1,093 matches
-
această numire neașteptată” satisfacția resimțită în urma unei aprecieri neprevăzute, dar și recunoașterea subtilă a propriei valori. 30 Către [ VICTOR ZAHAROVSCHI ] p. 210, r. 12 14 : „Mergeți curagioși înainte pe această cale, și să dea D zeu ca tot tineretul român studios, de pretutindene, să vă poată imita!” aprecierea calităților tinerilor studenți, încurajarea lor și exprimarea dorinței de a se constitui în modele pentru semeni; r. 22 : „Politețea oamenilor binecrescuți nu are margini.” oamenii cu educație aleasă acționează potrivit unor tipare sociale
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Carpaților”, „Românul”, „Trompeta Carpaților”, „Analele Societății Academice Române” ș.a. La fel de interesantă este și corespondența sa, din perioada 1845-1867, cu Timotei Cipariu, George Barițiu, Iacob Mureșianu, Simion Bărnuțiu, Iosif Hodoș, Ion Ghica. A înființat și condus Societatea Transilvania, destinată susținerii tinerilor studioși din provincia natală. Atacurile adversarilor politici, declanșate împotriva sa cu mulți ani în urmă, capătă accente paroxistice (până la o tentativă de asasinat) când P.-I. candidează pentru a fi ales deputat de Giurgiu (1872). Cum întreaga viață i-a fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
Bloom și lumea lui \: realități și ficțiuni" Allan Bloom (1930-1992) a fost unul dintre cei mai străluciți universitari americani din științele socio-umane născuți în anii ’20-’30, instruiți în solidele școli publice ale anilor ’30-’40 și formați în atmosfera studioasă și optimistă de după cel de-al Doilea Război Mondial 1. Accesul la educație era practic nelimitat, grație bugetelor publice sporite și unui viguros sistem filantropic, astfel că originea socială a elevilor și studenților nu prea conta. Dintre mentorii și prietenii
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și viață, cunoașterea nemediată a inegalității, marginalizării și chiar excluderii - iată câteva dintre trăsăturile comune ale acestor oameni, savanți și educatori de excepție. Universitățile nord-americane, întărite imediat după instalarea lui Hitler la putere prin masivul influx de savanți și tineri studioși evrei siliți de naziști să fugă din Europa, începeau să genereze propria lor elită, dacă nu integral născută, cel puțin educată preponderent în Lumea Nouă. În Lumea Nouă, dar cu fața către Europa, așa cum rămăseseră și străluciții imigranți care au
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de limba și literatura română, de latină și germană. Publică în presa vremii încă din anul 1920, iar prima lucrare de rezonanță îi apare în 1922 - o istorie recapitulativă a literaturii române (A román irodalomtörténet összefoglaló áttekintése), destinată tineretului maghiar studios. În urma aprecierilor favorabile ale profesorilor Nicolae Drăganu și Sextil Pușcariu, tipărește lucrarea și în limba română, sub titlul Istoria literaturii române (1924). Tot cu scopuri didactice publică o scurtă gramatică a limbii române (1923). Sub îngrijirea lui B. apare Műforditások
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285750_a_287079]
-
România, la „Neamul românesc”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Cuget clar” ș.a. Între romaniștii italieni, de la G. Vegezzi-Ruscala, Giulio Bertoni, Ramiro Ortiz, Mario Ruffini până la Carlo Tagliavini și Roșa del Conte, L. deține un loc distinct, fiind definit că „un studios înarmat cu un frumos arsenal informativ și înzestrat cu o patimă a frumosului” (Mircea Zaciu). Perspectiva din care abordează fenomenul românesc este cuprinzătoare, interesul lui îndreptându-se deopotrivă spre istoria românilor (inclusiv a celor din Basarabia, Transnistria, Pind și Macedonia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
curte, darămite latrină" (Weber, 1976, p. 304). În multe astfel de școli, în care dascălii erau la fel de ignorați cu privire la materialele didactice cu care lucrau, "literele, cuvintele și propozițiile erau formule magice și vrăji" (ibidem, p. 306). Chiar și elevii mai studioși care izbândeau să citească rămâneau analfabeți funcționali, lovindu-se de problema hermeneutică a înțelegerii textului pe care reușeau cumva să îl bolborosească. Sârguincioșii care, îndeletnicindu-se cu învățarea latinei, se înzestrau până la absolvirea școlii primare cu pasaje învățate pe de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
timp. O excursie de studii, un istoric al așezământului - iată ce se așteaptă de la tinerii iubitori ai lui Eminescu. În ceea ce ne privește, suntem depășiți de bariera limbii, și nu numai: chiar dorința de a da de lucru tinerelor generații studioase ne face să ne abținem. VI. EDUARD GRUBER ȘI DESTINELE EMINESCIENE Aici este locul să înțelegem mai bine cum a fost primit Eminescu la București în aprilie 1888, și cine erau tinerii gălăgioși pe care i aducea Veronica Micle la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
motiva". Nevoia ascriptorilor apreciativi este imperativă în intervenția educativă, scopul educației fiind și acela de a-i susține pe elevi pentru a-și forma o imagine de sine pozitivă. Să pornim de la exemplul ,,Cei mai mulți elevi din clasa voastră sunt destul de studioși" pentru a evidenția rolul semnelor apreciative: • oferă putere de convingere prin evidențierea numărului mare de elevi (,,cei mai mulți elevi"); • fundamentează nuanțele gândirii, în sensul că expresia ,,sunt destul de studioși" ne determină să facem diferența între ,,mai puțin studioși", ,,destul de studioși", ,,foarte
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pozitivă. Să pornim de la exemplul ,,Cei mai mulți elevi din clasa voastră sunt destul de studioși" pentru a evidenția rolul semnelor apreciative: • oferă putere de convingere prin evidențierea numărului mare de elevi (,,cei mai mulți elevi"); • fundamentează nuanțele gândirii, în sensul că expresia ,,sunt destul de studioși" ne determină să facem diferența între ,,mai puțin studioși", ,,destul de studioși", ,,foarte studioși"; • consolidează atitudini și sentimente pozitive (elevii se simt apreciați, valorizați); • îi determină pe elevi să se încadreze în categoria ,,cei mai mulți" sau să depășească înțelesul expresiei ,,destul de studioși
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
voastră sunt destul de studioși" pentru a evidenția rolul semnelor apreciative: • oferă putere de convingere prin evidențierea numărului mare de elevi (,,cei mai mulți elevi"); • fundamentează nuanțele gândirii, în sensul că expresia ,,sunt destul de studioși" ne determină să facem diferența între ,,mai puțin studioși", ,,destul de studioși", ,,foarte studioși"; • consolidează atitudini și sentimente pozitive (elevii se simt apreciați, valorizați); • îi determină pe elevi să se încadreze în categoria ,,cei mai mulți" sau să depășească înțelesul expresiei ,,destul de studioși". Contextul afectiv-emoțional al comunicării didactice este influențat de prezența
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
destul de studioși" pentru a evidenția rolul semnelor apreciative: • oferă putere de convingere prin evidențierea numărului mare de elevi (,,cei mai mulți elevi"); • fundamentează nuanțele gândirii, în sensul că expresia ,,sunt destul de studioși" ne determină să facem diferența între ,,mai puțin studioși", ,,destul de studioși", ,,foarte studioși"; • consolidează atitudini și sentimente pozitive (elevii se simt apreciați, valorizați); • îi determină pe elevi să se încadreze în categoria ,,cei mai mulți" sau să depășească înțelesul expresiei ,,destul de studioși". Contextul afectiv-emoțional al comunicării didactice este influențat de prezența ascriptorilor apreciativi
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pentru a evidenția rolul semnelor apreciative: • oferă putere de convingere prin evidențierea numărului mare de elevi (,,cei mai mulți elevi"); • fundamentează nuanțele gândirii, în sensul că expresia ,,sunt destul de studioși" ne determină să facem diferența între ,,mai puțin studioși", ,,destul de studioși", ,,foarte studioși"; • consolidează atitudini și sentimente pozitive (elevii se simt apreciați, valorizați); • îi determină pe elevi să se încadreze în categoria ,,cei mai mulți" sau să depășească înțelesul expresiei ,,destul de studioși". Contextul afectiv-emoțional al comunicării didactice este influențat de prezența ascriptorilor apreciativi. Cuvintele de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
studioși" ne determină să facem diferența între ,,mai puțin studioși", ,,destul de studioși", ,,foarte studioși"; • consolidează atitudini și sentimente pozitive (elevii se simt apreciați, valorizați); • îi determină pe elevi să se încadreze în categoria ,,cei mai mulți" sau să depășească înțelesul expresiei ,,destul de studioși". Contextul afectiv-emoțional al comunicării didactice este influențat de prezența ascriptorilor apreciativi. Cuvintele de motivare și de susținere din partea profesorului determină elevii să participe activ în procesul de învățare. b) Analiza semantică a discursului didactic Stabilirea sensurilor pe care le cuprinde
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cărții (Făclia, 4 februarie 2007, p. 4), din care reproduc un fragment: Nevoia unui asemenea Îndreptar sau chiar a unui manual academic de profil se pune cu tot mai mare insistență În ultimul timp, când o mare masă de tineri studioși sunt antrenați În activități de cercetare și muncă academică, Începând de la modestele și banalele referate de seminar, până la lucrările de licență, de masterat și doctorat, iar noi, Îndrumătorii unor astfel de lucrări, eram nevoiți să ne pierdem o bună parte
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
intrigile ori conflictele din interiorul Societății Studenților Români din Bruxelles (cu deosebire de la Universitatea Liberă), înființată în 1904 de Florian Becescu ne-au dezvăluit niște fragmente de viața cotidiană, care trimiteau mai degrabă la slăbiciunile și viciile omenești ale tinerilor studioși, decât la efortul lor de a atinge performanță academică sau de a-și construi o cultură a unei activități asociative. Dar asupra lor am stăruit mai îndeaproape în capitolul următor! În fine, am evocat, la încheierea acestui capitol, o formă
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
este dedicată studenților mei de la Facultatea de psihologie a Universității din București, care au audiat cursurile predate și au participat la dezbaterile teoretice și a analizei cazurilor clinice din Spitalele de Psihiatrie „Prof. dr. Al. Obreja” și „Bălăceanca”. Acestor tineri studioși și entuziaști le închin lucrarea ca îndemn pentru studiile viitoare de cunoaștere a persoanei umane și a celei mai răscolitoare drame sufletești. București, 2001 Autorul Prefață la ediția I Orice încercare de abordare a psihopatologiei se confruntă cu dificultăți inerente
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
între surse și izvoare, adesea fanteziste, intrate în legendă și perpetuate ca atare de pletora de memorians care se ocupă de istoria orașului. Perfectibilitatea informației, extrema versatilitate a uneltelor, soluțiile tehnice și softul complex realizat pentru acest proiect de Liquid Studios, o recentă firmă de IT a unor talentați absolvenți ai școlii ieșene de informatică, fac din acest site o reușită și din perspectiva pur tehnică și, de asemenea, un model, în ciuda unui design sobru, axat pe funcționalitate și nu pe
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
fișele fiind completate, ad libitum, de fiecare), acum se vede un evident efort de sinteză și de uniformizare, care aduce un astfel de volum mai aproape de ceea ce el trebuie să fie: un instrument biobliografic, un complement nelipsit istoricilor literari și studioșilor sau iubitorilor de literatură, unul dintre produsele editoriale care nu ar trebui să lipsească din nicio mare bibliotecă a lumii. Pot spune, din proprie experiență, că astfel de dicționare ar trebui să fie prioritățile noastre ca politică de promovare a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
germană. Un moment important îl constituie numirea profesorului Al. Roman de la Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuș ca primul titular al Catedrei de limba și literatura română de la Universitatea din Pesta. El a restructurat programul societății pestane după cel al junimii studioase din Oradea și i-a dat numele lui Petru Maior. În anii 1869-1872 se conturează și aici două direcții: una „activistă” și alta „pasivistă”, dar în 1873, când statutele sunt aprobate oficial, ele se reconciliază pe planul acțiunii culturale. Dispunând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
București cași în provincie, spiritul său nefiind deformat profesional în așa chip încât să considere Capitala drept umbilicus mundi al minții românești. [...] provincialul om de litere se lasă mai puțin influențat de modele schimbătoare și de coteriile Bucureștilor. [...] fiind mai studios, ne pripit la lucru, capabil de a alege prin sine și a se coborî mai adesea în sufletul său propriu spre a căuta o originalitate, pe care atâția socoteau a o găsi în ograda vecinului 39. Cu tot acest arsenal
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
lipsa manualelor și a profesorilor români, cu greutăți materiale, dar și cu ostilitatea fățișă a autorităților habsburgice. De altfel, scopul creării acestei școli, așa cum un fost elev o mărturisește 135, a fost pregătirea tineretului pentru universitățile germane de pe băncile cărora studioșii urmau să profeseze în domenii academice. Odată cu înființarea claselor românești a crescut și numărul elevilor români, liceul dobândind un caracter din ce în ce mai național. Un sprijin consistent a fost acordat elevilor din aceste clase de către Societatea "Școala Română", creată la 1883 de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Din nefericire, nu a avut timp să își încheie opera. Moartea a chemat la ea această existență atât de utilă și de glorioasă. Bastiat suferea de mult timp de o afecțiune a laringelui. Doar odihna completă, această odihnă meditativă și studioasă de care s-a bucurat timp de douăzeci de ani, ar fi putut să-i prelungească zilele. Bastiat nu ignora deloc acest lucru; știa că munca neîncetată și aproape febrilă la care se deda de șase ani îi era mortală
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de lipsa flerului și a invenției, opera de ficțiune a lui Lovinescu demonstrează totuși, începând mai ales cu romanul Viață dublă (1929), calități care o fac imposibil de neglijat. Romanele ultime ale lui Lovinescu se citesc cu plăcere, iar pentru studiosul modernismului românesc ele sunt piese inconturnabile. Antonio Patraș se angajează, în demersul său, pe urmele lecturii "în sistem" a operelor criticului realizate de Marian Papahagi și Ioan Holban, profitând totodată de analiza remarcabilă a "memoriei literare" a romanelor lovinesciene în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și naturalistul Anastasie Fătu, mare patriot, filantrop și om de cultură. Amplasată pe un teren cumpărat din fonduri proprii în apropiere de Râpa Galbenă, avea să fie pentru mulți ani, până la moartea marelui cărturar, un important centru cultural pentru tineretul studios din Iași care avea posibilitatea de a studia botanica pe material viu, dar și un mijloc de instrucție și educație pentru toți iubitorii naturii. Iată ce a scris chiar Anastasie Fătu în 1870 în prefața la lucrarea "Enumerațiunea speciilor cultivate
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]