2,376 matches
-
întemeierea Bucureștiului (Die Gründung von Bukarest). Bun cunoscător al limbii și literaturii române, S.-S. pune la dispoziția cititorilor transpuneri fidele atât din punct de vedere al mesajului semantic, cât și din cel al respectării metricii. Este demnă de menționat strădania de a-i convinge pe cititorii săi de forma artistică remarcabilă a prozodiei populare românești. De altfel, în același an cartea ajunge la o a doua ediție. Fidel preocupărilor pentru folclorul românesc, S.-S. transpune în proză legenda mănăstirii Argeș
SIMIGINOWICZ-STAUFE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289680_a_291009]
-
oprindu-se odată cu falimentarea Editurii Minerva, deși erau predate la tipar încă două. Ediția, una dintre cele mai bune realizate în a doua jumătate a veacului trecut, cuprinde toate scrierile autorului publicate până în anul 1912. De-a dreptul impresionantă rămâne strădania lui S. de a realiza o ediție filologică de înaltă ținută științifică. Atât textul, cât și variantele integrale au fost definitivate prin colaționare cu zeci de volume, manuscrise, periodice, antologii ș.a., romanul Șoimii, de pildă, comportând paisprezece colaționări succesive. Pentru
SIMIONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
piară ci să aibă viață veșnică. Hristos mai este numit și „ Adam cel nou” pentru că a venit să ridice păcatul strămoșesc și astfel să ne mântuiască. Această mântuire este valabilă pentru toți și se numește mântuire obiectivă. Mântuirea subiectivă, este strădania noastră personală prin care urmărim să ajungem la starea de sfințenie sau la asemănarea cu Dumnezeu. Numai omul a fost făcut din pământ și s‐a suflat Duh Sfânt asupra lui. Sfânta Scriptură ne spune că omul a fost făcut
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
de învățământ, care s-a axat pe învățarea creativă cât și datorită orientării afectiv - motivaționale a școlarilor. Deosebit de semnificative au fost sensibilitatea față de întrebări și sarcini noi, atitudinea pozitivă, entuziastă a școlarilor față de activitățile care reclamau efort personal, concentrare și strădanii intense. Această atitudine au manifestat-o și elevii slabi la învățătură care au obținut punctaje mari la testele propuse (cercetările au demonstrat că randamentul școlar nu reflectă fidel imaginația creatoare a elevilor). Consider că originalitatea s-a dezvoltat nu atât
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
precum și „suplimentul literar-artistic” al hebdomadarului în limba rusă „Molva”, îngrijit de el între 1932 și 1937. Semnează frecvent cu pseudonime: I. T-ov, T. Odorov, Gheorghe To-v, I. T. Todorov, George Tudor, Iurii Amaro, Stâncăuțeanu, Gh. Stâncă, Iorgu Vârtej ș.a. Pe lângă strădania managerială, în toate acestea T. este prezent cu versuri, schițe și cu publicistică militantă, de factură superior culturală (articole și contribuții de istorie literară, recenzii și note privitoare la actualitatea literară ș.a.). Alături de poeziile cu caracter religios din „Luminătorul”, compuse
TUDOR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290282_a_291611]
-
români (Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, I. L. Caragiale ș.a.), pentru a oferi modele începătorilor. Meritul cel mai însemnat este însă acela de a fi consolidat, în primul rând datorită colaborării lui Ioan Slavici și George Coșbuc, dar și prin strădania unui însemnat număr de alți poeți și prozatori ardeleni, temelia unei literaturi ce se adresa mai ales cititorului simplu. Atractivă prin tematică și realizare artistică, această literatură era totodată și accesibilă, dar nu în dauna calității și nici prin apelul
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
la tipărire „au suferit foarte multe modificări din partea editorilor, care, convinși că dau o versiune originală, au eliminat pasaje întregi” din textele culese, ci colecția Poezii și basme populare din Crișana și Banat (1968), îmbogățită simțitor prin îndelungate și răbdătoare strădanii, de unde se detașează, ca având o valoare aparte prin „coloratura eroică”, balada Trei păcurari, o variantă a Mioriței. Volumul este alcătuit din colinde, orații și cântece de nuntă, cântece de înmormântare, descântece, balade, cântece de dragoste și dor, cântece de
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
necesarul lor efort de modernizare. U. a marcat o deschidere spirituală reală, punând „probleme”, inaugurând „dezbateri”, a facilitat depășirea unor obstacole demult artificializate și a barierelor (nu lipsite încă de susținători) impuse de anacronicele deja tradiții bizantino-slave, a sprijinit consistent strădaniile (născute încă în veacul al XVI-lea sub imperiul unor impulsuri lăuntrice de europenizare) de gravitare către acea arie culturală latină și europeană căreia poporul român îi aparținea prin rădăcini etnice și așezare geografică. U. românesc, care la vârsta lui
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
structurile profunde ale ansamblului de idei), multe dintre operele literaturii medievale, scrise în slavonă, sunt repuse în circulație în înveliș românesc. Sunt definitiv trecute „probele” capitale ale culturii române, precum traducerea Sfintei Scripturi. Se consolidează convingeri care convoacă și mobilizează strădaniile de cultivare și impunere a limbii naționale, convingeri adunate într-un principiu de căpătâi al „politicii culturale” inițiate și desfășurate de u. secolului al XVII-lea și de mai târziu. Repere bibliografice: Tudor Vianu, Die Rezeption der Antike in der
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
danțuri naționale (1916), Răducu și Nușa la țară (1933). În 1924 are chiar inițiativa înființării unei colecții destinate scrierilor pentru copii și tineret, „Biblioteca «Laura Vampa»”, eșuată însă după numărul inaugural, Ce mai învățăm la școală? Oropsiții, asigurat tot prin strădania proprie. Numărul al doilea, anunțat ca „teatru școlar” cu titlul Reîntoarcerea, dar fără indicarea autorului, ar fi putut de asemenea să-i aparțină. SCRIERI: Nou!, pref. autoarei, București, 1895; ed. 2, București, 1896; Cronici feminine, București, 1905; La noi în
VAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
cercetătorul se întoarce la cronicarii moldoveni, Cronica anonimă a Moldovei (1661-1709). Pseudo-Nicolae Costin, încearcă să lumineze starea unui text asupra căruia s-au aplecat mulți. Din nou o foarte atentă prefirare a tuturor datelor, o izbutită așezare în sistem și strădania de găsire - în persoana lui Sava Ieromonahul - a unui autor pentru această scriere, pe care tradiția o pune fără temei pe seama școlitului fiu al lui Miron Costin. În ultima carte, Miron Costin. Raporturile literare cu contemporanii și posteritatea sa istoriografică
VELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290477_a_291806]
-
cereștii mișcări: „Toate se deștept, simt, cere/Magnetul însuflețit/ Ce va prin împărechere/Sufletul a fi-nnoit”. V. încearcă și struna liricii de idei. Prieteșugul, Imaginația, Simpatia trădează, chiar din titlu, artificiul, caracterul de disertație versificată pe teme morale, dar și strădania de înviorare a abstracțiilor prin personificare. În Ceasornicul îndreptat i se cere timpului să întârzie când înfloresc valorile morale (frăția, dreptatea, iubirea) și, dimpotrivă, să alerge fără oprire când relele (nelegiuirea, discordia) îl copleșesc pe om. Însemnată, pentru că aliind pastelul
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
Breviar de psihologie, 1947) răspund mai degrabă unor îndatoriri și nevoi formative. În schimb, cărțile Spiritualități românești (1941), Orizonturi filosofice. Idei, oameni, probleme de cultură (1942) și Destinul personalității. Contribuții la cunoașterea omului și culturii contemporane (1942) sunt rodul unor strădanii născute din pasiune și vocație, prefigurând posibile sinteze. Poate să surprindă, de aceea, dar e explicabilă în contextul politic al timpului, orientarea după 1950 spre literatura universală, mai exact spre istoria dramaturgiei. Doar până la un punct, fiindcă în studiile de
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
în familie. în perioada școlarității copilul are nevoie de sprijinul familiei pentru a se acomoda cât mai repede și cu succes în noul regim de viață impus de situația de școlar. Dacă nu are cui să ceară ajutorul cuvenit în strădaniile sale de școlar se va instala, treptat, dezinteresul față de noile sale îndatoriri. În primii ani de școlarizare familia are datoria să fie aproape de copil, să-l încurajeze, să-l ajute și să păstreze o strânsă legătură cu învățătorul. Colaborarea permanentă
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
Ion Niculiă și prof. N. Chetraru. Îndeosebi cu N. Chetraru, Ilie a străbătut spațiul geografic dintre Prut și Nistru, iar rezultatul a fost descoperirea a peste 200 de noi stațiuni paleolitice, multe dintre acestea fiind introduse în circuitul științific prin strădaniile sale de mai târziu. În această postură, de student-arheolog a fost remarcat de Profesorul P. I. Boriskovskii, Patriarhul arheologiei europene a Paleoliticului, cum l-am numit în 1980, cu ocazia unei vizite la Leningrad, la Institutul de Arheologie al Academiei
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
dânsa ca pe stâncă. / O port pe pretutindeni, o simt întotdeauna / și mă închin minunii ce face din doi una”. Impresionează, prin noblețea simțirii, Post mortem, pioasă evocare a lui N. Iorga: „Pe hrisoave, odoare, surete, pisanii, / pretutindeni, pecetea fierbintei strădanii. // Câte vieți ai trăit, mii de tomuri să scrii, // câte nopți înălbite și câte sihăstrii?”. Clasicizant în permanență, micul romantism al lui S. cedează, în cele din urmă, integral locul clasicismului. Un ciclu din Lumini târzii (1984) reunește peste douăzeci
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
opera lui Panait Istrati, beneficiind și de mărturiile scriitorului - Cum am devenit scriitor (I-II, 1998). Astfel, cum remarca Z. Ornea, T. „se dovedește a fi un editor excelent al unei opere pe care a slujit-o, devotat, întreaga viață”, strădania sa reprezentând „un act de cultură de netăgăduită valoare”. SCRIERI: Panait Istrati, București, 1944. Ediții: Panait Istrati, Chira Chiralina, pref. edit., București, 1982, Viața lui Adrian Zograffi, pref. edit., București, 1983, Le Pèlerin du coeur, Paris, 1984. Traduceri: Panait Istrati
TALEX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
philosophiae tantum vacantes, in illius heremi deambulacris tamquam in suis gymnasins, exerceantur? („La cei vechi, bărbați vestiți ai acestui secol, obosiți de truda treburilor lor, se refugiau în filosofie ca în propria casă. Cu cât se îndreaptă mai bine spre strădaniile acestei înțelepciuni extrem de limpezi și cu cât se retrag mai cu multă măreție spre libertatea pustietăților și spre tainele deșerturilor, astfel încât să aibă timp numai pentru filosofie, să se exerseze în locurile de plimbare ale acelei pustnicii ca în propriile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
quos habui in patria per bonzam et devotissimam magistri mei industriam (vel) etiam mei ipsius quaelemcumque sudorem („Dar, pe de o parte, îmi lipsesc cercetătorii cărții de învățătură scolastică, pe care i-am avut în patrie prin buna și dezvoltata strădanie a profesorilor mei sau chiar prin sudoarea mea, oricum ar fi fost aceasta”). Dar călătoriile par să-l fi ajutat mult. Pe când avea 36 de ani (și se credea încă adolescens!) călătorise cu mult folos la Roma. Kleinklaus (Alcuin, p.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lumea, relațiile, ierarhiile sociale. Un travaliu cognitiv de restructurare a raportării la mediu, un efort creativ de schimbare a cadrelor de referință pentru a obține distincții pozitive, valorizări favorabile. Simpla ruptură cu vechiul grup conferă vizibilitate și atrage evaluări pozitive, strădania de a sublinia aceste deosebiri accentuează consistența sincronică a noului statut. De aici înainte individul poate încerca să-și amelioreze poziția în noul grup. Are la dispoziție o paletă bogată de evoluții: de a se înscrie în acțiuni colective, de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pentru care le produce în cantitate minimă și, pentru a le vinde cât mai greu, de calitate inferioară. Cantitatea insuficientă și întârzierea vânzării sunt, practic, strategii de prezervare a resurselor și, în cele din urmă, a puterii. Ca efect al strădaniilor sistemului de a nu scăpa de sub control resursele, iau naștere cozile. Ele întârzie și limitează achiziționarea bunurilor; cu cât se stă mai mult la coadă și indivizii cumpără cantități limitate (raționalizate chiar și de către cei ce formează coada), cu atât
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și noi de N. Filimon, redactată cu iscusință și cu oarecare farmec în restituirea atmosferei, a fost reprezentată în 1954, la Iași. Tot atmosfera este punctul forte al ultradocumentatului roman istoric Cântece și flăcări, compunere altfel stufoasă și dezlânată, învederând strădania de a reînvia în chip edifiant și antrenant perioada care a precedat Unirea Principatelor. Sunt urmărite detaliat numeroase personaje - unele atestate istoric - și medii sociale, între altele fiind evocată, la nivelul mai multor generații, familia celui care a rămas în
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
considerate elemente determinante în consolidarea prieteniei cu „antiromanticul umanist” Eminescu. Dincolo de aceste „accidente”, atât de distonante încât își învederează fără dubiu statutul de inserții conjuncturale, ansamblul cercetărilor lui P. furnizează un vast material informativ, biografic și bibliografic, punând în valoare strădaniile acestui cărturar de a completa episoade lacunare din istoria literaturii române cu date obținute în urma parcurgerii fondurilor documentare mai puțin accesibile ori ignorate de antecesori. SCRIERI: Neamul mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei, București, 1938; Contribuții eminesciene, I-II, București, 1938-1940
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
am cerut voie de la măria-sa și am mers de m-am călugărit”. Scriitorul care meditase la alternările de situații modulate de „norocul zavisnic” are capacitatea de a sesiza, dincolo de exploziile propriei antipatii (cu mari virtuți la nivel literar), vanitatea strădaniilor constructorilor de (condamnabile - zice moralistul) proiecte himerice, ambiționați iluzoriu numai de „fumurile dășărtăciunii”, și de a sugera plasarea sfârșitului implacabil al existențelor (chiar dacă este vorba de niște inamici declarați) sub semnul inexorabil al „sorții alunecătoare”. Parcurgând paginile încărcate de vehemență
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
apropiatei morți îl determină, probabil, să își alcătuiască prima plachetă. Prin 1938 unele ziare anunță ca iminentă apariția volumului Ev pur în editura revistei „Lanuri”. Evenimentul se produce însă abia în 1939, cu puțin înaintea trecerii poetului în neființă, datorită strădaniei prietenilor lui de la revista „Symposion”. Radu Stanca își va aminti că făcuse „ultimele corecturi” ale cărții grăbit să îl mai prindă pe poet în viață. La un ceas după ce ajunsese în posesia ei, „trubadurul se stingea încet și modest, într-
MOLDOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288230_a_289559]