1,469 matches
-
Dau glas buciumașii din Putna și Vrancea Din Iași și Suceava, din Neamț și Hotin Iar buciumu-și poartă ecou-n suspin, Căci astăzi, Ștefane, furată ți-i lancea. Ea strajă de veghe ți-a fost la hotare Păzind al Moldovei străbun legământ Și știre, Stăpâne, ți-a dat în mormânt Să-asculți potolirea urgiei barbare. Dar hoarde vrăjmașe pornite-n puhoi Răpitu-ți-au glia pământului sfânt Și lancea ți-au scos-o din vechiul mormânt Odată cu oasele fiilor tăi. Cinci veacuri, Ștefane, stau
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
depărtez. Ce bine că ești aici. Tu început și sfârșit, tu totul. (L. Blaga) - epiforă (reluarea unui cuvânt/a unei structuri la sfârșitul mai multor unități prozodice/sintactice): Amurg de toamnă violet... / Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete; / Străbunii trec în pâlcuri violete, /Orașul tot e violet. (G. Bacovia) - anadiploză (repetiția leagă începutul și sfârșitul versului/al enunțului sau începutul unui vers și finalul versului următor): Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu; Din haos, Doamne,am
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
rele" și oamenii știu cine le primejduiește. Luncile întinse și pădurile sunt pline de turme de porci, îngrijite de un întreg neam de porcari, oameni care s-au trezit în pădure la turma de grăsuni, ai căror părinți, buni și străbuni, tot porcari au fost, oameni care au obiceiurile lor și limba lor păsărească, pe care numai ei o înțeleg. Păstorii sunt conduși de "sămădăul", omul înstărit, dar mai ales aspru de care tremură toată lumea și care la rândul său slujește
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
acum într-o expresie epurată, decantată, amintind poezia concisă a Extremului Orient, precum și un rapsod (una dintre piese se intitulează Eu, rapsodul Teofil) al confruntării dureroase cu sfârșitul, îndulcită de credință, de dragostea pentru cei apropiați, pentru limbă și meleagul străbun. Circumscris unor trăiri identice este și volumul La poarta lui Ștefan Vodă, un fel de epopee constituită din nouăzeci și două de piese, toate în spirit popular, turnate în tipar de baladă, doină, bocet sau pastel. Capitol foarte bogat, nefiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
fără doar și poate, aceste stanțe de licăr folcloric și „zvon patriarhal”, instrumentând acorduri, și triste și jucăușe, dintr-o „rapsodie vâlceană”. SCRIERI: [Poezii], în Gheorghe Bobei, rapsod și poet, îngr. și introd. Constantin Apostol, Râmnicu Vâlcea, 1973; Din licărul străbunelor izvoare, îngr. și postfață Dumitru D. Tița, București, 1986. Repere bibliografice: Nicolae Docsănescu, Valea Voievozilor, București, 1981, 92-96; Ion Cruceană, Monumente și figuri argeșene, Pitești, 1980, 33-34; Florin Faifer, Rapsodul, CL, 1999, 8. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
celui care, vreme de un sfert de veac, a știut să conducă În mod autonom țara lui, deși condițiile vremii erau vitrege, a reușit să ridice prestigiul cultural al Țării Românești, și mai ales, a știut să moară pentru credința străbună. Rezumat: În ziua Adormirii Maicii Domnului din anul 1714 Constantin Vodă Brâncoveanu urma să Împlinească vârsta de 60 de ani. Încă de la Începutul anului se pregătise pentru serbarea fericitului eveniment, mai ales că În același an aniversa și 25 de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
vechime unor mari familii de boieri care mai întotdeauna erau în sfatul țării și prin apropierea domnilor cu diferite funcții, populația din toate așezările hudeștene trebuia să răspundă prezent la chemarea stăpânilor moșiei și în sprijinirea domnitorului pentru apărarea gliei străbune. încă din timpul domniei lui Alexandru cel Bun, stăpânul moșiei era Druja Hudici, mare vornic pe lângă domnitorul țării. Iațco Hudici și Petru Hudici au fost mai mult timp membrii în sfatul domnesc. Prin femei, moșia Hudeștii-Mari a trecut în stăpânirea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
trimiși boierii decăzuți din unele drepturi din partea domniei, cot ce până astăzi se numește La Mazâli. Boierii trebuiau să sprijine pe domnitor cu armată, formată din oamenii care lucrau pe moșie și care deveneau neînfricați luptători și apărători ai ocinei străbune. Se cuvine să amintim aici pe Ion Moghilă (Movilă) cu oamenii săi și eroismul lor după cum putem citi în romanul istoric Testamentul a lui Neagoe Manole. Un alt aspect care dovedește eroismul hudeștenilor este acela că în urma bătăliei de la Stănilești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
turcilor, după ce au fost învinși de turci, o parte din moldoveni printre care se găseau și hudeșteni, care au luptat împreună cu domnitorul, în urma unei înțelegeri cu țarul Rusiei, au întemeiat sate în țara Harkovului, iar alții au revenit la vatra străbună după mai mult timp (ex. Familia Macovei din satul Vatra, dar, sigur că și alte familii). Deci, hudeștenii sunt demni urmași ai dacilor nemuritori și ai romanilor învingători, sunt din os de eroi care au înfruntat vremurile tulburi prin care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Numai Dumnezeu le-a dat putere și îndârjire ca să reziste pe aceste locuri, să plece să lupte prin alte părți și unii să se întoarcă, iar alții să rămână departe de casă cu gândul la familiile lor și la vatra străbună. Pe drept cuvânt, considerăm că n-a fost nici o bătălie mai importantă din istoria Moldovei și mai apoi a României la care boierii și țăranii din Hudești și Mlenăuți să nu fi participat. Readucem în atenție pe generalul(hatmanul) Iordache
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai importante poduri din sat, respectiv de la Hrincu, Șchiopeț, Mitrofan și Tutunaru, iar centrul civic al satului să fie asfaltat. Satul a dat țării oșteni care și-n trecut au luptat cu credință și cu gând curat pentru apărarea gliei străbune din timpul lui Alexandru cel Bun, al lui Ștefan cel Mare, al lui Petru Rareș, al lui Dimitrie Cantemir, în războiul de independență și în cele două războaie mondiale. Satul a dat țării fii harnici și pricepuți care s-au
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu intonarea Imnului de Stat al României de către fanfara comunei Hudești, mobilizată de viceprimarul comunei Hudești, Cârdei Constantin. A urmat slujba de sfințire a troiței ridicată în fața școlii în cinstea eroilor și veteranilor din satul Vatra, morți pentru apărarea gliei străbune. Slujba a fost făcută de către preotul paroh Dumitru Chilici. După terminarea slujbei de sfințire, fanfara a intonat Imnul Eroilor. Placa de marmoră a fost lucrată la Bacău și donată de dr. ing. Gheorghe Antochi, fost elev al școlii. Lemnul pentru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și hărnicie, căci din totdeauna tansanul - tansanca - au fost serioși, pricepuți, de încredere, gospodari cu sine și cu ai lui, oameni cu dragoste de casa natală, de satul lor, de țara lor, oameni trăitori cu frica lui Dumnezeu, întru credință străbună, ortodoxă. Bătrânii vorbesc adesea de Ștefan cel Mare și Sfânt, de luptele sale pentru paza pământului și credinței noastre creștine, de alte lupte și timpuri, de Vodă Cuza al Unirii, cel înmormântat la Ruginoasa, de războiul cu turcu, de la 1877
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Iară mama, puișor. Mă îmbracă, mă gătește Uite-așa pe românește! Cu opinci, cu zurgălăi, Cum stă bine la flăcăi! Și pun cușma pe-o ureche, Ca să le fiu drag la fete! Văd că aveți mândre costume Păstrați și datini străbune Transmise chiar de la daci Strămoșii adevărați. M-a învățat mama să cos Și pe față și pe dos! Când lucrez, mama privește. Când fac rău, mă dojenește. Acu-i mic și ața-i groasă! Cine poate să mai coasă? Ia
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cunună-i scris frumos Astăzi s-a născut Hristos, Care cu puterea sa Va împărăți lumea. Din an in an Din an în an sosesc mereu la geam cu Moș Ajun, E ger cumplit, e drumul greu da-i obicei străbun. Azi cu stramoșii cânt în cor colindul sfânt și bun, Tot moș era și-n vremea lor Batranul Moș Craciun, Tot moș era și-n vremea lor Batranul Moș Craciun. E sărbatoare și e joc în casa ta acum. Nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
căutare, nici identitate, devenind unul dintre izgoniții din viața activă. Cu sufletul cătrănit, m-am cățărat pe aripile speranței și, având credința că nu este totul pierdut, m-am alăturat căutătorilor de diamante în galaxia lexicală a frumoasei noastre limbi străbune. Din vasta zestre a experienței acumulate, sub impulsul divinei inspirații, am selectat cu migală, fapte și evenimente, învățăminte și reflecții, îndemnuri și sugestii pe care le-am orânduit în câteva volume și le-am oferit potențialilor cititori. Nu m-am
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
mai ales prin efortul și sacrificiile făcute în această perioadă pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în calitate de stat membru al organizațiilor euro atlantice. Asemenea întregii societăți, nutresc cele mai alese sentimente de recunoștință față de jertfa dată de ostașii români pentru apărarea gliei străbune, sau căzuți în teatrele de operații la care Armata României participă. Dintre toate structurile militare din garnizoana Iași, Consiliul Județean Iași are cele mai strânse legături cu Centrul Militar Zonal Iași, nu atât prin relația administrativă determinată de cadrul legislativ
Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
chiar și din străinătate i-au trecut pragul. în anul 1977 sunt prezent la lansarea cărții „Dăinuiri Dăneștene” la Dănești, carte pe care domnul Buraga nea dat următoarea dedicație: „Ionele și Gabi nu luați dreptul copiilor de a cunoaște vorbirea străbună”. A fost o perioadă în care eu cu soția mea, dar și alți colegi de la școală ne-am implicat într-o mai strânsă colaborare cu domnul Buraga. Mulți ziariști de la cotidiene importante i-au trecut pragul, ziariști care au fost
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
granit, Pe muntele care încet l-am zidit. Cu tîlcul desprins Din multe istorii Purtăm înainte Șiraguri de glorii Cînd lespedea aspră înscrie o faptă Piciorul vînjos Mai urcă o treaptă Ideile-s aripi Spre larguri deschise Iar noi încarnarea Străbunelor vise. Dar n-am început ȘI NU VOM SFÎRȘI Căci flmura vieții De-a pururi va fi O sete ce arde Un foc revărsat Un cîntec fantastic Mereu avîntat. C.B. (1969) Așezări din Moldova, de la Paleolitic pînă în sec. XVIII
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
nici felul, nici numărul lor... “ ,, Da, fiindcă nicicum nu s-a fost ridicat întrebare să nu iscodească răspuns, noi, desuț nu pricepem cam unde și cum, în ce parte anume să mergem să mai găbuim din căldura pe care străbunii străbunilor noștri au pus-o - în slova știută de ei - pe o lucie piatră, pe-o față de frunză, pe-o coajă subțire luată de pe un mesteacăn... pe-o stîncă suită aproape de cer sau... pe umerii oalei de lut și pe tot
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Glad, Menumorut, ceea ce este suficient pentru a spulbera teoriile migraționiste, precum că românii au venit din părțile Constantinopolului, În 12841285. Ei erau oameni liberi, stăpâni pe proprietăți, cu reguli juridice conform „dreptului românesc” ( „jus valachicum”). A existat o vatră străbună, Întinsă de la pasul Prislop, În răsărit, pe o distanță de 150 km, până la Teceu, În apus, cu localități denumite În secolul al XIV-lea „villae valachorum”. Coloniștii unguri și germani, aduși În zonă, au Întemeiat patru colonii, evident nu pe
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
alienant, în care personajul nu își găsește locul. Zace la soare nu ca să se bronzeze, ci pentru că a fost snopit în bătaie de un polițist brutal, Martinez. Din nou revine în mintea protagonistului imaginea cursei ritualice, în care păstrătorii tradițiilor străbune alungă răul în răcoarea nopții de iarnă, găsindu-și locul în ordinea universului. Preotul soarelui din titlul celei de-a doua secvențe narative este șeful comunității amerindiene locale, ce îi reproșează lui Abel că nu încearcă mai serios să se
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
a fost puțin exersată, caracteri-zîndu-se prin variante locale și prin împrumuturi din surse nespecifice Europei moderne. Pe lîngă aceasta, intelectualii de atunci, chiar cînd au ajuns la ideea descendenței din coloniștii romani, nu și-au propus emanciparea românilor în numele gloriei străbune sau în perspectiva alinierii la Europa civilizată. Situația s-a schimbat radical în ultimele două decenii ale secolului al XVIII-lea, o dată cu activitatea pleiadei de erudiți care au alcătuit Școala ardeleană, mișcare iluministă de mare amploare, care a dat o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prin noaptea lui, nebuloasă...” Așadar, aceeași tentație a absolutului, a ceea ce s-ar putea salva din neant. Se poate spune că în poezia aromână în dialect C. este cel mai consecvent pe tărâmul reflecției existențiale, chiar și atunci când reînvie stampe străbune din neuitata Macedonie. Dialogând cu lumea lui de păstori, C. rămâne mai mereu pe tărâmul lirismului profund. SCRIERI: Lampadoforie, București, 1972; Lâna de aur, București, 1975; Inscripții rupestre, București, 1981; Așteptu soarili, București, 1985; Arbori, București, 1989; Pod peste legende
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286102_a_287431]
-
Dar care popor nu are astfel de eroine vrednice de toată lauda timpului? Nici neamul nostru nu este lipsit de astfel de fericite exemplare, care merită să fie de-a pururi pomenite, pentru împrospătarea credinței în Hristos și a virtuților străbune. Doamna Oltea, mama lui Ștefan cel Mare și Sfânt va fi de-a pururi amintită din generație în generație pentru dragostea de țară și neam. Doamna Stanca, soția lui Mihai Viteazul și mama care s-a călugărit, Doamna Marica, greu
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]