2,407 matches
-
chip neîncetat, pentru tot ce ați făcut pentru mine personal, pentru universitatea orădeană - care este ctitoria dumneavoastră și de care (sau la care) mă mândresc cu faptul că am învățat și eu, pentru județul și orașul nostru, pentru Biserica noastră strămoșească, pentru învățământul universitar românesc, pentru știința și cercetarea românească, pentru atâția mii și mii de oameni - studenți și cadre didactice, într-un cuvânt pentru noi toți!... Cugetând acum, în aceste clipe, cu prilejul împlinirii a patru ani de la trecerea dumneavoastră
ARTICOL OMAGIAL – CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A PATRU ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. ING. THEODOR MAGHIAR – RECTORUL UNIVERSITĂŢII ORADEA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 209 [Corola-blog/BlogPost/343114_a_344443]
-
Legea cea mai nouă și cuminte Sub care a-nviat și-acest pământ, Udat de valul ce ne-aduce- aminte ? (E Marea Neagră și de ea descânt...) GÂNDITORUL DE LA HAMANGIA Carte poștală de filosofie, O versta de pustiu între doi sfinți, Semnul heraldic strămoșeștii ginți , Lut levitând fără a fi stafie, Flamanzilor de sens, neagră lipie, Necunoscutul genitor de prinți E Gânditorul cel fără de - arginti - O palmă la ubicua prostie. Un pumn de lut străpuns de o Idee, Transmisă spre galactici și noi nimbi
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
Tip Naste, Pitești, 2008; Fântâna Sângeroasă, roman, București, 2009; Edenul și infernul unei lumi, teatru, vol. III, București, 2009; Arhimandritul Mina Stan - un slujitor devotat Domnului, Ed. Petrescu, Rm. Vâlcea, 2011; Arhimandritul Mina Stan - omul rugăciunii, omul suferinței, Ed. Credința Strămoșească, Iași, 2012; Comoara blestemată, Ed. Petrescu, Rm. Vâlcea, 1012. În 2013 a publicat un ciclul de reportaje intitulat România - Catedrala din Carpați în Starpress, Slova creștină, Confluențe literare, Republica artelor și Radiometafora. În 2013/2014 a publicat scenariul de film
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
dispărut o bună perioadă de timp nu putea să nu fie luat la întrebări, fie și în toiul luptelor. Vodă tună: - Unde mi-ai fost, Paloș?... Un an întreg te-am căutat!... - Unde să fiu, Măria Ta!?... Pe acest pământ strămoșesc căruia străbunicul meu și-a dat viața, căci trădătorii l-au trădat și l-au ucis mișelește!”. Veți descoperii, stimați cititori, în acest roman, cine este Vodă, Dracula, Paloș, fiica lui Dracula, boier Conacu, boier Ciocoiu, căpitan Arnăutu și alți
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
De fapt, când vorbim despre Stuttgart, este imposibil să nu amintim de Diaspora Română. Regiunea Baden-Württemberg este zona cu cei mai mulți români din Germania. Comunitatea româneasca din Baden-Württemberg a înflorit pe aceste meleaguri, transmițând mai departe cultura, credința și tradiția noastră strămoșească. La scurt timp, a fost înființată biserica ortodoxă română din orașul Ștuttgart, un adăpost spiritual pentru toți românii de bună credință care locuiesc în landul Baden-Württemberg. Parohia ortodoxă română „Nașterea Domnului” a luat ființă, din punct de vedere juridic, pe
TROSSINGEN – LOCUL UNDE MUZICA SE ÎMBINĂ CU NATURA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343478_a_344807]
-
o dovadă de cinstire a Sfinților Martiri Brâncoveni, de către creștinii de pretutindeni, ceea ce adaugă un plus de însemnătate lucrării. Antologia «Poeți români slăvind dumnezeirea» - în curs de apariție, se înscrie în bogata tradiție creștină românească, de a păstra valorile spiritualității strămoșești prin cultură și artă, ceea ce duce, implicit la edificarea omului zilelor noastre în drumul lui spre mântuire. Îmbucurător este și faptul că atâția poeți cunoscuți și mai puțin cunoscuți, continuă tradiția creației literare cu tematică religioasă, contribuind la reînvierea credinței
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
ne conducă, De cei aiurea adulați, De legea lor voit caducă. Suntem robiți de-ai noștri frați Ce-au pus pe țară stăpânire, Lăsându-ne să fim furați Și să trăim în umilire. Suntem cu voie depărtați De chiar credința strămoșească, Dar plângem că suntem uitați De mila cea dumnezeiască... Referință Bibliografică: Ce SUNTEM, între ieri și azi / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 635, Anul II, 26 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marian Malciu : Toate Drepturile
CE SUNTEM, ÎNTRE IERI ŞI AZI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343603_a_344932]
-
prin bogăția spirituală imensă pe care ne-a dăruit-o cu mare dragoste. Este, alături de alte mari personalități un titan al culturii, care a pătruns în miezul cuvintelor și a zămislit cărți pline de înțelepciune dragoste și respect pentru graiul strămoșesc și neamul acesta mereu încercat de furtunile istoriei. Fiecare dintre Noi, ar vrea, uneori, să oprească sau să dea timpul înapoi, numai că nu putem decât să-l”răscumpăram” prin urmele pe care le lăsăm pe”chipul”sau. Timpul, viața
SMERITĂ PREŢUIRE PENTRU ARTUR SILVESTRI,TAINICĂ LUMINĂ A ROMÂNIEI de IONEL MARIN în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/343691_a_345020]
-
credința în Dumnezeu. „... Religia a fost un factor de primă importanță în asigurarea continuității neamului și limbii pe aceste pământuri declarate sacre adeseori. Credința în Zamolxes și apoi în Dumnezeu i-a determinat să fie uniți, să-și apere vatra strămoșească, limba în care și-au învățat copiii să vorbească și în care au formulat ruga lor către Divinitate de când se știu și pe care au lăsat-o moștenire tuturor neamurilor lumii, după cum demonstrează ultimele descoperiri arheologice.” - spune autorul cu același
PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340107_a_341436]
-
timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii noastre strămoșești și al poporului român... Preacuviosul Părinte Petroniu Tănase a fost un om al bucuriei, al seriozității și discreției, un om care și-a propus să înmulțească seriozitatea și conștiinciozitatea și credem că a reușit cu prisosință. Darul deosebit al Părintelui
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/377284_a_378613]
-
datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului, seriozității, sincerității, profunzimii și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oameni, a atașamentului său față de țara aceasta românească și de Biserica ei cea strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/377284_a_378613]
-
fost de-acord Copiii-n lume să ne plece. Ușor ori greu au stat cu noi; Viata-ntre neamuri se petrece. Suntem legați de-acest pământ, De limba noastră românească, De tot ce-avem aici mai sfânt Și de credință strămoșeasca De ziua noastră eu doresc Să fiu mai bun și tu mai bună, Pe Domnul să-l rugăm să fim Și sănătoși, și împreună. Și, că familia în timp, Să fie cât de cât mai tare, Din când în când
DE ZIUA NOASTRA ( 24-25 MARTIE) de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377447_a_378776]
-
să facă ... Ritualul și în slujba bisericească și în cea actorice asca. Lumină din lumina, adevăr prin adevăr, mulțumire și liniște sufletească pe acest pământ ,cu multă durere, dar și cu puțină bucurie. O nație care nu are o biserică strămoșeasca puternică, dar și un teatru în limba ei, nu poate rădica fruntea cu mândrie în lume. Frăție prin teatru, chemare prin glasul actorilor, iată ce ți doresc ție neamule!» Am arătat că, încă din copilărie, spiritul sau se oprise asupra
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
de ani, la îndemnul poetului Adrian Merlusca. Nu scriu epigrame pentru un umor de trotuar. Umorul meu este ușor amar, un fel de reflectare a vieții noastre de ieri și de astăzi. Cred că epigrama poate fi alternativa la nuielusa strămoșească. Ce este de subliniat, însă, este faptul că și "pielea" unor entități contemporane a devenit tot mai insensibilă la orice formă de stimuli. Dar nu este singura problemă. Epigrama rămâne Cenușăreasa literaturii noastre, deși în templele sale am cunoscut pe
ILARION BOCA ŞI LUMINA DIN CUVÂNT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378353_a_379682]
-
spune. El crede cu tărie în melodia versului, în iubire, viață, naștere, mântuire. Vorbește despre ceea ce simte, descrie realist viața într-o cronologie a sufletului său, iubirea de neam și de glie răzbate și emoționează cititorul. Iubirea copilului pentru vatra strămoșească a satului așezat cuminte, liniștit, undeva în Ardeal, pe malul Mureșului cu unde blânde, inspirând poeții, pictorii, dar și pe creatorii populari; așa s-au născut multe doine, din preaplinul unor suflete sensibile la frumos, la autentic. Un asemenea creator
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
spune. El crede cu tărie în melodia versului, în iubire, viață, naștere, mântuire. Vorbește despre ceea ce simte, descrie realist viața într-o cronologie a sufletului său, iubirea de neam și de glie răzbate și emoționează cititorul. Iubirea copilului pentru vatra strămoșească a satului așezat cuminte, liniștit, undeva în Ardeal, pe malul Mureșului cu unde blânde, inspirând poeții, pictorii, dar și pe creatorii populari; așa s-au născut multe doine, din preaplinul unor suflete sensibile la frumos, la autentic. Un asemenea creator
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
astăzi, care a organizat mai multe pelerinaje pe intinerarii strategice, plecând din Banat, Lipova, Mureș, Hunedoara, Deva, Orăștie, Săliște, îndemnându-i pe credincioși să nu abandoneze credința, să-i alunge pe preoții uniți impuși și să țină de rânduielile legii strămoșești. La Sibiu, din păcate, Visarion este arestat și închis în temuta închisoare de la Kufstein din Munții Tirolului, unde a murit ca mărturisitor. Călugărul Sofronie, al doilea lider al luptei împotriva uniației, originar din localitatea Cioara, județul Alba, fost preot de
LECŢIE DE ISTORIE TRANSILVĂNEANĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378417_a_379746]
-
cei care nu mai sunt?/ Zis-a ciocârlia: S-au ascuns/ În lumina celui nepătruns...”. Când valorile morale stau alături de idealurile pe care le asociem acțiunilor noastre, putem să sperăm că vom deveni indivizi împliniți, rotunjiți precum o sferă... „Credința strămoșească și idealul moral, spunea tot Nicolae Iorga, trebuie să le capete sau recapete poporul nostru, spre a deveni mare popor”. Idealismul este o „atitudine exprimată prin urmărirea dezinteresată a unui ideal social, moral, estetic; concepție potrivit căreia doar spiritul are
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
mai englezesc În dialoguri ca un "tir" În limba lu' Will Shakespeare ! Mânați măi, hăi, hăi ! Aho, aho, Dascăli confrați De-acuma cu toți titrați Lângă Școli v-alăturați Și elevii învățați : Să scrie și să citească În limba cea strămoșească Daco-romană, românească! Să adune și să scadă Imparțial, fără de sfadă ! Toate să le înmulțească Surplusul să-l "împărțească" Iar la Sport să se călească Trupul să și-l oțelească ! Mânați măi, hăi, hăi ! Să deseneze frumosul Și să cânte melosul
PLUGUȘORUL DASCĂLILOR DIN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378613_a_379942]
-
poezie.Cand totu-n urma mea ramaneSi toate trec, nu stiu ce ... XV. ÎNTREGIRE, de Mihai Lupu, publicat în Ediția nr. 2284 din 02 aprilie 2017. Așa ne-a fost destinul; să ne zidim la cruce De vânturi vatra noastră, cea sfântă, strămoșeasca, Între puteri mărețe, anume spre a duce A Crucii dragi povară, ca să ne răstignească. Suișuri, coborâșuri, le-am suportat pe toate; Am invatat ca-n viața unirea dă putere Căci a venit și timpul când, prin frățietate, Ne-am avântat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
prin frățietate, Ne-am avântat în luptă,-mplinind a noastră vrere: O Românie Mică, din două principate, Sub Cuza Voievodul, cel far-asemanare; Citește mai mult Așa ne-a fost destinul; să ne zidim la cruceDe vânturi vatra noastră, cea sfântă, strămoșeasca,Între puteri mărețe, anume spre a duceA Crucii dragi povară, ca să ne rastigneasca.Suisuri, coborâșuri, le-am suportat pe toate;Am invatat ca-n viața unirea da putereCaci a venit și timpul când, prin frățietate,Ne-am avântat în luptă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
de fiecare data că adevăratele înălțimi și profunzimi, pe care avem de escaladat, se află în sufletul și inima noastră-taina lumii și întregului Univers. Raia ROGAC: Ați întâlnit prin lumea mare basarabeni care și-au împlinit destinul departe de vatra strămoșească? Mă refer nu doar la prosperitatea materială, în primul rând la cea profesională. Cum credeți, nu s-ar putea crea un Club al basarabenilor din afară pentru a alcătui o enciclopedie a personalităților de origine basarabeană? La sigur am descoperi
DESĂVÂRŞIREA ESTE VISUL MEU CEL MARE ! de RAIA ROGAC în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378835_a_380164]
-
cu titlul: « Ortodoxia și Statul în România, sub regimurile totalitare » 26 - 28 Februarie 2011, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XV - a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești », organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: Câteva considerații istorice despre Mitropolia Ortodoxă Română a Basarabiei - trecut, prezent și perspective » 06 Iunie 2011, am participat la Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378971_a_380300]
-
transilvăneni, pioner al emancipării politice și sociale a acestora...». 26 - 28 Februarie 2012, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVI - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești », organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: Câteva referințe despre Biserica Ortodoxă Română și Securitatea, în perioada comunistă...» 16 - Mai 2012, am participat în municipiul Galați la Simpozionul dedicat (de către Biserica Ortodoxă Română), anului jubiliar
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378971_a_380300]
-
abordarea vieții și operei sale din perspectiva credinței creștine...». 26 - 28 Februarie 2013, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVII - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești », organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: « Temnițele și închisorile comuniste din România - câteva referințe despre numărul lor, activitatea, volumul de încarcerare, capacitatea și dispunerea lor geografică....» 16 Mai 2013, am participat în municipiul Galați
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378971_a_380300]