11,293 matches
-
florile din grădina se legănau ușor când o vedeau dimineața și o Îmbălsămau cu parfumul lor când și le punea pe fruntea-i brăzdată de ani. Cel mai mult se mira moș Nicolae de câte făcea nevasta lui și se străduia, de cincizeci de ani de când erau Împreună, să fie la Înălțimea ei.În casa lor (am uitat să vă spun că Își aveau casa deasupra norilor) dăinuia liniștea, răbdarea și buna Înțelegere. Intr-o zi ce se gândi femeia? -Hai
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ori bal, fără lăutari? Ce lăutari! Doar erau păsări. Au hotărât să cânte pe rând, iar celelalte să joace. Rând pe rând, toate păsările făceau câte o demonstrație pe creanga cea mai de sus a celui mai Înalt copac. Se străduiau să cânte care de care mai frumos și jocul mergea și nu prea. De la un timp se plictisiseră. Dar nu vroiau să plece Încă acasă. Ce era de făcut? Le veni o idee: ca să se distreze și să se amuze
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
conservă cel mai bine tradiția și tot ei îi revine menirea de a introduce inovațiile. Femeia este aceea care acordă cea mai mare atenție funcției estetice a întregii activități a comunității. La noi în comună, la fiecare gospodărie, femeia se străduia să-i fie casa cât mai curată, cât mai împodobită cu lucruri făcute cu dibăcie și talent de mâinile ei. Evidențiem pe cele mai vestite țesătoare, croitorese, lucrătoare de plapume, de broderie și împletirea cu andrele. La Dumbrava: Mărgărinta Roibu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nu mai e nimic de făcut. Doctorul Miyake mi-a spus că și-a făcut rezervare la izvorul termal Nagaoka din Izu. A plecat împreună cu asistenta. I-am condus până la poartă și m-am întors, tulburată, lângă mama. M-am străduit să zâmbesc atât cât să fiu în stare să-i spun că nu e nimic grav, dar mama m-a întrebat imediat: — Ce ți-a spus? — Că totul e în ordine dacă-ți scade temperatura. Dar pieptul? — Se pare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
dacă-ți scade temperatura. Dar pieptul? — Se pare că nu e nimic grav. Ar fi ceva, pentru că ai fost bolnavă. Dacă se va mai răci puțin afară, o să-ți recapeți puterile. Încercam și eu să-mi cred propriile minciuni. Mă străduiam să uit că există îngrozitorul cuvânt „fatal“. Nu puteam crede că e adevărat. Aveam sentimentul că și carnea mea va dispărea odată cu a mamei, dacă moare ea. De-acum încolo, gândeam eu, nu mă mai interesează nimic altceva. Nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
îi era foarte frică, pentru că nu ne trimitea acasă la bunica, ne trimitea cine știe unde. Așa că a făcut o căsătorie de conveniență", a povestit actrița. Stela a mărturisit că noul ei tată era un om simplu, dar muncitor, care s-a străduit ca familiei să nu-i lipsească nimic. Pentru că nu găsea de muncă, bărbatul a avut ideea să cumpere un motor de tăiat lemne și un măgar și să lucreze cu ziua. Stela Popescu și-a revăzut tatăl biologic prin anii
Stela Popescu, mărturii cutremurătoare despre tatăl biologic by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/71853_a_73178]
-
posibile. Știm că suntem buni, generoși, inventivi, plini de umor, viteji, harnici. Că învățăm ușor limbi străine, că ne adaptăm oricărui mediu, că avem un spirit al improvizației unic. Și multe, multe altele. La capitolul onoare, însă, oricât m-aș strădui, nu prea găsesc exemple și contexte. Aș spune, mai degrabă, că de fiecare dată când am avut de ales între onoare și dezonoare nu am ezitat să optăm pentru a doua. Ceea ce, în istoria modernă, ne-a atras în multe
Arta de a admira literatura by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7216_a_8541]
-
și cinismului - însușiri de căpetenie pe care le ilustrăm cu asupra de măsură și în țară, și în străinătate. M-am gândit în mai multe rânduri la felul cum ar arăta o istorie a onoarei în România. Oricât m-am străduit, n-am putut descoperi mai mult de-o mână de episoade disparate, care abia dac-ar alcătui câteva paragrafe într-o carte. Privite prin lentila unui prezent dezastruos, întâmplările care-mi vin în minte sunt încă mai greu de asimilat
Arta de a admira literatura by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7216_a_8541]
-
mult din rebuturile unei literaturi decît din izbînzile ei, iar cînd aceste rebuturi poartă semnătura unor nume celebre, studierea lor e cu atît mai aducătoare de cîștiguri. În fond, e vorba de o metodă clasică: să înveți din greșelile altora străduindu-te să nu le repeți la rîndul tău. În cazul cărții Cum se ameliorează operele ratate-?, titlurile așezate sub lupa judecății critice sunt în număr de 13: patru romane (Mai tare ca moartea de Maupassant, Jean Santeuil de Proust, Fericirea
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
scriitură, afectele și reprezentările și-au pierdut din forță și, nemaifiind susceptibile să-l ademenească ori să-l dezguste pe cititor, nu vor reuși nici să-i mobilizeze în vreun fel atenția. Dimpotrivă, opera dominată de scriitura halucinării se va strădui să-l implice direct pe cititor, care se va simți agresat de exhibarea unui univers lăuntric prea personal și de violența cu care i se cere recunoașterea sau admirația. Copleșit de năvala unui univers lăuntric străin, el se va trezi
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
matale, alea fandosite de la teatru până la alea gen Bocanet, erau PROST produse! S-a văzut cu ochiul liber că Antenă ,cu filme, face muuuult mai multă audiență decât cu tine pe post de buricul pământului! Și să nu te mai strădui să îmi demonstrezi ce mare și tare ești că te știu că pe un cal breaz! Melodia nu o să intre pe Kiss că e proastă nu că ești tu în ea și nu DOAR eu hotărăsc asta! Și nu înțeleg
Huidu, atac virulent la adresa lui Bendeac by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72216_a_73541]
-
erudiția autorilor de sinteze. În mod clar, Labirintul de oglinzi. Repere pentru o poetică a metatranzitivității reprezintă altceva decât o formă editorială de expresie orgolioasă a unei personalități intransigente. Mai curând sedusă de conceptele tari ale teoriei (pe care se străduiește să le relaxeze) și de aplicabilitatea lor în spațiul permisiv al literaturii în genere (aceea din spațiul românesc fiind, aici, o extensie), Catrinel Popa își construiește, de la zero, și argumentele, și terminologia. Adică de la Platon până la Gianni Vattimo și Umberto
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
Iugoslavia ar fi putut dispărea? În anii optzeci vorbeam din cînd în cînd cu poetul Ionică Floră, care venea la București ori de cîte ori avea chef să se suie în tren. Ionică mai bombănea el, cîteodată, că sîrbii se străduiesc să-i deznaționalizeze pe români și că au o strategie politică pentru asta. Totuși nu făcea pe românul persecutat. I-ar fi fost greu pentru că discuțiile noastre erau despre persecuția românilor la ei în țară, în timpul ceaușismului. În acei ani
Literatura unei lumi dispărute by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8769_a_10094]
-
fiind înlăturat - despre cercetarea în real pentru a "stabili adevărul". Sub îndrumarea dascălului lor, niște elevi de o vârstă incertă (deși sunt încă instruiți de un învățător, sagacitatea și limbajul lor sunt cele ale unor studenți de bun nivel!) se străduiesc să pună bine întrebările și să caute adevărul sub unghiul cel mai corect. Și-uite așa - zicea domnu-nvățător - discutând, iese adevărul!"... Și discutam, și ziceam, și vorbeam, și eu ziceam dacă, și tu spuneai poate, și el zicea cât de
Tatonări în real by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8779_a_10104]
-
a distrugerii și a autodistrugerii care e apanajul lui Lucifer, Înger al tenebrelor, greu de stăvilit în lucrarea sa ce se insinuează în destinul nevolnicei făpturi omenești. Un Rău grandios, ireversibil, deoarece și-a adjudecat autoritatea originarului măsluit: "Din răsputeri străduindu-te să înțelegi esența Răului; Cu respirația oprită să te apropii de matca obscură a semințelor sale cît niște grăunțe de mac; Să deslușești izvodirea întîiului strop de venin în gușa puiandrului de aspidă; / Cum își sporește tăria apoi, cum
Miza spirituală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8810_a_10135]
-
se rupe sufletul: "Mulțumes(c) pentru multul din puținul ce m(i)-ați dat. Măriuca și cu mine împreună, te rugăm să ne scoți în lume. Dumnezeu să vă răsplătească dacă o faceți, și dacă n-o faceți. Noi ne străduim să ne însușim îndemnul plin de înțelepciune dat. Suntem mici, foarte mici. Măriuca este împinsă din urmă de răsărit. Eu... chemat de apus. Amândoi vrem lumină. Mie cât mi-a rămas. La Măriuca, toată lumina din lume. Faceți ce puteți
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8829_a_10154]
-
dai seama că nu-i mai prinzi înțelesul, sau ca atunci cînd o melodie foarte îndrăgită îți devine dintr-o dată nesuferită. Sau cînd, încercînd să-ți amintești chipul unei ființe dragi, simți cum trăsăturile fizionomiei i se șterg pe măsură ce te străduiești să ți-o amintești mai bine. Ceva asemănător se întîmplă cu două numere de care ne izbim mereu: zero și infinit. De la distanță ni se par clare. Din apropiere sunt ininteligibile. Toți știm cum arată cifra zero, precum și locul pe
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
infinititul e "Ľ" și nimic mai mult. Simboluri matematice care își dobîndesc semnificația numai în interiorul unor ecuații. Desprinse de cîmpul ecuațiilor, simbolurile acestea nu înseamnă nimic. Cartea lui Charles Seife prezintă tocmai istoria tentativelor succesive prin care oamenii s-au străduit să înțeleagă conceptele-limită de zero și infinit. Doi frați strînși legați prin ombilicul numeric al valorilor extreme, dar doi frați care nu sunt nici siamezi și nici gemeni, ci complementari, unul mic de tot și celălalt mare de tot. Prin
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
de a impune o anumită interpretare, dar nu poate fi neutru. Neutralitatea rămîne un deziderat, varianta pură a unei situații ideale. Și pentru că nu poate fi neutru, ca orice om care are convingerile și bănuielile sale, istoricul trebuie să se străduiască să nu-și lase preferințele să pătrundă în substanța discursului său. Preferințele însemnînd: simpatiile, antipatiile și obligațiile secrete. Sarcina e cu atît mai ușoară cu cît trecutul despre care vorbește este mai îndepărtat. Cauza e tot ideologică: cu cît perioadă
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
nu le-a ascuțit mintea conducătorilor culturii române. Dimpotrivă, i-a zăpăcit! și, vă rog să mă credeți, fac eforturi să rămîn în limitele politeții...". Nicolae Breban se referă la o criză a jurnalisticii care în loc de-a culturaliza, se străduiește, în mărginirea ei cu substrat pecuniar, a satisface gustul unui public înapoiat: "Marile ziare românești se adresează mai ales publicului foarte jos, ziarul de mare tiraj, ŤEvenimentulť, își face tirajul din difuzarea prin titluri mari, groase,care selectează mai ales
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
răbdare, voia să spargă tiparele, să pătrundă și în ungherele ascunse ale societății, să proclame un alt stil de narațiune. S-au întâlnit în anul 1927, la debutul carierei, înfometați de consacrare și glorie. În articolul de întâmpinare, Drieu se străduia să caracterizeze noutatea țâșnirii lui Malraux: "Ca majoritatea francezilor, nu are harul invenției. Dar imaginația sa debordantă pornește de la fapte. Ai sentimentul că nu se poate detașa de întâmplările pe care le-a observat. Cărțile sale sunt un transfer direct
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
atenția, îi descrie arborele din fața ferestrei, care se strângea în sine. Bărbatul continua să fie agitat, dar se întreba cine îi dă dreptul să ceară socoteală. Își dădea seama că nu era pregătit pentru dilema erotică. Biologicul pe care se străduise să-l anihileze era mai puternic în el, doar cu mintea nu putea dezlega chinul neputinței. El nu se împăca cu deviza libertății asumate. Nu putea justifica legitimitatea sentimentului de uzurpare. Nu se putea desprinde din carcasa biologicului (dreptul la
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
întrerup povestea, dar erați încă un copil... La vârsta aceea erați deja cucerit de viața monahală? - Da. Pe la șase ani învățasem să citesc, desigur, cu poticneli, pe un Acatist al Sfântului Pantelimon, în limba chirilică. Tata, auzindu-mă cum mă străduiam să deslușesc textul, îi zice mamei: Să știi că pe băiatul ista călugăr îl facem. Gură aurită! Vreau să vă mai spun că în familia noastră, pe atunci, erau patru monahi, cu care familia ținea mereu legături duhovnicești. Mergeam cu
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
căpetenie a unei noi generații de filosofi indigeni să fie un clișeu fără îndestulătoare acoperire? Surprinzător, în volumul d-sale, Ușa interzisă ("explozia Ťneîncadrabilăť a ființei mele pe parcursul unui an", "această explozie mă redă mie însumi întreg"), dl. Liiceanu se străduiește parcă a confirma o astfel de supoziție. Filosoful se scutură de conceptul de filosof ca de un maleficiu. Ce ar fi aceste personaje numite filosofi, se interoghează d-sa, decît un soi de piază-rea, bieți agenți ai uscăciunii, ai dezumanizării
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
dădea impresia a fi neclintit norocoasă a declinat vertiginos după ^89: "Vechiul meu prieten și coleg - coleg de liceu, coleg de studenție, de boemă literară, de tinerețe dezolată, coleg de birou la Direcția Presei de la Ministerul Propagandei etc. - nu se străduiește, de cîțiva ani, decît să vîneze și să recolteze elogii și premii. își regizează cu măiestrie campaniile de presă ca să-l ridice în slăvi și nu pierde nici o ocazie ca să pună mîna pe o nouă distincție. Anul trecut, împlinind 70
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]