1,772 matches
-
DEȘERT Un drum în deșert este singurul lucru pentru care merită să trăiești. Mergi călare, mergi pe jos, mergi oricum, legănat prin nisip, nisipul e mereu același, mereu la fel... Miron Radu PARASCHIVESCU Jeep-ul frînează brusc între palmierii ce străjuiesc decorativ intrarea hotelului și mă arunc în el cu entuziasmul copilului căruia i se oferă în sfîrșit jucăria mult visată. Pornim la drum pe șoseaua asfaltată, tăiată vîrtos printre cactuși, nisip și chiparoși. Lunecăm în tăcere, ore întregi, în amiaza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
legionară. Din seara aceea rece și senină de toamnă, cu stelele veghind deasupra gropilor, ca în balada „Mioriței”, n-am mai revăzut sutele de cruci din curtea Mănăstirii Predeal, aliniate ca pentru a da ultima dată „onorul” Legiunii și Căpitanului, străjuind mormintele camarazilor uciși pe diferite plaiuri ale țării - și mă întreb dacă n-au fost smulse [219] de ticăloșia acelor ce s-au ridicat pe prestigiul morților noștri și cu sprijinul acelor rămași, pentru ca apoi să-și îndrepte armele împotriva
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Și e păcat! O școală a muncii Școala Normală „Al. Vlahuță” de la Șendriceni este situată la aproximativ 4 kilometri de orașul Dorohoi, în partea de nord-vest a acestuia, pe un platou, un fel de terasă tăiată, parcă, în dealul care străjuiește valea aluvionară a pârâului Buhai. Împreună cu celălalt deal, dinspre soare-răsare, de peste râul Buhai, adăpostesc așezământul împotriva vânturilor și furtunilor, și alcătuiesc un cadru natural de o rară frumusețe. Impunătoarea clădire a școlii, construită pe fosta moșie a Obștii agricole „Cănănău
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și păduricea au fost leagănul visurilor noastre adolescentine, ne-au ascultat spovedaniile și ne-au alinat sufletele, ne-au redat liniștea în momentele grele și ne-au vegheat lectura și timidele încercări literare. Intrarea pe domeniul așezământului de la Șendriceni era străjuită de o monumentală poartă, durată și sculptată în stil maramureșean, care provoca admirație și impunea respect pentru instituția în care te introducea. Imediat ce treceai de poarta-emblemă, în stânga se afla cișmeaua cu apă limpede și rece, care ne potolea setea, ne
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
apostolească chemare nu au ce căuta în activitatea didactico-educativă. Dumitru Dascălu nu își mai amintește când și cum i s-a înfiripat, conturat și cristalizat dorința de a deveni elev la școala normală. Probabil că îndemnul dascălilor care i-au străjuit și îndrumat parcursul școlar în anii de început ai devenirii sale intelectuale a contribuit în cea mai mare măsură la orientarea sa spre profesia didactică, profesie care l-a atras și absorbit întreaga viață activă. Pe parcursul celor opt ani de
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
lor, și cu un pahar cu apă rece scoasă atunci din fântâna din curte, adâncă de aproape cincisprezece metri. Priveliștea ce se oferă ochilor din cerdac este fermecătoare. Livezi și vii înșirate ca niște imense scoarțe ornamentează povârnișul dealului ce străjuiește acea parte a orașului alcătuind un peisaj ce îți încântă sufletul și îți desfată privirile. Pentru cateva ore de tihnă, de vorbă bună și de împăcare sufletească Dumitru Dascălu străbate de-a curmezișul marele oraș. Bucuria revederii celor doi prieteni
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Că Mihai Munteanu era mare iubitor al naturii este un adevăr care nu are nevoie de argumente. În opera sa lirică și epică, în multele sale cărți sunt cântate împrejurimile satului natal, Slobozia, cu elementele sale emblematice: Holmul (dealul care străjuiește localitatea) și Ibăneasa (pârâul care o străbate), este omagiat bătrânul tei impunător și falnic, viguros încă, ce îi domină ograda. Umbra cuprinzătoare și răcoroasă a teiului era locul predilect al poetului, unde își consuma inspirația în poezii și proze de
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mașină. Devorînd tot ce vedeam, am continuat să coborîm valea, spre Tarata. În limba aymara, acest nume Înseamnă culme sau punct de Întîlnire - un nume bine ales, fiindcă orașul se găsește Într-un mare V format de lanțurile muntoase care străjuiesc ținutul. E un oraș străvechi, nobil, unde viața continuă cursul pe care Îl are de secole Întregi. Biserica colonială trebuie să fie o bijuterie arheologică fiindcă, dincolo vîrsta sa, ea marchează uniunea dintre arta europeană de import și spiritul indienilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ivită În arealul nostru autohton. Ne avântăm, Într-o plicticoasă după amiază de duminică, prin pădurea Bârnovei, pe un drum forestier, spre străfundul pădurii, din simpla curiozitate de a vedea ce se poate Întâmpla. Mașina alunecă ușor pe poteca Îngustă străjuită de bălării pestriț colorate și inedit mirositoare. Înaintăm kilometri buni prin aerul tare, ozonat, al stejarilor și fagilor seculari. Dintr-o dată, un iepure saltă Înaintea noastră, tăindu-ne calea. Dom-le, Îmi zic, mai sunt și jivine pe aici. După
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
mistreți sau urși ce atacă satele sau chiar orașele noastre. Ne minunăm preț de câteva secunde, timp În care se postează drept În fața noastră o căprioară, pe care o identifică fără nici un dubiu, dacă ne luăm după coarnele ce-i străjuiesc capul. Nefăcând nici un efort și luați pe nepregătite am asistat la o defilare feerică a naturii de care Încă mai dispunem. Ce concluzie să tragem de aici? Bucuriile se nasc În anumite contexte și țin de anumite experiențe de viață
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
impresionează plăcut mirosul de levănțică răsfirat dinspre crivaturi și rufăria curată ce se zărește prin deschizătura unui gardirop masiv din nuc, aflat În colțul camerei. Foarte aproape de oglindă e un dulăpior cu lighean și ibric de alamă, iar deasupra patului străjuiește tăcut icoana ferecată În argint a Maicii Domnului. Cea mai frumoasă ni s-a părut odaia Încăpătoare din dreapta, un fel de cameră de zi, având În centru o masă mare, Înconjurată de niște scaune tapițate În piele, aduse de la niște
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
de atâtea ori, privind petrecerea copilăriei pe plaiurile natale. Cum pot numi altfel oare emoția care m-a cuprins când, intrând pentru prima dată pe culoarul Operei vieneze care ducea spre biroul directorial, am văzut un portret? În imaginea ce străjuia la terminarea culoarului era chipul lui Enescu. Tablou era imens, pictat de nimeni altul decât de profesorul de la Iași, Corneliu Baba. Să fie oare o întâmplare dăruirea sa pentru Enescu și pentru tot ce este românesc? Dar oare eforturile susținute
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
ce să cad credinții istoricești hotare [s.m.]72 să nu fie depășite. În relație cu locul comun al credinței fie ea în spațiul hotărnicit al istoriei, în Dumnezeu sau în puterea scrisului cartea-candelă propune un alt topos, sacru, al luminii străjuind gândul învățăturii 73 și un timp al arderii, al combustiei spirituale consacrate atingerii finalității cunoașterii de sine și de Dumnezeu, unde modelele umane întruchipate de scriitor ar fi, în termenii lui Balthasar Gracián, cel al discernătorului, dublat de al cuminecătorului
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
o biserică), precum și cu înzestrarea lor. Lucrările de construcție ale casei boierești de la Ruginoasa au fost finalizate în perioada 1 mai 1813 - 30 aprilie 1814. A fost adus un grădinar german care a amenajat în jurul palatului un parc cu alei străjuite de statui, bănci ascunse în labirinturi de verdeață și chiar un iaz înconjurat de sălcii. Palatul de la Ruginoasa este descris astfel de către Costache Negruzziîn povestirea " Scrisoarea I (Primblare)" din volumul "Negru pe alb. Scrisori la un prieten": "Aproape de Târgul-Frumos sunt
Sfera by Tibulcă Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93593]
-
suferințele, spaimele și speranțele vremii: "Toți Românii aceștia, osândiți să viețuiască în afară de granițele patriei noastre, sunt ca niște trupe de pază, ca niște posturi înaintate, cărora le revine un rol destul de greu, dar nu mai puțin însemnat, acela de a străjui la porțile României întregite. Oricând s-ar ivi vreun început de primejdie din partea unor vecini, cari nu văd tocmai cu ochi buni țara noastră, ei nu vor lipsi a-și face datoria să atragă atențiunea conducătorilor României asupra direcției din
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Valvula venae cavae inferioris). Între deschiderile celor două vene cave se desenează o proeminenta sub forma unei cute, „tuberculul Lower” (Tuberculum intervenosum). - Alături de partea infero-posterioară a septului interatrial se deschide sinusul coronar, printr-un orificiu cu diametrul de 8 mm, străjuit la dreapta de o relicva embrionara, „valvula Thebesius” (Valvula sinus coronarii). Septul interatrial are o depresiune ovala (Fossa ovalis), cu o bordura semicirculara (Limbus fossae ovalis). În vecinătatea septului interatrial se remarcă o serie de orificii mici (Foramina venarum minimarum
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
pline de exercițiile sale artistice: "Unele din manuscrisele lui Bălăiță aveau doar câteva rânduri, restul paginii fiind ocupat de desene: chipuri, priveliști, și, din când în când, castele cu turnuri, turnulețe, grădini luxuriante și umbre princiare plimbându-se pe alei străjuite de lampadare. Cred că erau momentele în care inspirația, capricioasă cum e întotdeauna, refuza să vină la întâlnire, iar el o aștepta cu răbdare, desenând. Și mai cred că dup un timp, mânată de curiozitate, "dânsa" se ducea să vadă
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
celor două mari grupe de ansambluri picturale, unul în centrul sanctuarului, cu boi, bizoni, cai, cervidee, mufloni, uneori cu semne pătrate, sau șiruri de linii. Domină policromia, uneori negrul fiind dominant. Intrarea în partea îndepărtată a peșterii pare să fie străjuită de un cerb; în zona anterioară a culoarului au fost pictați sau gravați cai și bizoni, dar și cervidee și mufloni. Uneori apar semne pătrate, care le însoțesc pe acelea barbelate, folosind asperitățile rocii pentru a le transforma în măști
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
de monument, martor al unei frânturi din copilăria celor trei frați: "Castanul Teodorenilor". Dar poate că cele mai multe istorii ar avea de povestit „Părul lui Sticea”, nemuritorul de 600 de ani din Comuna Ciohorani, un păr de cultură Pyrus sativa care străjuiește încă marginea drumului satului sau. Are o tulpină cu gâlme circulare și este scorburos, având înălțimea arborelui de 12 m și o circumferință a tulpinii de 430,5 cm; În curtea Școlii Normale „Vasile Lupu” Iași își poartă cu semeție
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Loredana- Mihaela Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_917]
-
de ani. Dar poate că cel mai semeț dintre stejarii din municipiu este cel de pe colina Bucium, în vârstă de 566 de ani, o rază a coroanei de aproximativ 13 metri și cu o stare de sănătate de invidiat! El străjuiește intrarea într-o curte proprietate particulară și este cu mândrie ocrotit de stăpânii terenului. În Parcul Dendrologic Miclăușeni, ce adăpostește o mănăstire construită în 1787 de marele vornic Ioan Sturdza și un castel cunoscut și sub denumirea de Castelul Sturdza
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Loredana- Mihaela Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_917]
-
feerie cosmică. Într-un spațiu imens, „nunta” este vegheată de soare și lună, de stele și luceferi, de lumină, umbră, ploaie, ninsoare, negură și cer. Apoi, cadrul este limitat la peisajul caracteristic, unde munții, plaiurile, dealurile, vârfurile, văile, pripoarele, câmpurile străjuiesc o stână. La ceremonia funerară participă și vietățile pădurii (lupul, ursul, vulturul, cerboaica), dar mai ales animalele domestice (oaia, câinele, calul, vaca, vițelul), după cum apar și câteva insecte (fluturi, greieri, lăcuste). În Moldova textul tinde mai mult spre dialog, în timp ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
să-și dăruiască toată puterea geniului pentru creația artistică, până aproape de sfârșitul vieții. Colegul lui de la Belle Arte și tovarăș de călătorie în Italia, sculptorul Mihai Onofrei, ca un omagiu de prietenie, i-a turnat în bronz chipul scump care străjuiește pe monumentul de la mormântul din Cimitirul „Eternitatea” din P. Neamț, declarat obiectiv de patrimoniu cultural. 335 (Piatra-Neamț), 1 februarie 1969 Date referitoare la viața pictorului Aurel Băeșu Născut în anul 1896, luna mai, ziua 26 în Folticeni (Jud. Suceava, apoi
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
al paisprezecelea neam”, menit să „îngroape lumea”, opinează că „străinul”, tot un ins enigmatic, s-ar putea să fie „al cincisprezecelea”. Incoerentă, confuză, demențială, orația lui Ion Aldea învăluie într-un mister compact bizara mică lume închisă din Valea Cerbului, străjuită de Muntele Vornicului și Dealul Țepelor. Al cincisprezecelea nu e un roman de cunoaștere, ci unul experimental: un exercițiu, un test de abilitate artistică. Demonstrația de virtuozitate devine ostentativă în Ascensiune nocturnă (1984), relatarea fiind însoțită de comentarii auctoriale destinate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
de intrare în dependență, în vigoare la franci (more francico); cf. La mutation féodale, Xe-XIIe siécle, Paris, 1980, p. 107-108). Pentru transformarea "recomandării" ("închinării") în omagiu, v. infra, în text. 14 De la numele dat de cuceritorul Peninsulei Iberice muntelui care străjuiește partea de nord a strîmtorii: Djebel Tarik (Gib-al-Tarik) (cf. Robert Fossier, Le Moyen Âge, vol. I. p. 209). 15 De origine latină (de la maneo, ere, mansi, mansum = a rămîne, a dăinui, a persista) și avînd drept echivalent, în teritoriile germane
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
încercare de a se racorda la orientarea mai nouă a poeziei: peisaje autumnale cu arbori goi, frunze moarte și ploi neîntrerupte, câmpuri cu corbi, ca la J. Laforgue, orașul, stilizat în felul lui G. Rodenbach, ca o cetate moartă unde străjuiesc doar lebedele. Sunt cultivate, de asemenea, imagini nocturne, lunare, reci, se invocă sunete înfiorate, de flaut sau viori, căderea apei în bazine, muzicalitatea versului devenind, câteodată, plină. Lipsit de temperamentul unui simbolist autentic, C. participă discret numai la familiarizarea cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286278_a_287607]