2,394 matches
-
țipă, alte două, cuprinse la rândul lor de spaimă, dau să fugă afară odată cu cea care țipase, se împiedică și cad toate trei, una peste alta, spărgând damigeana cu vin. Aparent, nici o gravitate, dar, de fapt, gravitatea există. Dincolo de situațiile stupide, romanul conține un poem al morții, într-o formulă de mare elevație. Măria moare socratic. Membrele i se răcesc treptat, ca altădată acelea ale filosofului atenian, și, asemenea lui, este stăpână pe ea însăși până în clipa stingerii. Nucleul epic al
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
de ostaș „teterist”, este de fapt tot o suită de schițe, scrise „fără venin” - cum le califică autorul însuși -, nu însă și fără irepresibila vocație a șarjei. Liantul episoadelor (încorporarea recrutului și repartizarea sa la „pifani”, instrucția „de front”, cu stupidele reluări la infinit ale întoarcerilor pe loc, vizita mătușii nurlii care provoacă latențele sexuale ale militarilor, concediul, lăsarea la vatră etc.) îl reprezintă soldatul Neață Ion, alter ego al scriitorului în notă autoironică și umoristică. Personajul - un Păcală cazon - e
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
îi cere să renunțe la literaratură. În volumul de proză scurtă Ceai dansant (1934) P. își extinde aria de investigație, realizând dări de seamă despre modul de a fi al unor personaje aparținând unei „protipendade” de mahala, studențimii, presei. Petreceri stupide, preocupări și discuții derizorii, un orizont meschin, o agitație fără înțeles și o vulgaritate sufocantă constituie mediul natural al acestor indivizi. Naratorul pare un naturalist pus pe observarea speciei, notând exact ce vede și ce aude. Spre pildă, în Reportaj
PERETZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]
-
fetița ei, Daniela, nu sunt primite cu brațele deschise, mama (respectiv bunica) lor fiind o văduvă strâmtorată, ursuză din fire. Primind o scrisoare de la contele care o invită la moșie, femeia fuge iar, însă nenorocirea face să aibă un accident stupid în oraș, poate autoprovocat, în care își pierde viața. Narațiunea suscită interes, pe de o parte prin consemnarea reacțiilor unui copil precoce, isteț și cam afurisit, pe de altă parte, prin abilitatea compoziției, prin iscusința naratoarei de a provoca suspansuri
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
în legătură cu propria persoană: „Sunt egală cu zero dacă roșesc în modul acesta”. „Sunt incapabilă să-mi controlez emoțiile”. „Nu valorez mare lucru”. „Mă detest atunci când roșesc ca o proastă”. Distorsiuni Sunt prezente numeroase distorsiuni cognitive. Raționament emoțional: „Dacă mă simt stupidă, aceasta se întâmplă deoarece tocmai am spus sau am făcut un lucru într-adevăr stupid”. Raționament dihotomic: „Dacă roșesc, s-a terminat, imaginea mea în ochii celuilalt este total și în mod durabil devalorizată”. Lectura gândurilor: „Stiu să observ disprețul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
-mi controlez emoțiile”. „Nu valorez mare lucru”. „Mă detest atunci când roșesc ca o proastă”. Distorsiuni Sunt prezente numeroase distorsiuni cognitive. Raționament emoțional: „Dacă mă simt stupidă, aceasta se întâmplă deoarece tocmai am spus sau am făcut un lucru într-adevăr stupid”. Raționament dihotomic: „Dacă roșesc, s-a terminat, imaginea mea în ochii celuilalt este total și în mod durabil devalorizată”. Lectura gândurilor: „Stiu să observ disprețul sau mila în privirile celorlalți, chiar dacă aceștia nu spun nimic sau nu se manifestă deloc
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
depresie clinică de intensitate medie. Ea este tristă, a pierdut gustul pentru viață, este indecisă, se culpabilizează pentru orice, este pesimistă, se simte obosită și se izolează. Se detestă din punct de vedere fizic și crede că este inutilă și stupidă. Are idei suicidare pasive: ar prefera „să adoarmă și să nu se mai trezească pentru a uita totul și a înceta să-și facă familia să sufere”. Ea s-a tăiat ușor pe coapse de mai multe ori. Somnul său
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o conversație cu persoane apropiate care vorbeau despre teama care se instalase în momentul trecerii în anul 2000 în legătură cu eventualele probleme de informatizare, ea a vorbit despre "Blog-ul anului 2000" în loc de "Bug-ul anului 2000". Ea s-a simțit ridicolă și stupidă, a roșit, în timp ce marea majoritate a celor de față n-au remarcat nimic; timp de opt zile nu i-a ieșit din minte incidentul. A considera starea sa emoțională ca o dovadă a unei probleme reale. A gândi în termeni
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
constituie contribuția specifică a acestei discipline. Celebrul sociolog C. Wright Mills ne sfătuiește să ținem un jurnal academic nepretențios în care să înregistrăm problemele care reapar, observațiile interesante, gândurile și percepțiile ocazionale, citatele care ne par foarte înțelepte sau foarte stupide etc. De asemenea, acesta ne sfătuiește să ne analizăm supozițiile din gândurile comune, de fiecare zi, să ne închegăm ideile în perspective teoretice mai ample și să facem ca modelele de gândire pe care le aplicăm în cercetarea științifică - acelea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ori a încercării de reluare a modelelor clasice. Nu vrea să fie considerat un „nou Caragiale”, pentru că „vânează” adevăratul chip pe care îl au impostorii, parveniții, poltronii, copiii răsfățați, femeile acaparatoare și necruțătoare, cu iluzorie înfățișare angelică și bune intenții, stupizii ticăloși de tot soiul. Nu are nici măcar impresia de a fi autor de literatură satirică, deoarece nu este interesat de amuzament, ci de viața involuntar comică, căreia nu e nevoie să îi stilizeze sau caricaturizeze faptele și personajele. Este conștient
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
numai propria viață, dar și pe a celorlalți. Atunci abia, își schimbă ei locurile, iar atamanul, adică șeful ambarcațiunii, își ocupă locul de comandă ce i se cuvine la prova. Orice s-ar spune, treaba asta mi se pare și stupidă, și inutilă. Atamanul s-ar cuveni să stea de la început pînă la sfîrșit în față, să mînuiască și harponul, și lancea, fără a fi nevoit să vîslească, decît în împrejurări extraordinare. Știu că asta ar putea duce uneori la o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a rațiunii comune, ca instanță chemată să decidă asupra aplicării regulilor morale. „Respectul lui pentru subtilitatea conștiinței morale comune l-ar fi putut cu greu conduce să elaboreze o teorie morală care ar reduce judecata morală autonomă la o urmare stupidă a formulelor morale.” (Roger J. Sullivan, Immanuel Kant’s Moral Theory, Cambridge University Press, 1989, p. 75.) 39. Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., p. 22. 40. Vezi Reinhold Bernhard Jachmann, „Către Kant” (30 mai 1795), în Immanuel Kant, Briefwechsel, Bd.
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
1946 la Cluj. În articolul de fond, semnat I. Cârja-Făgădaru, se afirmă: „Clujul literar, azi, e mort! O spunem tare, chiar la octavă de doriți, ca să se audă. Clujul e un stârv peste care plutesc croncănind doar ciorile unui destin stupid și nemeritat.” E deplânsă absența unei reviste literare în Ardeal, a unei edituri, a unui ziar, a bibliotecilor „încălzite”. Există și un posibil articol-program, semnat Paul Lucian: „Vrem să veștejim această idee a artei pure. De aceea milităm pentru o
ABECEDAR LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285142_a_286471]
-
un novice, știa că patul e cea mai bună capcană pentru un diplomat. Numai că e ceva asemănător cu moartea, nu li se poate întâmpla decât celorlalți... Credeam că povestea avea să se oprească aici: istoria unuia dintre acei bărbați stupizi de cincizeci de ani, care înghit pe nemestecate întâlnirile amoroase puse în scenă pentru ei. Totuși, un amănunt îl făcuse pe Șah să continue. Simțeam în glasul lui curiozitatea unui jucător de șah pentru o combinație frumoasă: — Cazul era de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
viermi, se auzea scrâșnetul păianjenului metalic. Te țineam pe după umeri, iar buzele mele, rătăcind prin părul tău, îți ardeau obrazul, urechea, cu adevărurile acelea tăiate în bezna irespirabilă a acelui cimitir zburător. Strigam sfârșitul, înfrângerea, inutilitatea vieții noastre irosite, orbirea stupidă a lui Șah, nefericirea popoarelor pe care le târâserăm după noi într-o aventură sinucigașă... Dădeai impresia că mă asculți, apoi, când avionul a început brusc un viraj strâns iar țipetele răniților au acoperit toate celelalte zgomote, te-ai desprins
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
cravate roșii de pionieri, iar în spatele lor, pe o fâșie lată de pânză, cuvintele acelea scrise cu litere albe: „Mulțumim tovarășului Stalin pentru copilăria noastră fericită!“. Când vorbea cu fiul lui, Nikolai înțelegea că era ceva adevărat în inscripția aceea stupidă. Copilul credea cu adevărat că Armata Roșie era cea mai frumoasă și cea mai puternică din lume, că muncitorii din toate țările nu aveau altă năzuință decât să trăiască precum oamenii din Dolșanka, credea că exista undeva la Moscova acel
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
destinde, de a hiberna, poate până când se aranjează lucrurile; această dorință poate merge până la revelarea unei atitudini de refugiere într-un somn odihnitor; - fie ideea că posibilitățile și resursele subiectului sunt ignorate și neexploatate. Oaie Oaia simbolizează supunerea pasivă și stupidă, ce îl împinge pe individ să urmeze - fără a gândi și fără a se revolta - masa, mișcarea generală, turma. Prezența ei în vis indică probabil lipsa afirmării de sine, de personalitate și de autonomie. Subiectul suferă din cauza acestei stări sau
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
fraze ample, figuri de stil, expresivitate sporită etc. Din diferite motive - inclusiv o slabă instrucție teoretică - el identifică excesiv jurnalismul cu simplitatea cvasișcolărească și obiectivitatea cu factualul cel mai banal. Este o gândire greșită, care duce invariabil la autolimitare și stupide locuri comune, chiar și atunci (sau mai ales) când apelează la figuri de stil: alegerile au intrat în linie dreaptă, sărbătorile de iarnă bat la ușă, eșec răsunător, mașina a pornit în trombă, frigul dă mari dureri de cap guvernului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
presă. Tinerii ziariști găsesc în conferința de presă un bun prilej de a-și exersa condeiul, de a se acomoda cu rigorile și ritmul meseriei. Graba și nepriceperea contribuie din plin la spectacolul dezagreabil pe care îl oferă conferințele: întrebări stupide, insistențe puerile și țâfnoase etc. Deși plicticoase, conferințele de presă cer ziaristului multă vigilență și simț al detaliului semnificativ, cer atenție și răbdare. Notați tot: cine este prezent în sală, cine lipsește din prezidiu. Aceste detalii oferă un element de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
este suficient să pui cap la cap câteva păreri culese pe stradă. Reușita anchetei de opinie stă în alegerea corectă a întrebării, în formularea ei inedită și provocatoare. „Ce părere aveți despre...?” va declanșa cu siguranță răspunsuri banale și parțial stupide. În definitiv, ce urmărim cu acest micro-trotuar: să aflăm ceea ce știm și noi foarte bine? Să flatăm cititorul, luându-i în seamă opinia? Să subliniem actualitatea ziarului? Să completăm o pagină tematică cu o casetă lesne de realizat? Gen vetust
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
alt loc plin de subiecte grase poate fi Tribunalul, unde vom găsi, sub rezerva sentinței definitive, cele mai trăsnite infracțiuni sau cele mai neașteptate divorțuri. Urmează apoi Spitalul de urgență. Aici ne așteaptă subiectele din zona faptului divers: accidente casnice stupide, otrăviri involuntare etc. Nu ne vom ocupa în mod special de sursele confidențiale, câtă vreme ele stau sub semnul totalei discreții. În orice caz, aceste surse trebuie atent protejate de către ziarist, chiar cu riscul unor consecințe penale, așa cum s-a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
incoerentă, incertă, o sumă haotică de percepții, gânduri, afecte, viziuni, rememorări. Ireală îi apare și lumea exterioară, cunoașterea oferind doar adevăruri aparente, subiective. Manifestările vieții sociale amplifică până la halucinație senzația de artificial, de spectacol bizar, dominat de habitudini și convenții stupide, eșuat în absurd. De aici, conștiința dramatică a incongruenței dintre eu și lume, sentimentul absolutei izolări. Proiectat pe fundalul irealității generale, insul își trăiește viața ca pe un coșmar. Substratul generator al introspecției și al textului este suferința ca stare
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
existență banală, măruntă, consumată în chefuri și intrigi meschine, adunate, în special, în volumele Schițe umoristice (1923), Nuvele (1924), Un scos din pepeni (1926), Alte schițe vesele (1928), La clubul decavaților (1929; Premiul Societății Scriitorilor Români). Oamenii au mania pălăvrăgelii stupide sau sunt copleșiți de nădufurile și ipocriziile vieții conjugale. În cele mai bune dintre aceste texte (Școala, Pisălogul, Recomandațiuni, Unde stă norocul, Un scos din pepeni, La urlătoare, Forța publică, În clasa a doua, Petrecere între prieteni, Cunoștință veche) sunt
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
sau moarte. C. pare fascinat tocmai de această imposibilitate a individului de a se sustrage unei condamnări la o viață lipsită de sens și de frumusețe. Viețuirea în neștire duce cu ușurință la jaf sau la furii ucigașe, la moarte stupidă, la o permanentă degringoladă și plutire în derivă, într-o visare buimacă. Autorul percepe aceste existențe lipsite de orice inițiativă, voință sau libertate de alegere, ca pe niște jucării ale unui destin sumbru, absurd, căruia, copleșite, i se abandonează fără
CANTONIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286078_a_287407]
-
prietenul și șeful clasei noastre, cel mai sârguincios elev dintre toți, a murit sub ochii noștri. A fost omorât de sistem! Guvernul a fost cel care i-a pricinuit moartea, căci el a fost cel care a dat acele legi stupide prin care profesorul deține puterea absolută asupra elevilor, dreptul de moarte și de viață asupra noastră, drept de care nici măcar părinții noștri nu beneficiază. Guvernul și Ministrul au pricinuit această nenorocire, și în locul lui, zisei eu arătând cu degetul spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]