1,470 matches
-
lupta drepturilor strămoșești și a bisericii, lupta pentru vetrele și altarele românești de totdeauna. OSTAȘI Vă ordon: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!”... ― Acuma ce mai aveți de spus? Iaca că o venit vremea să arătăm ce știm, no... Numai Dumnezău să ne ferească de năpaste, no! ― Noi încî mai sântem feriți
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
și urât. Desigur, din părul acela uimitor se născuse biata larvă gălbuie. Fata despletită sugea pastile dintr-o cutie pusă subt perină, fiindcă nu era voie să fumeze. . . Mamă pentru zece zile a acelui făt, în care se sfârșeau istoviți străbunii saxoni. Una sau cealaltă! 1 - Evocativ! "Je le vois ncitre". In paharul abia turnat se fac niște firicele galbene. N-am să mai pot bea șampanie, fără să nu mi se pară că înghit pe oberchelnerul tău! Crescuse repede oberul
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
căutare, nici identitate, devenind unul dintre izgoniții din viața activă. Cu sufletul cătrănit, m-am cățărat pe aripile speranței și, având credința că nu este totul pierdut, m-am alăturat căutătorilor de diamante în galaxia lexicală a frumoasei noastre limbi străbune. Din vasta zestre a experienței acumulate, sub impulsul divinei inspirații, am selectat cu migală, fapte și evenimente, învățăminte și reflecții, îndemnuri și sugestii pe care le-am orânduit în câteva volume și le-am oferit potențialilor cititori. Nu m-am
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
rabzi o iarnă cu ninsori năuce, Bunule mesteacăn pururea tăcut! Vreau din tine să-mi cioplească cruce, Când va fi să mă întorc în lut. La casa părintească Mă-ntorc la mica mea bucată de pământ, Rămasă de la tata din străbuna-i glie în sat, mai toată ulița-i pustie Și nici copii la joacă nu mai sânt. Căsuțele prin vremi s-au coșcovit Stând să alunece spre mal de apă Căci timpu-n trup și-n maluri sapă Și buruienile-n
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
-mi tremură fără veste. Doar casele mi se par mai mici, Față de cele ce-acum se clădesc, Iar noaptea... nu mai sunt licurici, Degeaba aștept să-i privesc. De ce am venit? Nu pot să răspund! Mă cheamă ceva din vatra străbună, Privesc un bătrân, mă vede plângând... îi plâng pe acei ce-acum sunt țărână! îi plâng pe bunici, îi plâng pe părinți, îi plâng pe acei ce-n lume-au plecat; E tare ciudat, în inimă simți, Un straniu fior
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
15. Să se facă cercetări în cartea cronicilor părinților tăi, și vei găsi și vei vedea în cartea cronicilor că cetatea aceasta este o cetate răzvrătită, vătămătoare împăraților și ținuturilor și că s-au dedat la răscoală încă din vremuri străbune. De aceea a fost nimicită cetatea aceasta. 16. Facem cunoscut împăratului că dacă va fi zidită din nou cetatea aceasta, și dacă i se vor ridica zidurile, prin chiar faptul acesta nu vei mai avea stăpînire dincoace de Rîu." 17
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85086_a_85873]
-
crească și rostul să și‐l împlinească. Mama cu greu făcea față Nevoilor legate cu ață Copiii, nevoia, durerea, I‐ au fost în viață averea. Dar soarta și viața banală I‐ au dat moștenire și‐o boală De‐ atunci boala străbună Îi roade ca o nebună. 145 Bătrâna se stinge‐n durere Bolnavă și fără avere Copiii cu boala în vine Rămân pe meleaguri străine Când mama‐ i plecată de‐acasă, Oare cine‐ i mai cheamă la masă? .......................................... Copii fiți cuminți
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Darie, a scris chiar o poezie pe tema aceasta, poezie, care speră să rămână în patrimoniul poporului român de-a pururi. Urmează poezia numită „Poezie” subintitulată patriotic : „De 1 decembrie”. Hai să dăm din mână-n mână, să-mpărțim țuica străbună, să lățim bețivănia peste toată România. Mahmureala-n fine piară, piară vodca din cămară, în vene să nu mai fie decât șpriț și-alcoolemie. Unde-i vin e și putere, dacă nu-i, băgăm și bere, unde-i țoi puterea
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
dacă îl mai pot privi, li se pune și celular de parcă ar mai putea să vorbească cu cei rămași în viață. Și tot ai tras cu HUE!... Să facă pentru ei cei care dau asemenea nebunii. Noi ne respectăm datina străbună. Pleacă mai repede să nu dai de belea!,,, Auzind asemenea vorbe, Apopei a urcat în mașină și a plecat în trombă ca la un concurs automobilistic. O femeie în vârstă i se adresă lui Ilie să plece după părintele bătrân
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
printr-o fază de neseriozitate culturală umoristică”. „Mucoșii” erau Comarnescu, Eliade, Noica & compania. La rîndul lor, aceștia afirmă, prin pana lui Polihroniade, că „trăim o epocă de jalnic ruralism cultural în care suprema țintă creatoare este reproducerea credincioasă a balegii străbune”. Eugen Ionescu este la fel de categoric, revoltîndu-se împotriva acestei culturi a predecesorilor, „caracterizată printr-o uimitoare confuzie de planuri, printr-o unică lipsă de simț critic”. „Expirații” sînt în acest caz nu doar Vlahuță sau Coșbuc, ci și Camil Petrescu, Arghezi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în ziua de 22 iunie 1941 fixau obiectivele intrării României în Războiul nostru din Răsărit. În ordinul pe care generalul Ion Antonescu îl dădea Armatei Române, în zorii zilei, „Vă ordon: treceți Prutul !”, se preciza: „... Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabiei și codrii medievali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile noastre [...] Să luptați pentru dezrobirea fraților noștri, a Basarabiei și Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieții și căminelor batjocorite de păgânii cotropitori...”. Regele Mihai I trimitea, în aceeași zi, o
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
lui Ștefan cel Mare, gândul meu se îndreaptă către domnia voastră, domnule general și către ostașii țării. Vă sunt recunoscător, domnule general, pentru că numai prin munca, tăria și stăruința domniei voastre, neamul întreg și cu mine trăim bucuria zilelor de glorie străbună, iar ostașilor noștri bravi le urez sănătate și putere ca să statornicească pentru vecie dreptele granițe ale neamului. Trăiască în veci România ! Trăiască viteaza noastră armată !”. Presa a reflectat reacția populară amplă la vestea intrării în război, anunțată în mai multe
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mare. Nu fi idioată! Nu putem zvârli cu banii. Categoric, nu. Gabriel se răsuci și începu să alerge mai departe, cu sufletul la gură, picioarele înfundându-i-se în nisip, fața șiroindu-i de lacrimi. Și-acele tălpi, în vremi străbune Călcat-au pe engleze dune? Și mielul sfânt, dumnezeiesc Păscut-a pe plai englezesc? Și chipul lui a scânteiat Pe cer englez, înnegurat? Cei patru tineri erau din nou împreună în grădina sălbatică a conacului părăsit. Tom, după cea de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe plajă, îl agățase Alex cu ceasul ei, iar Gabriel dispăruse. — Dar știați despre chestia asta cu Iisus, stărui Tom, stăpânit de ideea lui fixă. Mi se pare formidabil, exact ca în poemul lui Blake: „Și-acele tălpi, în vremi străbune...“. Niciodată până acum nu l-am înțeles. — E imposibil, îl temperă Brian. — Dar auziseși de așa ceva? — Cunosc legenda, dar e imposbil, asta să ți-o spună și amicul tău, istoricul. Apropo, întotdeauna bea de stinge? Mergea pe trei cărări, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și Crucea din zare Rămâne-vor de căpătâi. Spre sud se înalță Galata Pe Dealul cu Flori. Primăvara Salcâmii, de plecare, sunt gata Cireșii se pârguie vara. Ne-nclinăm și spre Soare Apune Cu gândul spre Botoșani; Înveliți cu datini străbune Rămas-au departe-acei ani. Revăd și amiaza de noapte Cu anii cei zgomotoși, A rămas și Copoul în spate, În anii cei mai frumoși. De mâine cu o altă privire Îmbrăca-voi scumpele zări, Vă voi da despre mine vestire
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
lupta drepturilor strămoșești și a bisericii, lupta pentru vetrele și altarele românești de totdeauna: Ostași, vă ordon: treceți Prutul! zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte; dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți; reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile noastre!”... Sunt cuvintele generalului Antonescu, care la 9 Iunie 1940 fusese arestat, fixându-i-se locul la Mănăstirea Bistrița-Vâlcea, și care, scârbit până în adâncurile simțirii, de dictatura regelui asasin, își
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
șterge urmele pentru a nu i le descoperi vânătorii de români și pentru a ascunde, cu foșnetul lor, bătaia ca de ciocan a inimii lui Constantin Beccin...’’... Zadarnic! Când i-a simțit aproape, Beccin, preferând să moară pe pământul său străbun, și-a scos briceagul cu care curăța livada și via - mai mic ceva decât al înaintașului milenar, Decebal cât ai clipi, și-a tăiat beregata’’...’’Nu a reușit să o taie complet căci custura i- a căzut din hotărârea mâinii
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Se duce la masa lecturilor și mai trece odată cu ochii avizi pe pagina de interviu a istoricului academician Florin Constantiniu, care îi este drag pentru curajul de a interpreta istoria fără patimă și părtinire=sine, ira et studio, cum spune străbunul roman Titus Livius. Îi admiră verticalitatea caracterului și-i iubește rosturile afirmațiilor din dialogul cu Ion Longin Popescu (Formula As, Anul XIX, nr. 896, Dec 2009), la 20 de ani de la revoluția română. Ar reproduce toate replicile dar se oprește
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Crimeea. Trecutul prin foc și sabie, Gheorghiță Savel, ajunge în țară și în scurt timp pe frontul eliberării Transilvaniei, obligat fiind de sovieticii care ne ocupaseră Țara și ne controlau și-n ascunzișuri. Lupta în conspirativitate Trăiește bucuria eliberării teritoriului străbun, ajunge în Cehoslovacia, de unde se întoarce în țară. Știut ca militar destoinic și foarte bun român dar și propus pentru Ordinul Mihai Viteazu ca răspuns la faptele sale de arme în Crimeea, ca luptător alături de unități germane, este suspectat și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
document istoric înscris cu sinceritate în eternitate subtitlul: O viață închinată Adevărului: Gheorghiță Savel. Trecând esențializat peste copilăria fericită prin inocența și negrijile ei, peste adolescența uimirilor și întrebărilor, naratorul intră cu tinerețea militară în Războiul de reîntregire a gliei străbune, cotropită în toate punctele ei cardinale, ca urmare a domniei unui rege trădător, destrăbălat, dictator și asasin: Carol II. “Un timp al erorilor, o epocă sfâșiată de aporii ireconciliabile...”(Acad Al. Zub) în care entuziastul ofițer, Gheorghiță Savel, făcându-și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Gheorghiță Savel, ajuns acasă, n-a mai găsit-o în viață pe scumpa lui mamă, care crescuse cu atâta dragoste pe feciorașul ei, chipeș, cu voce melodioasă, inteligent, harnic, ascultător, cu o memorie deosebită și tare iubitor de locuri natale, străbuni, biserică, datini, consăteni, pe toți și pe toate purtându-le în inima lui care-l mai ține în viață și-n care imaginea dragii lui mame a rămas între râuri de lacrimi și aripi de rugăciuni. Credinciosul Savel s-a
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
oarecând cei doi bani ai văduvei, și-i înscrie în Cartea Vieții. Pleacă-Ți, Doamne, urechea și ascultă glasul rugăciunii lor, binecuvintează-le viața, dăruiește-le mântuire și-i aprinde de dragostea cea către tine, către aproapele și către glia străbună, iar noi împreună să preaslăvim pe Dumnezeu cel în Treime lăudat: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, Amin!” Î.P.S. Bartolomeu Anania - Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului Acest mare eveniment a fost înregistrat și redat corespunzător de mass-media de dreapta și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
atâția ani și ofuri s-a putut ajunge la un atac deschis, precipitat și cu urmări grave, asupra instituțiilor statului de drept, care le stătea în cale briganzilor din țară, cu tentacule și dincolo de ea, caracatițe jefuitoare a acestui leagăn străbun, până să nu mai rămână niciun firișor de iarbă din el și apoi să-l dea la fier vechi pe te miri ce... Gheorghiță Savel vede bine acest păienjeniș otrăvit din sânul societății românești și crede, în inocența sa, în
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
în parlament, ajunși la înfățișarea unei babe somnoroase ieșită în răspântia țării și dintre ele una mai cațavencă cocoțată în vârful unui partid istoric, considerat a doua monarhie în Țara ajunsă independentă (1877-1888) și mai apoi întregită în perimetrul etnic străbun (după al doilea Război mondial) repet, o babă trăgătoare de sfori în stil exclusiv bolșevic, adică dublate de amenințări în măsură să fie votat aproape 100% în fruntea partidului în discuție și cu un rol istoric capital între cele trei
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
lui Papadima multe materiale biografice: fotografii, date, situații din viața poetului, care de care mai completive biografiei personalității acestui creator de literatură. Din aceste documente, Papadima îl surprinde și-n peregrinările prin munții prin care Voiculescu “se întorcea la obârșiile străbunilor daci”. Poetul avea “o fire țărănească” la care erau foarte observabile cuviința și înțelepciunea lui, informându-ne că bunicul după tată fusese oier “venit de la Săliștea Sibiului și stabilit mai întâi la Buzău”. Voiculescu “avea o sfătoșenie de țăran”... Traducerea
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]