1,419 matches
-
fată prietenului ei, un soldat american. Acolo e Parlamentul. Acolo... — Taci odată, i se adresă bărbatul cu voce tare. Ar putea fi spioni prin preajmă. Fata tăcu. Helen și Kay stătură și se uitară la priveliște alături de ceilalți, cu mîna streașină la ochi, pentru a se apăra de strălucirea cerului albit. Apoi se eliberă o bancă pe alee, la mică distanță, și Kay se repezi să o revendice. Helen i se alătură venind mai Încet. Se așeză, aplecîndu-se Înainte și privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
poză și i-o dădu. Era ușor murdară și ruptă la colțuri; În poză erau o femeie și un băiețel stînd, probabil, Într-o grădină. O zi Însorită de vară. Pe pajiște era un pled scoțian. Femeia Își ținea mîna streașină la ochi, și avea fața pe jumătate ascunsă, iar părul blond era răsfirat; băiețelul Își aplecase capul și stătea Încruntat din cauza luminii. Avea o jucărie de casă În mînă, o mașină sau un tren, iar la picioare lui mai era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
de scăpare. Foc-și-pară era semnătura pe care Crawford avea s-o scrijelească o dată În plus pe cerul Estrellei de Mar. Timp de zece minute am stat cuminte sub ziarul meu, aproape dezamăgit că nu vedeam vălătuci de fum ridicîndu-se din streașină. Am ieșit din mașină, Închizînd ușurel portiera În urma mea, și am traversat strada. Pitit În garaj, am auzit deschizîndu-se oblonul unei ferestre de la etaj. Am intrat În bucătărie și am rămas ascultînd pașii lui Crawford pe podeaua de scînduri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ca prin urechile acului, mi-am privit piciorul zdrobit. Vopseaua galbenă de pe bombeul pantofului meu rima cu crampoanele pantofilor de sport ai lui Crawford, același model pe care-l văzusem imprimat În țărîna Împrăștiată pe balconul lui Frank. Punîndu-și jurnalul streașină la ochi, Crawford privi În zare către carcasa pustiită a casei Hollinger. Peste un an de zile, acolo o să fie vreun hotel sau un cazino. Pe coasta asta, trecutului nu i se Îngăduie să existe... Am Încuiat portiera și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cea înecăcioasă. Fumul acela, de la plecare, parcă mirosea altfel decât întâia oară. Te pomenești că o fi având niscaiva gălbează la carburator, a tot cugetat Vartolomei, care rămăsese, în drum, clătinându-se, pe picioarele lui, betege din pruncie, cu mâna streașină la ochi. Trandafira suspina înăbușit, stăpânită și ea de năluca mirosului. Scânci, sub nuc, în mijlocul drumului singuratec: Omule, pierderea celeilalte copile mi-a lăsat un damf, care revine toamna, ca un gust al morții. Dar eu ziceam că-i damf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cealaltă, în timp ce eu abia ațipesc din cauza văicărelilor pisicilor. Parcă-s turbate, lua-le-ar naiba și dar-ar boala în sămânța lor! Umblă după motani ca zăludele: toată noaptea miorlăie de-ți sparg auzul, cu invitațiile lor la hârjoană pe streașina casei. E ceva normal, spuse Vladimir, revenind în contemporaneitate. Natura își cere drepturile, obligându-le astfel la procreație. Nu e nici un normal! Acum nu e sezon pentru amorul mâțelor, că abia am intrat în postul Crăciunului! ripostă vehement nevastă-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu noima miezului individualității luate, sporită cu iuțeala de deplasare a razei de Lună, rază curată ce se înmulțește prin sine însăși. Profesorul încremeni de uimire față de cele auzite. Apoi, se înfoie de entuziasm și își ridică amândouă brațele către streașine de frunzișuri, pe unde săgetau zborurile multicolore de păsări cu falnice penaje. Gata să se prosterne dinaintea Vânătorului O'Piatră, Profesorul glăsui: O!... limbă magică, aurită fii de gloria științei! Vânătorul așteptă ca Albert să se reculeagă din faza lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și nici unul dintre ei nu pare că dorește să întrerupă curgerea lor. Nici un tril, ciripit sau gângurit nu tulbură liniștea aproape materială. Până și vrăbiile, cu loc de popas în micul pavilion alb din apropierea lacului, unde împărțeau neastâmpărate și gureșe streșinile acoperișului, acum tac. Brusc, Smaranda se scutură ca de frig fără să vrea. Marius o apucă de mână iar ea îi zâmbește recunoscătoare. Ce s-a întâmplat? Să nu râzi de mine, dar mi-e frică. Imposibil, pentru tine nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
În sfîrșit! - Își ridică brațele, mi le Încolăci după gît, ne sărutarăm prelung, un fel de uitare, nu-mi dau seama... Eram În martie 1949. Începuseră muncile de primăvară, Lung privea (de pe prispa casei lui, În fiecare dimineață, cu mîna streașină la ochi, spre pămîntul care cu cîteva săptămîni În urmă fusese al lui, intrat acum În stăpînirea unei firme cu birouri nu se știe de unde aduse, și funcționari născuți peste noapte care aveau să-i spună lui și celorlalți cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
mine nici un ecou care să mă facă să tresar și gândul să prindă aripi. Am fost, în el, fericit cu Matilda, apoi nefericit. Ce vină au frumoasele lui case tencuite cu medievalele lui nuanțe de roșu stins, de galben-vernil, cu streașinile lui de țiglă și cu turlele lui cu acoperișurile din plăcuțe verzi amestecate cu altele, culoarea aurului? Micile și întortocheatele lui străzi, totdeauna bine pietruite și niciodată murdare, pe lângă trotuarele cărora, când ploua, apa susura curată la vale ca niște
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de plastic roșu. Dincolo de geam, nu mai știai nimic. Viena părea încremenită, nimeni nu-și dădea osteneala să mimeze deplasarea. Decorul înțepenise într-un anotimp de bucătărie, calm și fabricat: clădirile crem caramel, zăpada crocantă, cu glazura de țurțuri la streșini. Era o iarnă tăioasă, fractală, ca mintea unui schizofrenic prin care umbli cu-o lamă de cuțit: imaginile se multiplicau pe două orbite, două emisfere cerebrale, două suluri ale poveștii. Culorile și formele buclau spațiul exterior, se-apropiau de retină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bolnave, Primăvară tristă, Elegie, Amurguri, Restriști, Desfrunziri, Toamnă târzie, Parcuri vechi, Despărțiri, Încă o toamnă etc. Dacă poemul de debut (nereluat în volum) putea trimite la tablourile de puternică plasticitate din provincia stagnantă a lui B. Fundoianu („Ferestrele cernite și streșinile roase / prin care curge brumă tăcerea nopții joase / (ca un tavan sub care privirea ți-o apleci) / și ulițele strâmbe ca niște brațe rupte...”), celelalte texte țin de universul reveriei sentimentale, într-un decor citadin modelat în câteva toposuri simboliste
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
odată cu Boheme, volum remarcat de N. Iorga. Disciplinat, echilibrat, versul pare că umple cu ușurință forma fixă, cultivată în epocă de simboliști, de care pe autor îl apropie tematica obsesiv-sentimentală. Accente de menuet susțin stângaci atmosfera simbolistă, estetizantă: „Aud la streașină aceeași/Melancolie, pic, pic, pic.../ Și mai rămân uitat de-aseară/ În farmecul unui nimic.// Îmi prinde luna prin fereastră/O acuarelă pe perete./ Din depărtări s-aud crâmpeie/De hăuriri întârziete.// Cu capul rezemat de-o mână/ Pe-un
VERNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290496_a_291825]
-
În această școală de când cu vestea că M. S. Regele va merge să o viziteze. Ziua cât e de mare nu e deajuns pentru a face reparațiile trebuincioase. Școala de arte are multe păcate: pereți crăpați, podele stricate și mucede, streșini rupte și crăpături la ferestre de bagi pumnul. Apoi ograda e plină de glod, așa Încât, primăvara era să se Înece un elev În noroi” . Nu toate inițiativele au primit soluții și nici toate clădirile finanțare. La finalul lunii septembrie, Epitropia
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERSONALITĂȚI, EXEMPLE, MODELE Testul nr. 19 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Sub cerul persan, Alexandru cel Mare umbla prin pustiu, pe sub streșini de stânci. Când iată: soldați aduceau de-a călare burdufuri de apă din văile-adânci. Și unul, ghicindu-i privirile-aprinse, umplu cu licoare un coif și-l întinse. Dar el întrebându-i: - Cui duceți această?... și coiful dorit abia atingându-l
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
peste pământ cu picături moi, ca de untdelemn. Nu se auzi niciun tunet și nu se văzu nicio fulgerătură. Era însă întuneric beznă. Fiindcă ploaia începuse pe nesimțite, când se înteți nimeni nu se trezi din somn, și când de pe streșini începură să curgă șiroaie, de-a lungul prispei, cei care dormeau la margine se împinseră doar mai spre perete, mormăind. Spre revărsatul zorilor ploaia stătu și norii părăsiră cerul. Moromete se culcase și adormise târziu, dar când ploaia se opri
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
elemente ale teatrului modern. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA POSTBELICĂ- DRAMATURGIA Testul nr. 96 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: TABLOUL IV (Cu mâna streașină la ochi) Cum se numea drăcia aceea frumoasă și minunată și nenorocită și caraghioasă, formată de ani, pe care am trăit-o eu? Cum mă numeam eu? (Pauză) - (Iluminat, deodată) Iona. - (Strigând) Ionaaa! - Mi-am adus aminte: Iona. Eu sunt
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
la rugăciune și închinăciune de mare evlavie, icoana fiind considerată ea însăși ca făcătoare de minuni. Astăzi, biserica sfântul Andrei este o biserică înaltă, spațioasă și luminoasă. Planul bisericii este în formă de cruce (treflată), arhitectura păstrează stilul moldovenesc, cu streașină și, cu un șir de ocnițe sub streașină, subliniat de un brâu torsionat. Turnul (fără clopotniță) este așezat pe naos, are în plan forma octogonală, cu fațadele exterioare pictate și are pe acoperișul bisericii în jur, patru cruci metalice. Și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
fiind considerată ea însăși ca făcătoare de minuni. Astăzi, biserica sfântul Andrei este o biserică înaltă, spațioasă și luminoasă. Planul bisericii este în formă de cruce (treflată), arhitectura păstrează stilul moldovenesc, cu streașină și, cu un șir de ocnițe sub streașină, subliniat de un brâu torsionat. Turnul (fără clopotniță) este așezat pe naos, are în plan forma octogonală, cu fațadele exterioare pictate și are pe acoperișul bisericii în jur, patru cruci metalice. Și biserica și turnul au învelitoare de tablă. Biserica
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
păstorit între anii 1760-1786. Între anii 1745 1760 fusese mitroplit al Tesalonicului și de numele lui este legată și zidirea bisericii sfântul Gheorghe din Iași, cunoscută sub numele de Mitropolia veche. Biserica din Bucium este clădită în stil moldovenesc, cu streașină, și are în plan formă de cruce (treflată). Interiorul este împărțit în pronaos, naos și altar, iar din anul 1887 i s-a adăugat un pridvor cu turn de clopotniță. În anii 1995-1998 i s-au făcut reparații capitale, atât
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
cu pereți înalți de apărare. Este zidită din piatră și cărămidă, cu fundație de beton, potrivit proiectului întocmit de profesorul �arhitect Nicolae Ghica-Budești, av�nd în plan formă de cruce (treflată). Stilul este cel moldovenesc, cu turla pe naos. Sub streașină se află un șir de ocnițe pictate, care la altar și la absidele laterale coboară până la soclul clădirii. Între anii 1961-1965 s-a executat pictura murală de către pictorul bisericesc Vasile Pascu din Foc șani. Este în fresco mozaicat și în
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
funcționa pentru enoriași. Așa se ajunge la demolarea bisericii " Sfântul Neculai din Iarmaroc" cum i se spunea și la construirea unei biserici noi, pe partea cealaltă a străzii, cu intrarea din strada Mitropolit Varlaam. Noua biserică, în stil moldovenesc, cu streașină și cu fațada împărțită în câmpuri verticale, este în prezent în curs de execuție și la terminare va constitui o valoroasă podoabă de arhitectură, în afară că va răspunde satisfacerii nevoilor spirituale din zonă,. Un lucru neobișnuit la bisericile ortodoxe
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
din tablă. Forma în plan este a unei nave, cu absidă semicirculară la altar și are un turn cu secțiunea pătrată, așezat pe pridvor și având jaluzele fixe la cele patru ferestre. Așa-zisele abside laterale au secțiunea dreptunghiulară. Sub streașină are o cornișă profilată, un brâu de cărămidă, iar pereții sunt tencuiți la exterior. Altarul are o ușă spre exterior, așezată pe peretele dinspre miazăzi. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată pe peretele dinspre apus, străjuită de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
a fost realizată . Trei muluri răsucite alternativ, într-o parte și alta, constituie un brâu torsadă care împarte suprafața pereților în două câmpuri-registre. brâul este amplasat la 2/3 din înălțime, astfel, încât cele două registre nu sunt egale. Sub streașină sunt două șiruri de ocnițe cu partea de sus festonată. Ocnițele de sus au câmpul decorat cu câte o rozetă. Întreg exteriorul bisericii este bogat ornamentat; descrierea fiecărui motiv ornamental ar depăși cadrul modest al acestei lucrări. Acest monument nu
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
un cap de balaur; pereții văruiți de curând de abia se văd prin spărturile gardului... Căldura picură mereu din cer, îți usucă podul gurii, te sugrumă. În dreapta și în stânga casele privesc sfioase din dosul gardurilor vii, acoperindu-și fețele sub streașinile știrbite de ploi și de vite.... De-abia la cârciuma lui Avrum începe să se simtă că satul trăiește. Pe prispă, doi țărani îngândurați oftează rar, cu o sticlă de rachiu la mijloc.” Descrierea finală a drumului închide simetric romanul
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]