1,728 matches
-
în 1776 de arhimandritul mitropolitan Filaret, în 1780 îl însoțește pe acesta la Episcopia Râmnicului, ca diacon. În 1784 va îmbrăca rasa monahală la mănăstirea Hurez. În 1788, în timpul războiului austro-turc, pribegește în Transilvania, în suita episcopului Filaret. Cunoaște locul străbunilor de la Jina Sibiului, episcopi ortodocși ardeleni și cărturari iluminiști, printre care Ioan Piuariu-Molnar. Ajunge în Banat ca dascăl sau trăiește retras la mănăstirea Lipova. Întors peste munți în 1795, slujește la Râmnic pe lângă episcopii greci Dositei Filitis și Nectarie Moraitul
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
aceeași confrerie spirituală. La N. satul este văzut ca o oază de patriarhalitate și armonie, cu o viață rostuită după legi imemoriale, cu o solidaritate de clasă și de neam precisă, cu datine de încuscrire și de familie venind din străbuni, cu o ierarhie socială bazată pe avere sau pe știința de carte. Pe lângă membrii familiei, personajele principale ale romanului autobiografic Timp de neuitat (A Time to Keep, 1949; versiunea în limba română, 1975) sunt preotul Radu, învățătorul Vlad și moș
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
P. există, nimic nu îl poate desființa, după cum viziunea winckelmanniană a Greciei sau aceea a Renașterii italiene, făurită de Burckhardt, nu a încetat a fi fascinantă ca atare, după ce i s-a demonstrat insuficienta fundamentare științifică. Chiar dacă se dovedește că străbunii noștri adorau divinități htoniene, că balaurul din steagurile lor figura nu un „zmeu”, o reptilă înaripată, cum credea P., ci șarpele din adâncuri, frumusețea construcției din Getica va fi mereu admirată: măreția olimpiană a lui Zalmoxis, distincția sacerdoților săi, hărnicia
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
de țară, intrarea în război - îi sunt găzduite în „Convorbiri literare”, „Viața”, „Curentul magazin”, „Viața Basarabiei”, „Revista Bucovinei”, „Porunca vremii”, „Gazeta refugiaților”, „Gazeta luptătorilor” ș.a. De sub tipar îi ies acum Scrisori pentru poeți (1940), Omagiale (1940), Ne fac dojană grea străbunii (1940), Carte cu eroi (1941), Spre zăpezi (1943). A mai publicat, în colaborare, Cartea cercurilor culturale (1939). După 1944, când în treacăt se cere pedepsirea lui pentru „naționalism” și „instigare” la războiul antisovietic, numele îi dispare din presă. Abia în
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
n-a crezut”). Paralel, P. practică și versificările ocazionale, preamărind pe puternicii zilei (inclusiv pe regele „său”) ori distribuind amabilități confraților, nu fără să încerce a le sesiza tematica și stilul. La alt nivel este placheta Ne fac dojană grea străbunii, în care durerea sinceră și deosebit de intensă provocată de Dictatul de la Viena și de ultimatumul sovietic se împletește cu revolta împotriva celor care le-au acceptat, a lipsei de eroism și de spirit de sacrificiu. La extrema opusă se plasează
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
Târgoviște, 1935; Depărtări, Târgoviște, 1936; Regelui meu, Târgoviște, 1936; Poeme cu livezi, Târgoviște, 1937; Poeme cu vin și haiduci, București, 1939; Cartea cercurilor culturale (în colaborare), București, 1939; Scrisori pentru poeți, București, 1940; Omagiale, București, 1940; Ne fac dojană grea străbunii, București, 1940; Carte cu eroi, București, 1941; Spre zăpezi, București, 1943; Din Țara lui April, București, 1970; Scrisori de primăvară, pref. G.G. Ursu, București, 1972. Repere bibliografice: Paul Popescu, I.D. Pietrari, „Orientări”, 1937, 7-8; B. Jordan, „Poeme cu livezi”, „Școala
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
distinctă conferă și faptul că sunt folosite, cu parcimonie totuși, lexicul regional („acioi”, „natră”, „obic”, „bașbuzuci”, „parâng”, „zdroncănesc”), o versificație ce se refuză fluidității și melodiei și o imagistică uneori voit apoetică („din sufletul meu și-a făcut pernă /Un străbun”, „casele s-au legat la cap cu prosoape/ Ca oamenii când au migrenă și vor să scape”). Pe acest fond, eul liric dă glas tot mai des unor stări de angoasă extremă. O influență ce pleacă de la argheziană Duhovnicească, de la
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
1905 memorialul de călătorie Le Voyage de Sparte, cu emblematica dedicație „coborați de la Dunăre că Ronsard și de la Bizanț că Chénier”; o relație de excepție a avut cu vară ei, Elenă Văcărescu, sub a cărei înrâurire va consacră un poem străbunilor valahi; i-au fost prieteni și Anatole France, Pierre Loti, Maurice Maeterlinck, Gabriele D’Annunzio, Paul Valéry, Paul Claudel, Henri Bergson, Roger Martin du Gard, Colette, Jean Cocteau. Etalând semeț o stirpe princiara multiseculara, N. apară însă, vehement hugolian, opțiuni
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
românești: vă omagia filoanele latine rămase credincioase în ființă ei de fiica a Orientului, în 1931 va prefață cu empatie un volum de Contes roumains d’écrivains contemporains, tipărit la Paris de Sărina Cassvan, si va parcurge, în poemul Amintirea străbunilor, dedicat Elenei Văcărescu în numărul festiv, consacrat României Mari de „Illustration”, la 1 decembrie 1928, o anamneza pioasa a „tainei obârșiilor” în „țară aurita, cuminte, plină de candoare”, care îi va fi imprimat cel dintâi vis - un „cânt să fie
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
individul este Înscris Într-un lanț al generațiilor, filiația legând „Într-un tot biologicul, socialul și inconștientul” (Legendre, 1985). Antropologia a statornicit universalitatea nevoilor strămoșilor. „Recunoașterea filiației unește pe cei vii cu cei morți și le conferă legitimitate. Prin intermediul cunoașterii străbunilor și a descendenței, grupul se reafirmă prin reputația și prin teritoriul proprii.” (Segalen, 1996, 202). Această funcție a filiației nu a dispărut În familia modernă și, după cum afirmă Dechaux (1997) vorbind despre amintirile referitoare la cei morți, legătura se metamorfozează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ai schimbării, ele reprezentând totodată și centrul de greutate al mobilității sociale a copiilor lor; b) succesiunea moștenirilor și transmiterilor implică cel puțin trei generații. „Recunoașterea filiației unește pe cei vii cu cei morți și le conferă legitimitate. Prin intermediul cunoașterii străbunilor și a descendenței, grupul se reafirmă prin reputația și prin teritoriul proprii” (Segalen, 1996, 202); c) schimburile Între generații au o funcție de reglare socială și economică. Deși ambele sexe contribuie la solidaritatea familială, bărbații și femeile fac acest lucru În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prelungirea lirismului gândirist. Ortodoxie păgână e cartea unui poet trecut prin școala lui Blaga, Barbu și Arghezi. Un prim strat al poemelor este furnizat de o arhaitate frapantă, creștină și latină totodată, înveșmântată în armonii clasice, de o seducătoare solemnitate: „Străbunii mei dintâi sunt Tamaris și Orfeu/ Și Dionisos, zeul impetuos și trist,/ Ce port pecetea ca pe-un inel cu ametist/ Pe mâna lin depusă în arhetipul meu./ Oroles tenebrosul, leit haiduc de Pind/ Și Pirus taciturnul, întunecat suind/ Fruntariile
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
Eusebiu Camilar este prezentarea legăturii indisolubile care există Între construcția socialistă a agriculturii și transformarea morală a țărănimii muncitoare. (Ă). Camilar redă În mod just această dramă morală deosebit de puternică pe care o generează ideea despărțirii de pământul avut din străbuni, a despărțirii, de fapt, de vechea cale trudnică dar bătătorită din strămoși a vieții izolate și chinuite pe peticul propriu de pământ. (Ă). Iată de ce literatura semănătoristă și poporanistă, ca și cea a fascismului de mai târziu, este expresia urii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ion Minulescu „Nu sunt ce par a fi”. Nu același lucru s-a Întâmplat cu un manual de literatură pentru clasa a VIII-a, În care era reprodusă poezia lui Nichita Stănescu Noi, În care aveam rima „pământ/ Sub noi străbunii sînt”. Voind să actualizeze ortografia, autorii manualului au săvârșit un sacrilegiu față de memoria lui Nichita Stănescu, transcriind pământ/sunt. Ilustrez aplicarea normelor de mai sus (sau cel puțin a unora dintre ele) cu următorul text din Timotei Cipariu: Prefatiune Aceste
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cotidian, care răspunde unor nevoi cu totul altele decât acum un secol sau o jumătate de secol. Prin urmare, ziarele Adevărul și Ziua ar trebui să știe versul dintr-o celebră fabulă a lui Grigore Alexandrescu, și anume că „Gloria străbunilor pe străbuni cinstește”! Plagiatul În muzică În ultimii ani, au apărut cazuri de plagiat și În muzică. Astfel, cunoscutul autor de manele, Costi Ioniță, a fost acuzat de faptul că refrenul cântecului Dominus, cu care autorul s-a calificat la
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
răspunde unor nevoi cu totul altele decât acum un secol sau o jumătate de secol. Prin urmare, ziarele Adevărul și Ziua ar trebui să știe versul dintr-o celebră fabulă a lui Grigore Alexandrescu, și anume că „Gloria străbunilor pe străbuni cinstește”! Plagiatul În muzică În ultimii ani, au apărut cazuri de plagiat și În muzică. Astfel, cunoscutul autor de manele, Costi Ioniță, a fost acuzat de faptul că refrenul cântecului Dominus, cu care autorul s-a calificat la finala națională
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
congres are următorul cuprins: Moțiune Federația Uniunii Femeilor Române întrunite în congresul din 6, 7 și 8 septembrie 1931 la Craiova, referitor la hotărârile luate asupra problemelor discutate, votează următoarea moțiune: Credința, apărătoarea neamului românesc, lăsământul martirilor creștinătății, reînviind tradițiile străbunilor, să fie baza educației naționale. S-o întărim intensificând lupta contra influențelor sectelor religioase străine și a bolșevismului, care distrug sufletul românesc. Lozinca noastră să fie: iubirea de neam și de țară. Prin munca și economia noastră să contribuim la
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Carpați, înainte cu 800 de ani de venirea hoardelor barbare când au descălecat și hunii și maghiarii pe pusta părăsită, pentru ca pe urmă să cotropească și să pună în sclavie poporul daco-roman. Noi, femeile și mamele române, mândre de gloria străbunilor noștri, care au adus legionarii din Roma pe pământul anticei Dacii avem datoria a protesta contra afirmațiilor d-lui Mussolini. Frați, veniți și vedeți în Deva și la toate muzeele ce cuprind toate relicvele romane, asemănătoare neamului nostru; veniți și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în Deva și la toate muzeele ce cuprind toate relicvele romane, asemănătoare neamului nostru; veniți și vedeți chipul roman al țăranilor noștri cu care vă puteți înțelege - acei care au luptat tot timpul contra intoleranței și oprimării, pentru ca să păstreze ereditatea străbunilor noștri. De-a lungul secolelor s-a păstrat din neam în neam, visul, idealul național, iar astăzi după ce s-a realizat prin tratatul de pace, semnat cu învoirea tuturor statelor beligerante după ce neamul românesc a jertfit 800.000 de eroi
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
răzvrătește și se răscolește din nou această chestiune a revizuirii. Ca animatoare și inspiratoare a conștiinței naționale a poporului nostru, vom sta alături de fiii neamului românesc, contra oricărui care ar cuteza a se atinge de integritatea pământului sfânt, unde zac străbunii noștri, fiindcă oriunde călcăm pe acest pământ se găsește cenușa străbunilor noștri. Nu vom tolera călcarea acestor hotare, care sunt intangibile și idealul nostru nu va putea fi sfărâmat, pentru că nici o brazdă, nici un fir de iarbă nu va putea fi
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
animatoare și inspiratoare a conștiinței naționale a poporului nostru, vom sta alături de fiii neamului românesc, contra oricărui care ar cuteza a se atinge de integritatea pământului sfânt, unde zac străbunii noștri, fiindcă oriunde călcăm pe acest pământ se găsește cenușa străbunilor noștri. Nu vom tolera călcarea acestor hotare, care sunt intangibile și idealul nostru nu va putea fi sfărâmat, pentru că nici o brazdă, nici un fir de iarbă nu va putea fi călcat de agresori, fiecare suflet românesc va sta strajă la hotarele
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dreptul întrunirilor - în momentul acesta regimul Anei Pauker-Groza, prin emeriții săi elevi (generos plătiți) care au absolvit școlile de cadre comuniste - împiedică pe marea democrată Ella Negruzzi să-și rostească gândul în fața tineretului Național-Țărănist. E locul să repetăm zicala din străbuni: pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești. Ella Negruzzi care n-a precupețit niciodată să-și expună însăși propria ființă întru apărarea împricinaților, năpăstuiților sau obijduiților oricăror credințe politice sau religioase; Ella Negruzzi a fost împiedicată
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
analiză, exprimă o gândire întortocheată, neclară. Iată câteva exemple: Jurăm să creștem din pământul Trecutei noastre suferinți. Grădina dorurilor toate Din străbunici și din părinți (Luminile Roșului Octombrie) Ce să creștem? O grădină «o grădină a dorurilor?» O grădină «din străbuni și din părinți?» sau Și-aduce aminte fruntea-nsângerată În fața lui, semeț, jandarmul gras. Soția lui (a cui? a jandarmului sau a lui Biro-baci) de boală măcinată... Și ani lungi de foame și pripas (Cântecul cărbunelui) Cele constatate până acum
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pretextul din unghiul lui pedestru și jurnalier. Prin urmare M. Beniuc învață atent ritmurile spre a deveni «toboșarul timpurilor noi». Obișnuit cu chiotul răzvrătitului și cu «mânia străbună» aruncă acum chemarea impetuoasă: Ei! Muncitorilor! A voastră e ziua măreață. Din străbunul Armindeni Răsare azi pretutindeni O nouă viață! Într-adevăr construcția socialistă solicită tinerețea perpetuă a sufletului, pe care poetul e dator s-o cânte cum dealtfel o și face. (...) Meritul ideologic remarcabil al lui M. Beniuc cel de azi este
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
raporteze la sine. „Cunoaște-te pe tine însuți” e suprema deviză a civilizației sale. Mereu se îndreaptă spre istoria, spre destinul lui. E destinul diasporei sale, afirmă Braudel. Neliniștea îl împinge spre sondarea ego-ului. E conștient de rămășițele sufletești ale străbunilor pe care le poartă în adâncuri, de acel suflet „alcătuit din multe euri”. În Europa Centrală, unde ființau câteva dintre cele mai mari comunități, se va naște mitul Golem-ului, una dintre celebrele forme ale legendei populare iudeo-kabbalistice. Cum am văzut
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]