7,161 matches
-
și culmea, majoritatea mor în țara de adopție! Deci nu se mai reîntorc la bătrânețe în țara de unde au venit. Cu toate că mulți și-au jurat, atunci când au emigrat, ca la bătrânețe vor pleca să moară acolo... unde sunt și mormintele strămoșilor lor. Nu prea se poate! Stai în exil niște ani buni, lucrezi, îți faci o gospodărie... iar la bătrânețe, când nu te mai țin balalmalele unde vrei să te duci!? Au murit cei dragi, au murit prietenii, vecinii, a dispărut
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]
-
te urmeze. Au servicii, au și ei copii... case, împrumuturi la bancă, rudenii noi, prieteni... cunosc locul, și mai apoi, mulți sunt născuți aici, pe meleagul emigranților, aici unde „ei” o numesc țara „lor” natală! Așa că... țineți legătura cu țara strămoșilor pe toate căile posibile până sunteți în putere fizică și mentală, iar când obosiți de atâta viață bună și frumoasă... căutați-vă un loc de veci, prin apropiere, pentru ca să fie ușor pentru urmașii cei dragi să vă mai aducă o
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]
-
primă mână, precum conferințe, mese rotunde, expoziții sau simpozioane despre limbă, cultură, religie, drepturile omului, la care au participat oameni de seamă, profesori universitari, specialiști în diferite domenii, artiști. Prin primele evenimente culturale amintite păstrăm și promovăm moștenirea culturală de la strămoșii noștri, iar prin celelalte învățăm despre limbă, cultură, istorie, religia poporului român și a Țării-mamă“, conchide Zavișa Jurj. Fără credință, fără tradițiile și obiceiurile strămoșilor, frații de la sud de Dunăre nu ar fi rezistat și nici nu ar fi reușit
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
în diferite domenii, artiști. Prin primele evenimente culturale amintite păstrăm și promovăm moștenirea culturală de la strămoșii noștri, iar prin celelalte învățăm despre limbă, cultură, istorie, religia poporului român și a Țării-mamă“, conchide Zavișa Jurj. Fără credință, fără tradițiile și obiceiurile strămoșilor, frații de la sud de Dunăre nu ar fi rezistat și nici nu ar fi reușit să se ridice din nou. Vlahii nu sunt altceva decât români Zona Timocului, din Serbia răsăriteană, se desfășoară între râurile Timoc, Morava și fluviul Dunărea
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
a căzut, să nu sari cu picioarele pe el. Aceste legi, dacă ar fi fost învățate, mai bine zis însușite, de netrebnicii nemernici care au tocat România ca pe o varză, astăzi am fi avut patria pentru care moșii și strămoșii noștri au vărsat sânge și și-au scurtat, cu bună știință, zilele. Nu întâmplător boxul este numit nobila artă. În ring, marii boxeri, campioni la toate nivelurile, povestind despre luptele purtate recunosc: << Deși eram învingător, mare campion european și mondial
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
în întregime, Lacurile Superior, Huron, Erie și Ontario — parțial, fiind împărțite cu Canada. Teritoriul nord-american este populat, în epoca precolumbiană (circa 26000 î. Hr.), de numeroase triburi amerindiene, de vânători și pescari (athapasci, irochezi, seminoli, sioux, apași, comanși ș.a.), ai căror strămoși imigraseră din Asia peste strâmtoarea Bering spre sfârșitul Paleoliticului. În 1492, genovezul Cristofor Columb este navigatorul care relevă Europei existența noului continent. Spaniolii, conduși de Pedro Menendez de Aviles, fondează în 1565, Sf. Augustin (în Florida), prima așezare europeană permanentă
4 iulie – Ziua Naţională a Statelor Unite ale Americii [Corola-blog/BlogPost/92863_a_94155]
-
Mă gândeam - se mai întâmplă, nu? - mă gândeam că dacă aș încerca să vorbesc cuiva, unuia dintre cetățenii români ai mileniului al treilea, în graiul strămoșilor mei din Moldova sau Banat, sau cu vorbele părinților mei băjeniți la București cu și pentru carte, în primul pătrar al secolului trecut, mă gândeam așadar, că poate mulți, foarte mulți nu m-ar înțelege. De ce oare? S-o fi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
Dacia Preistorică Ilustrată” de Mihai Ionuț Grăjdeanu, este o carte pentru copii, legende și adevăruri povestite într-un stil ușor de înțeles: ilustrații, acestea fiind de cele mai multe ori un limbaj fără granițe. Moștenirea pe care o avem de la moșii și strămoșii noștri este bogată și frumoasă, dar trebuie să învățăm să ne bucuram de ea și nu s-o ignorăm. Pentru „Dacia Preistorică Ilustrată”, Mihai Ionuț Grăjdeanu s-a documentat timp de 3 ani. A pornit de la cartea „Dacia Preistorică” a
DACIA PREISTORICĂ ILUSTRATĂ la standul Muzeului Municipiului București – Palatul Suțu [Corola-blog/BlogPost/92981_a_94273]
-
A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN / FIINDCĂ FĂCEA PREA MULTĂ UMBRĂ / Și-atuncea din pădurea sumbră / S-a auzit un glas păgân: O, voi ce-n soare cald trăiți / Și-ați răpus strămoșul vostru / SĂ NU VĂ STRICE VOUĂ ROSTUL / De ce sunteți așa grăbiți? În anii mulți cât el a fost / De-alungul ceasurilor grele / Sub paza crengilor rebele / MULȚI AU AFLAT UN ADĂPOST. MOȘNEAGUL (TRIBUNUL), stând pe culme drept, / A fost la drum
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
va aduce / Decât doar încă un sicriu”. (Nicolae Iorga - „Brad bătrân” Trăim vremuri incredibile! Ceea ce se întâmplă azi în ROMÂNIA este de domeniul fantasmei. Se pare că nu am învățat nimic de la înaintașii noștri; de la istoria zbuciumată stropită cu sângele strămoșilor noștri și udată cu lacrimile lor. Ni se i-au pământurile de 25 de ani și tăcem; Ne sunt scoși copiii din școlile transilvane, pe care marele mitropolit Șaguna le-a ridicat cu truda țăranilor demni și cinstiți, de către niscai
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
de a înlocui sărbătoarea creștină, mai veche. Tot în legătură cu fenomenele naturii erau și sărbătorile de iarnă ale românilor, ca Saturnaliile (sărbătoarea lui Saturn) și Juvenaliile (sărbătoarea tinerilor sau a copiilor), care cădeau cam în același timp. De aceste sărbători ale strămoșilor noștri români erau legate o mulțime de datini și obiceiuri vechi, pe care poporul nostru le păstrează până azi, dar le-a pus în legătură cu Nașterea Domnului și le-a împrumutat sens și caracter creștin, ca de exemplu: colindele, sorcovă, plugușorul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92994_a_94286]
-
vom rămâne pe străzi. Și această stare generalizată nu o avem o oră pe zi, ci 24 de ore pe zi și 365 de zile pe an. Trăim într-o teamă constantă, care ne amenință supraviețuirea”, consideră psihoterapeutul. Pe vremea strămoșilor noștri, în timp ce fugeau de tigru, natura mecanismului lor de protecție (instinctul de supraviețuire) era de moment. După ce fugea și scăpa de pericol, respira, se liniștea și se întorcea la evoluție. În ziua de azi, crede psihologul Pleșea, alergăm mereu, dar
Cum să folosim stresul ca factor de motivaţie? [Corola-blog/BlogPost/93017_a_94309]
-
să primească cum se cuvine și să ureze poftă bună clienților. Ne-am așezat la o masă, într-un colț al resturantului, înconjurați de poze vechi care ne amintesc de alte vremuri și de alte meleaguri, de România și Româniile strămoșilor noștri. Am venit aici pentru al cunoaște pe dl. Aurel Pascu, proprietarul și inițiatorul acestui frumos proiect și pentru a afla ce anume l-a determinat să deschidă un astfel de local. L-am rugat așadar pe dl. Pascu să
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
Babelul lingvistic ce a împânzit planeta, după înălțarea orgoliosului Turn al lui Babel, semețindu-se să ajungă la Dumnezeu, nu vor putea șterge granițele lăuntrice ale Cuvântului și cuvintelor ce definesc limba pe care ne-au transmis-o părinții și strămoșii. Bogăția culturii este dată și de bogăția și diferențele ce separă toate limbile vorbite pe pământ, așa cum bogăția câmpurilor și a grădinilor ține de mulțimea și diversitatea florilor. Toate țările lumii civilizate își serbează prin scris și prin viu grai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93085_a_94377]
-
de multă vreme, dar în special, câțiva dintre noi, diasporenii veterani, i-am fost alături încă de prin anul 2000-2001-2002. Îl știam de la începutul Simpozionului Românilor de Pretutindeni și al concursului de frumusețe ,,Miss Diaspora”, care aducea acasă la rădăcinile strămoșilor pe tinerele românce crescute sau chiar născute în alte țări, dar și pe noi toți, reprezentanții românilor din diaspora, plecați prin lumea-ntreagă în căutarea unui trai de viață mai bun sau din diverse alte motive. Cornel Diaconu, purtător al
UN ULTIM Omagiu LUI Cornel Diaconu [Corola-blog/BlogPost/93323_a_94615]
-
ctitorie a Boierilor Craiovești, atestată prin actul din 20 august 1530 al Domnitorului Vlad Înecatul, ,,clădită din nou” (scrie în jurnalul său de călătorie, la 1655, sirianul Paul de Alep) de Matei Basarab, la 1633, ,,pe locul vechii ctitorii a strămoșilor săi: Craioveștii”. În secolul al XVII-lea, un alt călător, turc de astă-dată: Evlia Celebi numește ,,grădini de rai” aceste ,,clădiri impunătoare (n.n. ziduri de fortăreață, paraclis, chilii, de la Sadova) ale mânăstirilor craiului Matei”. Însuși academicianul Răzvan Theodorescu, ministrul ,,itinerant
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
Sfanțul Apostol Andrei, propovăduitorul Evangheliei în Scythia Minor(Dobrogea) Sfanțul Andrei deși era iudeu de neam, a propovăduit într-o parte a pământului românesc, la strămoșii noștri geto-daci, si anume în teritoriile situate pe țărmul apusean al Mării Negre (Pontul Euxin). Cine era Sfanțul Andrei? Sfanțul Andrei, „cel întâi chemat” la apostolie era frate al lui Simon Petru, care s-a numărat, de asemenea, printre cei 12
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
că „întemeietor” al acestui „scaun apostolic”. Se cuvine că Biserică Ortodoxă Română să-l cinstească și mai mult și să-l considere nu numai că „cel dintâi chemat la apostolie”, ci și ca pe cel dintâi propovăduitor al Evangheliei la strămoșii noștri, ca pe un „apostol” al neamului nostru, al Ortodoxiei românești! Iar creștinismul românesc trebuie să fie considerat ca fiind de origine apostolica. Ca atare, socotim că se impune ca ziua de 30 noiembrie să fie trecută în calendarele bisericești
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
după cum Biserică și neamul au fost una în tot decursul istoriei noastre! Să ne rugăm dar Sfanțului Andrei, increstinatorul daco-romanilor, zicând: „Pe propovăduitorul credinței la geto-daci și slujitor al Cuvântului, pe Andrei cel dintâi chemat să-l lăudam, ca pe strămoșii noștri i-a adus la cunoștință lui Hristos, crucea în mâini ținând și izbăvind din înșelăciunea vrăjmașului sufletele lor, pe care le-a adus la Dumnezeu că dar bine primit. Pe acesta, toți românii să-l lăudam și să-l
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
Științelor Teologice (1856), Catehismul ortodox (1857), Introducere în sfintele cărți ale Vechiului și Noului Testament (1860), Teologia pastorală (1862). ”Am dorit în viața mea dezvoltarea spre bine a instituțiilor religioase din România, ce ni le-a trimis pietatea și râvna strămoșilor noștri, pentru cultura intelectuală și morală a poporului român. Mi-a fost prețios progresul și ridicarea națiunei din decăderea ei seculară. Am iubit știința și pe oamenii devotați, și am urât ignoranța și pe apărătorii ei. Am crezut că numai
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
după trup. Scopul meu a fost să muncesc pentru marea familie duhovnicească care este Biserica și fii ei cei credincioși... Am dorit în viața mea dezvoltarea spre bine a instituțiilor religioase pe care ni le-au transmis pietatea și râvna strămoșilor noștri pentru cultura intelectuală și morală a poporului român. Mi-a fost prețios progresul și ridicarea națiunei din căderea ei seculară. Am iubit știința și pe oamenii devotați ei, și am urât ignoranța și pe apărătorii acesteia“. Sprijinul orfanilor, aprig
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
Marian Jean Marinescu. În interiorul Puterii de la București corupții se vînd între ei, fac tîrguri și se aruncă după gratii, alți iresponsabili ne reprezintă strîmb la Curțile Europei, tot mai amețită și drogată cu iluzii, dar cel mai grav, ne vînd strămoșii, pădurile, pămînturile, ne vînd pe noi și pe copiii noștri! Dacă rămînea la profesia de actor, în memoria colectivă ar fi rămas o figură de patrimoniu autentică și valoroasă. Rolul pe care Mircea Diaconu îl interpretează astăzi la Curțile Europei
CE-AŢI FĂCUT, DOMNULE MIRCEA DIACONU? [Corola-blog/BlogPost/93554_a_94846]
-
ca zevzecii. - Vă antrenați, bă, deștepților! Orice luptător, când nu se luptă cu dușmanul, se antrenează, ca să-și mențină forma de luptător. Și “domnul” Dode ne-a arătat niște ilustrații din manuale cu luptătorii români: - Ia uitați-vă cum luptau strămoșii noștri! Aici, la Rovine în câmpii... cu lancea, cu sulița, cu arcul, cu sabia, cu...bolovani... Uite-l aici pe Mihai Viteazu’ cum dă cu barda în turci! Aici, la Grivița și la Plevna, cum ne urcam pe metereze și
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
sub falnic steag! Să nu ne mai doboare nimeni... Și să ne sprijinim cu drag. Veniți să ne unim în țară, Să fim mereu un singur gând... O singură simțire sacră. Și ca o inimă să fim! Avem valori de la strămoșii Ce prin credința-n Dumnezeu, Crescut-au demne generații De oameni puri și buni mereu. Avem familii sfinte, scumpe Bărbați cu brațe de eroi Și cu femei ce-s tandre mame Ce au învins necaz, nevoi. Iubirea ne-a fost
CUPRINZÂND INFINITUL de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383167_a_384496]
-
am amintit în fața sa de toate câte le-am povestit mai sus, dar și de altele, care n-au încăput în această succintă relatare, mi-am plecat ochii spre covorul de frunze veștede și am murmurat cu pioșenie în limba strămoșilor latini, pe care profesorul atât de mult i-a prețuit: Perpetuum in cordibus nostris vives, Magister! Dan Florița-Seracin Referință Bibliografică: Într-o zi a sfârșitului de octombrie / Dan Florița Seracin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1764, Anul V, 30
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]