1,185 matches
-
aceeași lungime de undă cu bucuria sau tristețea celui care-l ascultă. Amintesc doar câteva dintre versurile grăitoare despre lăutari: „Cântă-mi lăutare de jale și de dor”; „Cu opinca de mai vreu / cu tilinca tot mă ieu”; „Ceteraș cu struna ta/ mi-ai alinat inima...” 5.5. Rudarii. Sunt recunoscuți ca adevărați maeștrii ai căutării și prelucrării primare a aurului, a prelucrării lemnului moale precum și a culesului fructelor de pădure. De pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când găsirea aurului a
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
plăcere, dar i s-a acordat întotdeauna o mare importanță în abilitatea sa tămăduitoare. Fiind de natură vibratorie și cunoscându-se importanța fundamentală a undelor ca forță creativă, energia vibratorie a rezonanței obținute prin sunetele muzicii a fost folosită pentru struna interioară a omului, penetrând corpul fizic și efectuând modificări chimice în conjuncție cu alte procedee mai esoterice de restaurare a echilibrului și armoniei. Leneșii, sub pretextul meditației, vegetează pe manuscrise, și tocmai acum, când mileniul abia început solicită mai mult
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
rătăcitorul, căutătorul de pe acest pământ, primul Mare Călător. "Splendid-a fost./ Ne spunem bună dimineața/ fisuri dacă apar/ prin scări rulante și tunele de metrou,// Însă / talazuri, iarbă, piscuri, umbrele și mănuși/ retrag pe alt sistem solar/ arcuri crăpate, rupte strune,/ ațe și cabluri încâlcite,/ raze sincopate/ de-s în rețeaua ta de gând.// În junghiuri se zbat tronuri/ și masa marilor cunoașteri/ eliptică și goală/ e cânt de orgă cosmic.// Dar oasele rămân/ cărămizi de morminte/ cetăți sau temple/ aștrilor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sociale care fac dintr-o sumă de indivizi o țară și un popor, dacă accentuarea polarizării sociale, asemenea unei țări bananiere, ne poate menține între țările europene. Nefiind omul niciunui partid politic, nu m-am simțit obligat să cânt în struna nimănui, nici pe stânga, nici pe dreapta, nici pe centru, nici sus, nici jos, căutând, atât cât se poate reuși în asemenea situații, să mă situez echidistant față de partidele politice. Accentele critice asupra poticii interne și externe practicată de guvernanți
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cocioabelor erau construite case moderne, cu geamurile vopsite, care-și așteptau locatarii, cu toate utilitățile, cu drumuri asfaltate, fără să aud nicăieri și niciodată „Satele turcești în pericol”. Desigur, soluția găsită de Ceaușescu și de alții care-i cântau în strună pentru satele românești, ca în locul gospodăriilor țărănești să facă blocuri, era greșită, dar ideea că satele trebuiau modernizate era cât se poate de reală și era stringentă pentru satele care voiau să se modernizeze și să progreseze. Acum, deși satele
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Parlament, (puteau să se abțină, nu să-și afirme sfidător poziția de cârtiță la temelia României), nu-i chiar atât de singulară pe cât pare. Au apărut chiar în focul unanimității românești, vizionari, clarvăzători, solomonari și mame Omida care, cântând în struna intereselor altora, au lansat insinuări cum că nu e bine să ne grăbim, să ne gândim, să nu acționăm pripit, dintr-un imbold emoțional, ca să vedem ce vor face aliații, (am văzut ce-au făcut „aliații” noștri în al doilea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
denunțuri și dezvăluiri despre mari „tunuri” și mari corupți, cineva, oricine va fi fiind acel cineva, mai crede că marile averi se fac prin muncă cinstită, cum lasă să se creadă ei, îmbogățiții, dar și cei care le cântă în strună, nu neapărat plătiți pentru asta, ci din tembelism juvenil, ori e dus cu pluta, ori e prost de-a binelea. Am avut ocazia să stau de vorbă cu din aceștia care se cred și ei proprietari: au moștenit de la părinți
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în gât Tăriceanu, cum îi stă broscoiul P.S.D.-ist lui Olteanu); pensii și salarii, milioanele de asistați, împrumuturi externe, absorbția fondurilor europene, dezvoltarea economică, hățurile U.E. și evident, virușii răzbunării pe opozanți, pe toți cei care nu-i cântă în strună. Toate ca toate, dar după ce am aflat că discursul președintelui a pătruns și în presa internațională, chiar că nu-ți mai vine să te îndoiești de ce viitor luminos are Românica noastră, ce rai pentru toate categoriile de investitori, ca să te
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
invidie. După ce ți le-ai astâmpărat, după ce mi-ai sfărâmat iremediabil menajul, ți-ai continuat crailâcurile prin alte locuri. Și ce-i mai mult, te-ai așteptat ca eu să înghit toate astea și să continuu să-ți cânt în strună. Pentru ce? Pentru că erai convins că toată lumea te admiră, indiferent de porcăriile pe care le faci, numai pentru că tu ești admirabilul, formidabilul Charles Arrowby? — Dar, Peregrine, tu însuți mi-ai spus, și nu numai o dată, că te-ai bucurat să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
domiciliul actual în Austria, 1090 Viena, Mariannenggasse 24/1/15, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cisnadie, Str. Măgurii nr. 39, județul Sibiu. 179. Engbarth Cristian-Viorel, născut la 2 februarie 1968 în localitatea Vaslui, județul Vaslui, România, fiul lui Struna Vasile și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 64653 Lorsch, Ludwigstr. 8, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Vaslui, str. Mihail Kogălniceanu bl. 35, sc. C, ap. 10, județul Vaslui. 180. Burlac-Gogioiu Andrei, născut la 6 iunie 1969 în
HOTĂRÂRE nr. 464 din 9 mai 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134686_a_136015]
-
Covei Gheorghe 4. Niculeanu Costel 5. Popara Nicolae 6. Pupazan Constantin 7. Cringureanu Marcela 8. Parauseanu Dumitru 9. Cepoi Mihai 10. Schinteie Cornelia 11. Capota Verona 12. Vulcănescu Dumitra 12. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați 1. Jalba Neculai 2. Struna Gigi 3. Mihăilă Gheorghe 13. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași 1. Covalciuc Mihai 2. Pantazi Codruța 3. Cernat Todica 4. Iftimi Georgeta 5. Fântână Rodica 6. Mihai Nicolae 14. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș 1. Oprea Elenă
DECRET nr. 602 din 28 iunie 2002 privind conferirea Diplomei "Meritul judiciar" unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143125_a_144454]
-
1981 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Emil-Marius-Andor și Diana, cu domiciliul actual în Germania, 89250 Senden, Kellerweg 15, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Dirijorului nr. 6, sc. C, ap. 6, județul Timiș. 93. Struna Lenuta-Florentina, născută la 4 decembrie 1973 în localitatea Tinca, județul Bihor, România, fiica lui Bornea Pavel și Floare, cu domiciliul actual în Austria, 1160 Viena, Hellgasse 7/4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Semlac, județul Arad. 94. Bacirea
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
Ioan Mariana 9. Mihalcea Fanel. Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea 1. Bălaș Alexandru 2. Bostiog Nicolae 3. Castu Vasile 4. Ghihanis Nicolae 5. Lefter Ion 6. Mihăilă Gheorghe 7. Negoiescu Ion 8. Popescu Ion 9. Santa Atilla 10. Săraru Ion 11. Struna Gigi. XII. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași 1. Andrieș Iulia-Beatrice 2. Boita Camelia 3. Butnaru Neculai 4. Chelaru Gabriela 5. Ciofu Ioan 6. Moraru Daniela-Elena 7. Pintilie Luana 8. Popescu Emil 9. Rusu Vasile 10
DECRET Nr. 374 din 27 noiembrie 1995 privind punerea în funcţie a unor magistraţi la tribunale şi la parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112890_a_114219]
-
tranzitivitatea. Gramatica Academiei (și gramaticile curente) interpretează tranzitivitatea verbelor din perspectivă sintactică; se disting două categorii de verbe, în funcție de capacitatea lor de a primi complement direct; sunt tranzitive verbele care pot primi complement direct: „Purtăm fără lacrimi / O boală în strune.” (L. Blaga); sunt intranzitive verbele care nu admit complement direct: „Și mergem de-a pururi / Spre soare apune.” (L. Blaga) Atât conceptul de tranzitivitate, cât și raportul dintre tranzitivitate, planul semantic al verbului și structura enunțului (în planul expresiei și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bogățiile țării, frumusețea nemărginită a patriei noastre ca un buchet de flori, râurile ca niște panglici aurii, munții ca niște piramide înalte, câmpiile cu florile înmiresmate. De la ei am învățat să iubesc floarea pură din livezi, întinsa mare, oamenii, versul, struna, ce e nou și ce e viu, să urăsc crâncen dușmanii, noroiul și minciuna. Din toate cărțile, pot învăța ceva interesant și folositor. Dar toate acestea nu se învață când e prea târziu. ! Când citesc o carte, un sentiment de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
liric mitul lui Orfeu în arte poetice, afirmând perenitatea în și prin opera. În literatura română cultă găsim mărci ale orfismului, cât și în literatura populară română. ORFEU „Își laudă sub arborii ninși viațaunica-i marfă, cu nervii proprii întinși în loc de strune de harfă Cum trecese face, brusc, zi în fiece murmur și șopot umbra lui cade pe zid, și zi dul ce dă rî mă cu zgomot! Când cânta: o moarte se amînă și iarba se face mai verde... Cuvintelearar le
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Prezența instrumentului muzical „fluierașul” ne apropie mai mult de legenda lui Orfeu. Ne punem întrebarea: și dacă Orfeu și-ar fi făcut un testament? Cu toții ajungem la concluzia că și-ar fi dorit „la cap” liraca vântul când bate prin strune, să o audă și în moarte așa cum și păstorul își dorește „Fluieraș de fag” la cap. „Iar la cap să-mi pui Fluieraș de fag, Multe zice cu drag! Fluieraș de os, Multe zice duios! Fluieraș de soc, Multe zice
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
razim pe-a lui arfă sfarâmată.” Eroul liric însuși, poposit în Vailhala lui Odin, declamă versul emblematic „De cântec este sufletul meu plin” și-l traduce prin rezonanța fierului. „De vrei s-auzi al iernii glas vuind Și lunecând prin strunele-mi de fier, De vrei s-auzi cum viscolește-n arfa-mi Un cânt bătrân și răscolind din fundu-i Sunete-adânci și nemaiauzite...” Fierul conține în măsură și mai mare decât arama forța virilă, războinică, asociat cu aerul rece învolburat, viscolul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de a populat În câțiva ani cu... moldoveni un teritoriu de la Colacin și Colomeea până la Marea Neagră. A doua boacănă care trebui demistificată este ”Cântecul cneazului Igor”, care Însuflețește pornirile expansioniste de esență slavă. Numai că povestea asta este cântată pe strune neacordate la realități. Este un fabricat mult ulterior evenimentelor. Nu există un document autentic, și pe la 1795 a mai fost pritocit de Ecaterina a II-a, conform cu planurile de a ajunge În Bizanț traversând pâmânt slav. Dar care slavi au
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
centrul compoziției, îi vedem portretul lui Lenin, din capul căruia ies gândaci devoratori de leșuri. De aici și acea scenă erotică care se întâmplă sub icoană. Așa erau timpurile: patul conjugal era așezat sub icoană. Vedem și o vioară fără strune, spartă, având în ea trandafiri uscați. Simbolizează intelectualul, omul cu idei. Îmi place atunci când un om lansează o idee, o poveste. Mi se pare că este un cântec.Vedem și câteva nuci. Eu, cum se știe, locuiesc în Basarabia, patria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
cartea asta de istorie, dar cel care a scris-o n-are drept nici de mormânt în țara românească. „Ești șoviiin! Ai să mai staaai la noi”, sare comandantul. Sunt șovin ca Tudor Vladimirescu, că tot îl cântați pe toate strunele. El a spus că românii să stea în România și grecii în Grecia. Așa că rușii să stea în Rusia! Dacă Tudor trăia, acum era lângă mine, aici. Aplaudau deținuții, băteau din picioare, din castroanele de aluminiu. În pușcărie, aveam trei
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Codreanu, într-una din ieșirile „de studiu” la han, împreună cu clasa în care se afla și Toderiță, fiul hangiului, a improvizat: „Către Rai mai scurtă cale Alta nu găsești mai bună, Vino drept la Trei Sarmale Și-o să meargă totul strună”. Dacă Păstorel Teodoreanu ar fi lipsit de aici, asta nu ar fi a bună. „De te simți cuprins de jale Eu te sfătuiesc pe tine Să te duci la Trei Sarmale Și-o să-ți fie ție bine”. Câte s-or
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
a găsit fisura minusculă, dar suficientă de a-și institui propria libertate. A reînnodat, atunci când a fost posibil, cu tradiția, a readus clasicii la locul lor și a căutat o nișă în care să se manifeste fără a cânta în strună ideologiei comuniste. În pofida imensei presiuni politice, în timpul comunismului s-a scris în România o foarte diversă și valoroasă literatură. Se poate spune că poezia a excelat, reușind performanța de a face firesc pasul, în numai două decenii și jumătate, din
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
virtuoz, capabil de un largo intens, de un molto vivace avîntat, scăpărător. De ce? Nu cred că avea, mai ales spre bătrînețe, putere în degete și rezistență la efort. Freca, din veche obișnuință, dacă pot să zic așa, un arcuș pe strune, monoton; se îngîna, în singurătate, gîndindu-se aiurea ori la sine, ca-n „Toamna murind”, în care penultimul vers e „îmi cade vioara și cad ostenit”. (Opere, 1978, p. 307) E drept, sînt cîteva povești și un poem (de Petre Pascu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dimineața, când se deschide service-ul Peugeot. E drept că nu sunt membru al Automobil Clubul Român, dar cine se poate lăuda că e perfect? Și apoi, mașinile se strică în Austria numai în timpul săptămânii lucrătoare, în week-end toate merg strună? În mod sigur mai există o soluție, haideți s-o identificăm împreună. Mă bazez pe dumneavoastră, sunteți ultima mea speranță... Ceea ce era adevărat. Dureros de adevărat. Și miracolul s-a înfăptuit. Doamna Koley m-a asigurat, cu o voce îngerească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]