36,705 matches
-
Cariera, este o poveste de copilărie relatată de o femeie la începutul unei maturități pe care o simte prea timpurie, aproape falsă, nepotrivită, de neînțeles: " Dimineața de acum e schița stîngace a celeilalte" (F), "dimineața ridată în care mecanic mă studiez în oglindă/ și nu mă mai pot întoarce spre panglicile lucioase/ pe care atunci le zdrobeam, nu din frică,/ ci pentru că așa se făcea, iar asfințitul devenea/ dintr-o dată foarte important" (A). Aceasta este femeia îndrăgostită din Love Story, a
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
o muncă de cercetare imensă, intimidantă și performanța de a rămîne neutru pînă la ultima pagină. Documentația folosită e impresionantă, mai ales în zona culturii populare. Autorul a cules cu răbdare zeci de proverbe, zicale, expresii, cîntece de copii, a studiat atitudinea românilor din satele în care există evrei și din cele în care nu există, a adunat și pus cap la cap zeci de legende populare pentru a creiona și explica o imagine complicată de multe ori pînă la absurd
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
varii forme acest raționament. Soluțiile însă vor fi mereu altele. Deprinse din veacul al XIX-la să caute modele în afară, elitele românești vor traversa ciclic crize de adaptare: soluțiile din afară sunt gata făcute și nu rămâne decât să le studiezi și cultivi, pe când cele dinlăuntru presupun schimbarea fondului, probă de foc, titanică și mai ales - fatalitate! - de durată lungă. De aici dedublarea discursului despre modernizare și inevitabila cenzură a simțului realității la cei mai mulți. Dar nici cei puțini, criticiștii, nu erau
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
din el se constată progresele artei scriitoricești a lui Caragiale față de felul în care ea s-a manifestat în prima și a doua perioadă, adică în perioada Ghimpelui și a Claponului și în același timp, este foarte interesant și de studiat volumul Note și schițe pentru a vedea și motivele noi în fața cărora Caragiale se oprește, pentru a vedea cum lucrează și unele din resorturile sale sufletești active în acest moment și mai tîrziu... Evident, Caragiale l-a cunoscut foarte bine
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
vină o vreme, te asigur, când vei regreta. Va fi Însă prea târziu, căci nu ești curat cum pretinzi, ci doar faci pe lupul moralist. Te cunosc bine. Nici nu-ți dai seama cât de bine te cunosc! Ți-am studiat biografia. Ești vulnerabil. - Sună a șantaj din tot ce-mi spuneți, acum. - Stimate domn, așa este În ziua de azi. Ia seama: din clipa de față ești., pentru mine, dușmanul numărul unu. Voi lupta cu toate puterile să-ți zădărnicesc
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
Lidia Vianu Născut la Budapesta în 1948, George Szirtes s-a refugiat cu familia în Anglia în 1956 și a crescut la Londra. A studiat artele plastice - pictura - și acum predă arte plastice, istoria picturii, creative writing. A început să publice în anii 1970. A obținut numeroase premii importante pentru poezie și a fost tradus în mai multe limbi. LIDIA VIANU: Când mă gândesc la
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
imposibile din câte mi s-au pus până acum. Pari un lector neobișnuit de perspicace și asta mă măgulește, drept care mă voi strădui să-ți răspund. Când eram student, îl admiram pe Blake, și îl admir și acum. Cum am studiat artele plastice, Blake a fost pentru mine un model, e de la sine înțeles de ce, și m-a atras cu deosebire modul lui vizionar de a înțelege creștinătatea. Cred că trebuie să mă explic. Poate nu știi că sunt în exclusivitate
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
tot aveau planuri mari, au insistat să nu dau înapoi. Nu mi-a plăcut studiul științelor exacte. Am trecut, dar nu cu note prea mari. începusem deja să scriu și, fiindcă aveam timp liber, am fost trimis din nou să studiez artele plastice. Dintr-odată și luat cu totul prin surprindere, am descoperit că pictez și desenez chiar bine. Renunțasem la arte plastice ca materie pe când eram elev, la paisprezece ani, și eram considerat nepriceput, în acel moment al vieții mele
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
de a cărui despărțire, iată, după decenii, nu reușim a ne consola. Ne consolează cu o undă de nostalgie Körössy însuși cel care, la capătul unui impresionant excurs pianistic, a mărturisit cu modestie, mulțumind publicului: "am încercat... trebuie să mai studiez". Căci Körössy definește în continuare spiritul cel liber al unei comunicări coerente și deschise, iar aceasta în zone stilistice dintre cele mai diferite, de la jazz-ul tradițional și până la free-jazz în care, iată, spre mirarea noastră tematica enesciană ajunge să
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
Simona Brînzaru Nancy Huston s-a născut în Canada, a studiat în Statele Unite, apoi în Franța unde și-a luat masterul cu Roland Barthes, a făcut parte din Mișcarea pentru Eliberarea Femeilor și a participat la mitingurile organizate de grupările marxiste (fapt pe care astăzi îl dezaprobă cu vehemență), l-a
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
Lahovari, mare moșier și om politic (a fost ministru al Agriculturii și Domeniilor, în 1912-1913 în guvernele Carp și Maiorescu), mama ei fiind o Mavrocordat. Părinții au trimis-o de la vîrsta de doi ani, la Paris, unde a trăit, a studiat și și-a desăvîrșit educația. S-a măritat, tînără, cu prințul George Valentin Bibescu, fiul fostului domnitor muntean, om de lume, industriaș și pasionat în ale aviației. Căsătoria lor (au avut o fiică, Valentina) nu a fost fericită, soțul înșelînd-o
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
feminitate pe care am remarcat-o prima oară, la aerul de slujnică uriașă care-l face să semene cu mătușa Bebe Starojinska care, la rîndul ei, semăna cu mareșalul Ney devenit bucătăreasă. În timp ce ne arată casa, am tot răgazul să studiez amănunțit omul. Mă folosesc de lornieta de buzunar, "the famous blake Hopper", pentru a privi mobila, tablourile, piese rare, toate bogățiile pe care ni le arată și, în același timp, căutătura-mi ascuțită, sigură și redutabilă se plimbă în trecere
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
în gînd, de ce tot acest unicat extraordinar care se numește Göring și care nu poate fi explicat decît prin sufletul german și numai prin el. Cum o ia înainte în fața fiecărei uși, "leading the way", am tot răgazul să-i studiez silueta, mersul, spatele, fără a fi stingherită de luciul magnetic al ochilor lui albaștri înfundați în orbitele adînci, întunecate. Toată frumusețea omului e în ochii lui, dar urîțenia e amplu răspîndită pe tot restul. Văzut din spate, e de un
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
ceară grațiere. După trei zile a fost executat. Gheorghiu-Dej își împlinise odiosul țel, ucigînd un fost și posibil viitor rival politic. Întreagă această dramă este evocată, cu mare forță, de d-na Lavinia Betea. A cheltuit, pentru asta, imensă energie, studiind, prob, vrafuri de dosare, mii de declarații la anchetă și documentele din 1968 cînd Ceaușescu a inițiat farsa reabilitării lui Pătrășcanu. Pe toate le-a confruntat și analizat, ca un remarcabil cercetător, oferindu-ne o carte-document, scrisă bine, de aceea
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
în SUA, unde e profesoară, consideră ca o înaltă a ei datorie morală să facă lumină în suferințele tatălui său. După ce i-a publicat corespondența și o parte din operă, a venit rîndul documentelor din acea teribilă anchetă. Le-a studiat, atentă și cu probitate, timp de trei ani, la SRI și, xeroxate, le-a adunat într-o masivă ediție de aproape o mie de pagini. N-a fost, s-o spun, o osteneală inutilă. Această răscolitoare ediție e proba, irefutabilă
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
și arătând foarte bine, elegant îmbrăcat și manierat cum era, îi atrage atenția unui om de afaceri german care se împrietenește cu el, după ce discutaseră vreo oră aproape despre Faust al lui Goethe, cu aventurile sale de tinerețe... Aflând că studiase Politehnica la Karlsruhe și dându-și seama că nu făcea parte din categoria agenților de lume bună strecurați prin hotelurile de lux ale regimului comunist, neamțul se apropie foarte mult de el, propunându-i chiar să facă afaceri împreună, împărțind
Pîine cu î din i by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15787_a_17112]
-
O fi el deștept, dar n-a știut ce să răspundă". Despre acest subiect a scris în ultimii ani mai multe articole foarte interesante Sanda Reinheimer-Rîpeanu (a se vedea mai ales cel publicat în volumul Traiani Augusti vestigia pressa sequamur: studia linguistica in honorem Lilianae Tasmowski, Padova, Unipress, 2000), care au și meritul de a aduce în circulația internațională fapte lingvistice românești, în legătură cu un fenomen care trezește destul interes în momentul de față; cercetările sale, bazate pe un material extrem de bogat
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
poate concura, în vreun fel, cu vîna romancierului. Publicată în 1945, Preludiu la Electra rămîne aproape o excepție în cariera lui Petru Dumitriu, o excepție ce a confirmat regula, adică stilul unui romancier cu o operă ce merită a fi studiată. În cele din urmă, această punere în scenă nu cred că-i servește nici lui Petru Dumitriu (cred că autorul de pe coperta întîi a programului de sală este același cu cel de pe coperta a patra - Petru Dumitru! - și că doar
Electra în 2001 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16162_a_17487]
-
Einstein ceva care, fascinându-te, te obligă să-l citești și să-l înțelegi. De altfel, dincolo de aparența unor subiecte foarte diferite, articolele ascund un același țel, o aceeași gândire. Savantul vorbește despre deplina inteligibilitate a Universului, pe care-l studia cu credința că aruncă "o privire în cărțile lui Dumnezeu" și că-i poate descoperi legile. Scrierile lui Einstein "pățesc" ceea ce Einstein teoretizează. Savantul cerea legilor fizicii simplitate logică și coerență internă. E ceea ce definește și stilul său, indiferent dacă
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
Proust. Cît despre clasicii români pe care îi prefera, aceasta se referă strict la biografia scriitorului, care a început să scrie în limba maghiară și, din octombrie 1909, cînd a trecut munții și s-a stabilit în țară, i-a studiat pe clasici (Creangă, Caragiale dar și Sadoveanu, contemporanul său), pentru a se perfecționa în ale limbii române, în care debutase, în 1901, în Luceafărul, apoi continuînd în revistele din țară (mai ales Convorbiri critice ale lui M. Dragomirescu, care l-
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
cârtiță se ascunde în umilul om." O atenție specială este acordată practicilor specifice stilului de viață comunist, ca și formelor pe care ele le-au luat după 1989. Preferințe și obișnuințe aparent nesemnificative, ignorate de istoricii lipsiți de imaginație, sunt studiate de Adrian Cioroianu cu atenție. Prin exploatarea inteligentă - și inspirată - a acestui neconvențional material documentar se ajunge la revelații. Așa se întâmplă, de exemplu, în articolul despre banala "eugenie", articol care poate fi considerat o capodoperă a genului: "Poet de-
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]
-
ea, altfel zicînd, generațiilor de azi, cucerite de postmodernism și de alte isme? În primul rînd, desigur, opera lui Titu Maiorescu este un moment esențial în evoluția modernă a literelor românești moderne și, îndeplinind un rol istoric, merită și trebuie studiat dacă voim să înțelegem procesul devenirii noastre. Dacă recitim - cum am făcut eu cu, mărturisesc, delectare profesională - opera critică a lui Maiorescu avem a constata, instantaneu, cît de actuală e ea, de fapt. E, cred, valabil și azi așezarea criteriului
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
despre care francezii știu mai multe decât știm noi! Să nu se mire dl. Năstase dacă pieirea i se va trage tocmai din inconștiența cu care s-a avântat să-l apare pe acest moșulică a cărui biografie e temeinic studiată în străinătate chiar în aceste momente!) Aș remarca, de asemenea, calmul și politețea în relațiile cu presa a celor mai mulți dintre membrii executivului (asupra excepțiilor voi reveni deîndată). Ce e drept, nici presa nu mai are incisivitatea de altădată. Așezați într-
Lașitatea are degete umede by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16202_a_17527]
-
de foarte mare poet, de geniu demn de-a fi pus alături de sau chiar deasupra lui Eminescu. Altminteri, sînt convins că el rămîne un autor reprezentativ al importantei "generații" '60 (chiar dacă nu primus inter pares!), în măsură de-a fi studiat și de-a intra ca atare în istoria literaturii. Aserțiunea că aș dori "demolarea" sa e stupidă, fie și din motivul că, așa cum arăta Croce: "Nici un critic nu poate face artist pe cine nu e, și tot astfel nici un critic
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
cotidiană n-a perceput semnificația scuzelor Regelui, o admirabilă lecție de politețe protocolară, oferită gratuit de la Versoix celor care ar trebui să aibă urechi de auzit la Cotroceni. * Se pare că unii dintre consilierii de azi ai dlui Iliescu au studiat cu atenție punctele forte ale fostului președinte al României, Emil Constantinescu. Unul dintre ele, ironizat de mulți din cauza pretențiilor de lider regional al dlui Constantinescu, a fost că predecesorul dlui Iliescu i-a adus în România și pe Bill (Clinton
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16324_a_17649]