de sănătate și sublinierea diferențelor semnificative etnice și/sau confesionale în ceea ce privește stilul de viață și influența acestora asupra stării de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
S. Müntzer”, 800 lei. Prețul cel mai mic: o traducere (Alain Gerbault, Singur, străbătînd Atlanticul) și patru din „Operele premiate ale scriitorilor tineri”, în 1934 și 1935 (Vladimir Cavarnali, Poezii, Ștefan Baciu, Poemele poetului tînăr, Virgil Gheorghiu, Marea vînătoare, Simion Stolnicul, Pod eleat, ultimele două tot de versuri): 20 lei. Apropiate ca preț, edițiile din clasici au plafonul cel mai înalt: de pildă, B. P. Hasdeu, Scrieri literare, morale și politice (ediție îngrijită de Mircea Eliade) - 280 lei, Al. Odobescu, Opere
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în dimineața zilei de 20 decembrie, ca să noteze pe Psaltire nașterea lui Mihai ("astăzi 20 decembrie"), fiindcă la 21 decembrie Gh. Eminovici era la Iași, pentru un proces 12. Care este adevărul? De vreun an și jumătate, Eminovici avea la stolnicul Costachi Bobeica 260 galbeni, pe care acesta nu voia să-i mai restituie, susținînd că i-ar fi dat banii lui Moișe Mihel, asociatul lui Eminovici, care murise de holeră. Eminovici, avînd zapisul la mînă, l-a dat pe Bobeica
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
face Augustin Z. N. Pop în legătură cu moș Miron Prisacaru. Acest personaj n-a trăit la Ipotești. A fost creat de Cezar Petrescu, în romanul său. Catagrafia satului Ipotești, din anul 1820, arată, ca prisacar, numai pe Vasile Prisacar, pe partea stolnicului Iordache Murguleț. În celelalte catagrafii ale aceluiași sat, întocmite în anii 1831, 1838 și 1845, nu figurează nici un prisăcar și nici în mitricile satului de după acei ani, deci nu era prisacă la Ipotești. În schimb, în catagrafia satului Cătămărești, de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pag. 47. 11. Ibidem, pag. 42. 12. G. CĂLINESCU, op. cit., pag. 39. 13. ARTUR GOROVEI, Monografia orașului Botoșani, 1926, pag. 385-386. 14. ARHIVELE STATULUI IAȘI, Tr. 1346, opisul 1528, dosarul 136/1850, intitulat: "Dum-lui cămin(ar) Gheorghi Iminovici, cu Dum-lui stolnic Costachi Bobeica, pentru 260 galbeni", fila 64. 15. GEORGE MUNTEANU, Hyperion 1 Viața lui Eminescu, București, Ed. Minerva, colecția Universitas, 1973, pag. 382, nota 12. 16. AL. PIRU, Varia Preciziuni și controverse vol. I, Ed. Eminescu, 1972, pag. 138. 17
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
59. IDEM, Ibidem, pag. 74. 60. IDEM, Ibid., pag. 73. II VASILE IURAȘCU ȘI SOȚIA SA PARASCHIVA Căpitanul Matei Eminescu, fratele poetului, într-o notiță biografică despre poet, a scris că mama lor "era cea de a patra fiică a stolnicului Vasile Iurașcu din Joldești, o familie boierească, iarăși străveche a Moldovei, căci într-un decret de la Ștefan Tomșa voievod, publicat de D. Tocilescu, în anul al II-lea al cursului său de arheologie, se vede numele lui Iurașcu, figurînd printre
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
prin Țara-de-Jos. Iar în cît privește moșia Joldești, de pe Siret, din ținutul Suceava, ea niciodată n-a fost în proprietatea lui Iurașco pîrcălab, ori mai ales a vreunui urmaș de al său. Să cercetăm documentele Joldeștilor, mai apropiate de vremea stolnicului Vasile Iurașcu: la 1787 iunie 6, proprietara Joldeștilor era Ecaterina Balș15. În Condica liuzilor din 1803, Joldeștii apar ținuți în arendă de căminarul Antonie Ziloti 16, dar proprietar era Iordache Balș, soțul Ecaterinei Balș. În catagrafia din anul 1820, satul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
același an, 1847, Nicolae Roset, cu soția sa, Zoița, au zidit, cu a lor cheltuială, biserica satului Joldești 21. La împroprietărirea clăcașilor din 1864, proprietarul Joldeștilor era Hagi Iordache Cantacuzino 22. Așadar, nici pomeneală nu se face prin documente, de stolnicul Vasile Iurașco, ca proprietar pe moșia Joldești și tocmai de aceasta te miră faptul că toți cercetătorii biografiei eminesciene, fără nici o ezitare, s-au lăsat induși în eroare de ifosele boierești ale lui Matei Eminescu și au transmis din unul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de pe pagina 32, găsim 16 persoane cu numele Iurașcu, mai ales de prin părțile Bacăului, înșirate pe șase generații, în lungul a două sute de ani, pînă pe la 1850. Și aici este curios faptul că din această spiță genealogică lipsește tocmai stolnicul Vasile Iurașcu, dar patru dintre copiii acestuia, printre care și mama lui Eminescu, sunt dați drept fiii lui Iordache Iurașcu, ban în 1823!! Oare și această spiță genealogică trebuie considerată "contribuție documentară"? În sfîrșit, pentru a satisface postum grandomania lui
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
prezintă și documentele care să susțină această filiațiune. Totuși, luînd de bază acest arbore genealogic, George Munteanu crede că "pe linia maternă știrile sigure (s. n.) încep tot de la străbunicul poetului, boiernașul de țară, Ion Iurașcu, și continuă cu fiul său, stolnicul Vasile Iurașcu din Joldești"29. Cînd cărțile se scriu din alte cărți, neverificate, nu se poate ajunge la concluzii sigure. Revenind la acest din urmă arbore genealogic, Augustin Z. N. Pop încurcă de-a binelea rangurile boierești și treptele rangurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din Bucovina pe Vasile Iurașcu om tînăr și de încredere și l-a pus vechil la Sarafinești, tocmai cînd Donțu o avea pe Paraschiva, care se ridica fată mare. Mănăstirea Moldovița, încă de la 30 aprilie 1795 își arendase moșia Sarafinești stolnicului Antonie Zilotii 35, care ținea în arendă și Joldeștii. După expirarea contractului de arendă, s-a făcut un schimb de moșii, între baronul Musteață și vistiernicul Iordache Balș. Prin acest schimb de moșii, Sarafineștii au trecut în proprietatea lui Iordache
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
încurcala cea mai mare vine de acolo că copiii și nepoții lui n-au aflat de la el din ce sat a plecat, nici ce părinți ori bunici a avut și nici cum se numeau aceștia. În schimb, rangul boieresc de stolnic vom arăta mai departe cum l-a obținut l-a făcut pe un nepot al său să-l creadă de viță boierească. Găsind, întîmplător, prin documente, un nume Iurașcu, asemănător cu numele bunicului său, cu bogata sa fantezie și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sărdariu", care avea 12 ani în 1833, cînd a fost primit la Institutul Sf. Trei-Erarhi din Iași, cu cheltuiala Epitropiei 61. Al doilea copil Iancu, era din altă familie Iurașcu. Rangul boieresc de serdar era mai mare decît rangul de stolnic. Vasile Iurașcu n-a avut rangul de serdar, mai ales în anul 1833, și nici după aceea. O carte gospod, din 21 aprilie 1826, primită la Isprăvnicia Ținutului Suceava, după ce arată că satele Vlădeni și Brehuiești au năravul de a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
să puie gard către Hrișcani: gardul Vlădenilor să fie lung de 224 prăjini, iar al Brehuieștilor, de 168 prăjini prăjina fiind de 24 palme. Pe copia întocmită de Isprăvnicie, găsim în continuare, următoarea adresă, către Vasile Iurașcu, care acum era stolnic și tot vechil boieresc: Isprăvnicia țănutului Sucevei Către cinstit Dumnealui stolnic Vasăle Iurașcu Din această copie ci sau scris întocmai di pi luminata carte gospod ci au vinit, prelarg ti vei pliroforisi d-ta și fiindcă D-ta ti afli
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
224 prăjini, iar al Brehuieștilor, de 168 prăjini prăjina fiind de 24 palme. Pe copia întocmită de Isprăvnicie, găsim în continuare, următoarea adresă, către Vasile Iurașcu, care acum era stolnic și tot vechil boieresc: Isprăvnicia țănutului Sucevei Către cinstit Dumnealui stolnic Vasăle Iurașcu Din această copie ci sau scris întocmai di pi luminata carte gospod ci au vinit, prelarg ti vei pliroforisi d-ta și fiindcă D-ta ti afli și vechil numitelor moșăi (s.n.), isprăvnicia scrie Dum-tale să le îndatorești
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Sau născut la anul 1785/ și la anul 1834 dekemb./ 27 sau săvîrșit. Paraschiva/ să numește în mormînt acope/rită. Trecătoriule/ citești că au fost maică pre iubită/ soție pre lăudată a unui băr/batu cinstitu unită în bună/ faptă stolnicului Iu/rașk numitu. Pe copii și/ pe bărbatu cu întristate cău/tări înspăimîntați iau lă/satu aici în vecinici uitări /. Lîngă apa curgătoare/ deodată cumplit căzu/ din trăsura călătoare /. Au rămas necunoscută/ cu bărbatul și copii(i) /. Pe pristolul vecinicii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la moartea soției sale, și tot lui i-a atribuit și celelalte însemnări marginale, despre copiii săi și despre alte fenomene naturale. Ne vom convinge îndată de greșeala iconomului Al. Simionescu. Grigore Cananău avea soție legitimă pe Profirița (Pulheria), fata stolnicului Costache Manole Varlaam, din Botoșani. La căsătoria sa din anul 1815, noiembrie 2067, el avea rangul de căminar. Agă a devenit la 24 februarie, 182385. Pe Paraschiva Donțului el o cunoscuse înainte de a se căsători ea cu Vasile Iurașcu. Locuința
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
trimiterea documen tară74, nu se află vreo cerere de la Vasile Iurașcu, iar Costache Iurașcu, fiul său, nu era cinovnic (= cilen) la Eforie. La fila 55 din dosarul la care d-sa se referă, nu scrie Costache Iurașcu, ci Constantin Izmirliu, stolnic care cere să fie numit cilen la giudecătoria agiutoare "unde am fost mai înainte, în locul Dum. med-cer, Costachi Kindru, care acum, prin jalbă către Logofeție, au cerut ovolnire din această slujbă, spre ami putea întîmpina greutatea casnicei mele familii"74
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
apare, în docu mente, ca vechil și supraveghetor al pădurilor de pe moșiile Corni și Budești (Guranda), fiind împuternicit de epitropia răposatului postelnic, Iancu Cananău. Și în luna mai 1838, Iorgu se afla în aceeași slujbă 76. Scrie Gheorghe Ungureanu că stolnicul Vasile Iurașcu, în anii 1839-1840, ar fi fost asesor la judecătoria din Botoșani 77. Dar Artur Gorovei, după documente de arhivă, a arătat, la judecătoria din Botoșani, în acei ani, următorul personal: În 1839 era prezident Mihalache Holban, căminar, pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]