40,154 matches
-
un fel de ștampilă, ca și când valoarea literară sau importanța sa culturală pentru români nu ar trece de nivelul Pe lângă plopii fără soț și a romanțelor îngânate de români pribegiți, inculți și neciopliți, pe scurt o icoană culturală locală irelevantă pentru străini. Argumentul irelevanței este greu de acceptat altfel decât prin contaminare emoțională. ICR-ul are menirea constitutivă să reprezinte cultura română, în ansamblul ei, cu ceea ce a avut și are valoros și identificabil românesc. Patrimoniul cultural nu este negociabil pe criteriul
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
al unei culturi mici (în sensul de "cultură cultă"), apărută târziu și exprimată într-o limbă "folclorică", din care cauză recurgem mereu la un pat al lui Procust, valorile noastre indiscutabile fiind în permanență judecate prin prisma acceptabilității lor de către străini. Adică, un argument mercantil, ce se caută, care s-a pervertit în ceea ce trebuie făcut: noi, românii, ca să fim băgați în seamă, trebuie să compunem, să scriem, să cântăm, ca în Occident! De aici, aberația promovării unei expoziții ca aceea
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
excepția de la "academic" făcând-o tânărul M. Popescu (mort la numai 19 ani la cutremurul din '77). Menționez și faptul că toate sunt făcute din proprie inițiativă, și că au fost (și sunt) cunoscute mai mult în România, de către anglofili. "Străinii" au avut deci contact întâmplător cu poezia eminesciană, de obicei pe linie academică. Americanul McGregor Hastie (1972) l-a "descoperit" pe Eminescu într-o perioadă de interes politic sporit față de Europa de Est, punând chiar pasiune în crearea unor tălmăciri proprii. Variantele
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
oprit de fapt în România la sfârșitul anilor '70, (poate că anii '80 au fost mult prea chinuiți de mizeria economică internă), după "revoluție" retipărin-du-se doar traducerile mai vechi din Eminescu. Oricum, deschiderea către Occident și Internetul au facilitat contactul străinilor cu patrimoniul românesc. Apariția variantelor eminesciene ale Brendei Walker (în ciuda abordării neprozodice) este rezultatul salutar al contactelor culturale devenite acum posibile. Nu am întrebat-o ce a determinat-o să creeze propriile versiuni, dar traducerile sale par să îndrepte răstălmăcirile
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
siguranță sunt: a) obligarea la tratament medical; ... b) internarea medicală; ... c) interzicerea de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie, o meserie ori o altă ocupație; ... d) interzicerea de a se afla în anumite localități; ... e) expulzarea străinilor; ... f) confiscarea specială. ... g) interdicția de a reveni în locuința familiei pe o perioadă determinată.*) ... h) confiscarea extinsă. ... ------------- *) Lit. g) a art. 112 a fost introdusă prin Legea nr. 197/2000 . Lit. h) a art. 112 a fost introdusă de
CODUL PENAL din 21 iulie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 22 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106244_a_107573]
-
Bakur Bakuradze (Rusia), 124' Vineri, 31 august PA!/ BYE! R: Andrei Amarfoaie, 12' SUSPENSE 101 R: George Dorobanțu, 17' V...GTELEN PERCEK/ INFINITE MINUTES R: Cecilia FelmÈri, Romania-Ungaria, 19' TABĂRA DIN RAZOARE/ THE CÂMP ÎN RAZOARE R: Cristian Iftime, 22' STRĂINUL/ THE STRANGER R: Ionuț Iuga, 14' IGLU/ IGLOO R: Alină Manolache, 8' VENATORIS ANIMORUM/ SOUL HUNTERS R: Alexandru Penes, 11' TRUTH HURTS R: Andrei Rautu, SUA, 10' INTRAREA LIBERĂ JELLYFISH R: Gabriela Dworecki (Anglia), 7' SECOND WIND R: Sergey Tsyss
Festivalul Internațional de Film Independent - Retrospectiva 2012 () [Corola-journal/Journalistic/81309_a_82634]
-
sale pagini retrospective un aer de elegantă, deși pătrunzătoare lamentație. Stăpînirea tehnicii manipulate cu virtuozitate, performanța poliedrelor verbale, bucuria pariului cîștigat în prima etapă, autohtonă, se însoțesc de înregistrarea dezolată a unor dificultăți precum de-o umbră. Un motiv al "străinului" trece în prim-planul comentariilor consacrate experienței galice, sensibilizîndu-le : "Lumea literară franceză va fi existînd pe undeva, dar e greu de intrat în ea - cum nu poți pătrunde în orizont. ŤLocalniciť de origine sau veniți din depărtări, puțini autori par
Clasicul romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8141_a_9466]
-
fie informați despre acest subiect. "Părinții ar trebuie să aibă o discuție cu copiii la nivel educațional, nu la nivel de panică în ceea ce privește răpirile. Ei ar trebui să le explice că nu este bine să accepte dulciuri sau bani de la străini, dar în niciun caz nu trebuie să-i panicheze pentru că această știre poate exista doar la nivel de zvon", a conchis psihologul clinician Zaharia Cristina.
Copii ”răpiți” pentru organe. Ce spune psihologul clinician Zaharia Cristina by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81663_a_82988]
-
contravențiilor, cu excepția art. 25-27 din acea lege. Articolul 55 Amenzile aplicate persoanelor cu domiciliul în străinătate, pentru contravențiile prevăzute la art. 52, se vor plăti în lei proveniți din schimb de valută, în lei obținuți prin valorificarea bunurilor urmaribile ale străinilor sau în orice alte sume în lei provenite din surse legale. Articolul 56 În cauzele referitoare la infracțiunile și contravențiile prevăzute în prezentul decret, organele de urmărire penală și instanțele judecătorești vor cîtă, în calitate de mandatar al statului, Banca Națională a
DECRET nr. 244 din 10 iulie 1978 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106525_a_107854]
-
cei care își făceau vacanțele în țară, persoane cu venituri mai mici, încă resimt efectele crizei economice", crede Csaba. El a explicat și că românul care face turism intern își rezervă vacanța cu o săptămână, maxim o lună înainte, spre deosebire de străini, care știu unde pleacă în concediu cu cel puțin o jumătate de an înainte. Istvan Horvath, proprietarul agenției de turism Imola Tours din Ungaria, crede că târgul este bine organizat, că sunt prezente agențiile importante, sunt mulți vizitatori, însă evenimentul
Vizitatorii târgulului de turism vor pachete în străinătate, reduceri şi preţuri sub 500 euro () [Corola-journal/Journalistic/70488_a_71813]
-
disciplinele vorbeau despre același lucru: principiile ultime ale existenței; "neîmpăcată", fiindcă, despărțindu-se mai tîrziu, cele două ramuri au adunat una față de alta un grad de adversitate nocivă. Și cum ura dintre rude poate fi mai devastatoare decît cea dintre străini, discordia dintre filosofie și teologie se perpetuează în dauna amîndurora. În al doilea rînd, persoana unui preot aduce o virtute pe care filosoful, chiar dacă o respectă, nu o poate asimila în gîndirea lui. E vorba de har. Harul unui preot
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
la stîlpul infamiei în numele cosmopolitismului: Lucian Blaga, ale cărui teorii "ascund putregaiul cosmopolit în carapacea verbiajului despre specificul național" și Nae Ionescu, în ideile căruia "se ascundea una din cele mai periculoase forme ale cosmopolitismului", după care sunt osîndiți "Vl. Străinul" (sic!) și Șerban Cioculescu, ultimul pentru o "încercare cosmopolită de a înstrăina și a prezenta drept Ťun produs tardiv al romantismului germanť pe Eminescu". O adnotare pe marginea broșurii lui Leonte Răutu, "Cameleonea" cum i se zicea în culise, făcută
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
de rang ale puterii comuniste ce cu impudoare se proclama "independentă și antidogmatică" sub o glazură pseudonaționalistă. La întîlnirile noastre, I.Negoițescu îmi mărturisea următoarele, ca un laitmotiv: "mă simt străin în România, cu toate că alții ar trebui să se simtă străini într-o țară a cărei literatură am slujit-o zeci de ani, deși aveam dispoziția și mijloacele de-a mă ocupa de literaturile Occidentului ceea ce mi-ar fi adus mai multă recunoaștere. Răsplata e batjocura de care am parte după
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
literatura franceză la Lyon (1950-1953), a doua ședere în Franța are loc în 1959, pentru a cerceta viața și opera Marchizului de Sade. A resimțit dedublarea continuu: în Japonia era "celălalt", adeptul religiei străine, creștinul catolic, iar în Europa era străinul venit din Extremul Orient. Scindarea însoțește viețile celor doi scriitori, fapt obiectiv hotărât de istoria cea mare și de istoria cea mică a familiei. Le decide în mod fundamental scrisul: două mari perioade ale creației în două limbi și două
Întâlnirea cu Dublul by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7072_a_8397]
-
care i-ar prelua identitatea, libertatea dată de plecarea în Franța. Într-un plan profund, aceeași aventură se poate citi ca momentul unei crize profunde, iar asemănarea iluzorie este doar o proiecție a "umbrei" din inconștientul personal (imagine a celuilalt, străinul primejdios), tot mai greu de suportat, de aici pornește strategia crimei. Întregul proces al refulării scapă de sub control odată ce se declanșează clivajul, sciziunea duce apoi la confruntare și anihilarea celuilalt și, ca efect, la autodistrugere. Oare nu se poate depista
Întâlnirea cu Dublul by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7072_a_8397]
-
ezitaseră a coborî în "tranșeea ideologică" a militantismului proestetic, cu excepția lui Pompiliu Constantinescu. Să fi fost această ezitare un soi de prefigurare a dezerțiunilor masive ce s-au produs după comunizarea țării? A colaboraționismelor de care, helas, n-au rămas străini nici cîțiva reprezentanți de marcă ai criticii interbelice? Oricum, rîndurile lui E. Lovinescu exprimă o neliniște pe care o putem aprecia drept vaticinară. Bucuria marelui precursor de-a constata că gestul de adeziune la programul său "venea în chip neașteptat
Cercul Literar între două manifeste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7082_a_8407]
-
O plimbare prin cetatea medievală Sighișoara este apreciată nu numai de români, ci și de străini. Dacă însă timpul sau veniturile financiare sunt piedici în calea unei astfel de inițiative, Google vine în ajutorul doritorilor punându-le la dispoziție un tur virtual prin frumoasă Cetate. Sighișoara este unul dintre cele 60 de orașe din întreaga lume
Vezi ce oraș din România a fost pus de Google pe hărțile "3D" () [Corola-journal/Journalistic/80765_a_82090]
-
Bonele din România care cunosc germana sau rusa sunt foarte solicitate de străinii care poposesc la noi în țară, în special de către cei care au contracte pe mai mulți ani în multinaționale. Aceasta este o adevărată oportunitate pentru femeile care vor să câștige mai mulți bani, dacă luăm în calcul faptul că salariul
Bonele poliglote sunt la mare căutare. Vezi ce salarii se oferă () [Corola-journal/Journalistic/80771_a_82096]
-
se exercită această înrîurire, căci studenții buni îl judecă îndată ce le trece prima amețeală provocată de diareea verbală a omului, care, prin cartea judecată aspru și drept de tine, ne-a compromis, bată-l Dumnezeu să-l bată, și în fața străinilor." (p. 45) Dar ce conține volumul de "diaree verbală" al lui Marin Ștefănescu ca să îndreptățească atîta furie contestatară din partea lui D. D. Roșca? Simplu spus, avem de-a face cu o viziune dualistă și ierahică asupra lumii. Universul e alcătuit
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
de jos a societății, nici vagabonzi, ci forme pure de viață, epurate de reziduuri complementare, reduse ca esență la o configurație dominant spirituală. Spectacolul prefigurează o umanitate fragilă, crepusculară, vidată de traume și tragic. Vladimir și Estragon, în special, sunt străini de conflicte cu sine sau cu altcineva din exterior. Fragmentul de viață radiografiat de Beckett e unul post momentului existențial în care e de presupus că a avut loc o dramă ce le-a deteriorat viața și decis destinul. Sunt
Așteptare și limită existențială by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8102_a_9427]
-
comportamentului lor, cum ar fi manierele la telefon, în care grosolănia e considerată ca o calitate. Dar ospitalitatea este trăsătura esențială a culturii molvaniene, și e un vechi proverb care spune "zva grek inst ur plebum szunj" (mai bine un străin la ușă decât un prieten în casă), dicton care, deși pierde întrucâtva în traducere, rezumă destul de bine atitudinea lipsită de griji a molvanianului în fața vieții. Variată din punct de vedere cultural, populația Molvaniei e formată în principal din trei etnii
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
ț E bine să știți Când vin pentru prima oară în Molvanîa, vizitatorii sunt uimiți de manierele dure între localnici, în magazine, când șofează sau chiar când merg pe stradă. Tonul ridicat și gesticulația sălbatică sunt obișnuite aici și un străin ar putea crede că nimeni nu-și suportă aproapele. Adevărul este că molvanienii sunt un popor foarte sincer și nu se complac în dulcegării când e vorba de raporturi inter-umane. Să-l ameninți cu pumnul pe alt șofer sau să
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
Shaw, Maxim Gorki, Albert Camus, Eugen Ionescu, Jean Anouilh etc. Totodată, el este cunoscut publicului român în calitate de regizor al unor spectacole precum "Egoistul" de Jean Anouilh, "O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale, "Doctor fără voie" de J. B. P. Molière, "Străini în noapte" de Eric Assous.
Teatrul Metropolis prezintă, în premieră națională, ”Jubileul” () [Corola-journal/Journalistic/81154_a_82479]
-
doliul e alcătuit în comunitățile primitive din interdicții-abstinențe: "este interzisă pronunțarea numelui celui mort, este interzis să se rămână în locul unde s-a petrecut decesul; rudele, mai ales cele de sex feminin, trebuie să se abțină de la orice comunicare cu străinii; ocupațiile obișnuite ale zilei sunt suspendate. ș...ț Ele se explică prin faptul că defunctul este o ființă sacră. Prin urmare, tot ceea ce este sau a fost în legătură cu el se află, prin contagiune, într-o stare religioasă care exclude orice
Mic tratat despre doliu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6964_a_8289]
-
este necesară eliberarea permisului de muncă; e) contractul de muncă; f) acte doveditoare privind legalitatea șederii la adresa indicată în cerere. Viza este eliberată contra sumei de 50 euro. Cererea depusă la reprezentanța diplomatică a Ungariei este apoi înaintată Autorității pentru Străini din cadrul Ministerului de Interne ungar, care emite o decizie în legătura cu aceasta în termen de 60 de zile. Viza de ședere pentru angajare în muncă este valabilă un an, însă nu poate depăși termenul de valabilitate al permisului de
Agenda2005-48-05-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284413_a_285742]