8,331 matches
-
lucrătorilor Între data intrării în vigoare a noii legislații privind regimul străinilor în România și data aderării se aplicau prevederile comune în materie. În această perioadă lucrătorii migranți, cetățeni ai statelor membre, urmau să beneficieze de facilitățile speciale menționate la subcapitolul "Dreptul de rezidență". Până la data aderării, România trebuia să asigure cadrul legal necesar, astfel încât să nu existe prevederi în legislația internă ce se aplica în mod direct după aderare, care să vină în conflict cu Regulamentele din domeniu. Agenția Națională
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Economic și Social, * Consiliului pentru Standarde Ocupaționale, Evaluare și Atestare. În cadrul reuniunii în plen a delegației sectoriale din data de 16 martie 2001, s-a constatat necesitatea implicării Departamentului pentru Relații Interetnice, din cadrul Ministerului Informațiilor Publice, la elaborarea documentelor relevante Subcapitolului 4 Lupta împotriva rasismului. Consultări Interne > În zilele de 2 și 3 aprilie 2001, au avut loc, la sediul Ministerului Integrării Europene, reuniuni consultative, în vederea discutării proiectului preliminar al Documentului de poziție, cu: * Comisia parlamentară pentru integrare europeană și organizații
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Reprezentanții organizațiilor sindicale și ai organizațiilor patronale au considerat că documentul de poziție este bine realizat și foarte detaliat, trebuind acordată o atenție deosebită îndeplinirii angajamentelor asumate. Reprezentanții organizațiilor sindicale au atras atenția asupra costurilor transpunerii și implementării acquis-ului aferent subcapitolului 11 Sănătate și securitate la locul de muncă. S-a considerat că aceste costuri vor fi foarte mari la nivelul agenților economici, avându-se în vedere faptul că va fi necesară retehnologizarea acestora în scopul îndeplinirii standardelor impuse de prevederile
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
face o expunere a teoriilor privind relația dintre drept și morală. Aici autoarea elaboreză o tipologie sistematică, deci un set de alternative care merg de la identificarea celor două sfere până la teoria rupturii lor complete. Să observăm că autoarea are un subcapitol în care expune momente semnificative ale acestei tipologii, din istoria gândirii (juridice și etice) românești. După explorarea și exploatarea informațională a temei (și teoriilor) din perspectivă diacronică, autoarea trece la a doua mare perspectivă, cea sincronică (deci sistematică și logică
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
riguroasă pe care autoarea o face între responsabilitate (care este morală) și răspundere (care este juridică). Lucrarea este un studiu comparativ, care respectă regulile clasice ale comparativismului, este sistematic elaborată, atât pe ansamblul ei (capitole), cât și pe părțile ei (subcapitole, paragrafe); expresia este conceptualizată la nivelul necesar și este simplă, clară, transparentă; plăcerea lecturii textului provine și din precizia termenilor, respectiv claritatea enunțurilor. Tudor CĂTINEANU Argument Intenția acestui studiu este de a identifica zona de interferență dintre morală și drept
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
factorii perturbatori 23, anumite valențe contextuale, situația de comuni-care în general etc. sunt ,,realități" reflectate în procesul comunicării, unici-zându-l, transformându-l în chiar derularea sa. Această ultimă perspectivă asupra comunicării implică, de altfel, și actualizarea celorlalte două componente vizate în subcapitolul de față: limbajul, ca apanaj al comunicării/autocomunicării, al contextului uman (aici), sociocultural, al situației de comunicare, dar și al subiectivității locutorului/interlocutorului, al interacțiunii 24 pe care comunicarea o presupune etc. și limba ca sistem de semne actualizate în cadrul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Figura 2 3.3. Didactica preșcolarității didactica activităților de educare a limbajului: direcții de abordare Considerând didactica activităților de educare a limbajului drept o componentă a unui continuum care include și celelalte aspecte ale formării și dezvoltării copiilor preșcolari, acest subcapitol vizează prezentarea modalităților de raportare (prin cunoaștere, respectiv completare) a educatoarei/educatorului la diferitele tipuri de documente caracteristice nivelului avut în vedere, precum și a celor de realizare de ,,documente", cu particularizare, într-o anumită măsură, pentru educarea limbajului în grădiniță
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de grădiniță; marcarea corespondenței conținuturilor și a formelor de evaluare cu obiectivele/comportamentele stabilite etc. În condițiile în care această activitate implică nu doar completare, ci și (mai ales) proiectarea propriu-zisă a demersului instructiv-educativ (din această perspectivă componentele vizate corespunzând subcapitolului 3.3.3.), avem în vedere aici doar prezentarea elementelor care alcătuiesc tabelele din Caietul educatoarei, urmând a detalia aspectele menționate în 3.3.3., respectiv în capitolul consacrat proiectării activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar. Astfel, în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
conținuturi de tipul: Sunetul, Elemente de vocabular, Sinonimia, Antonimia, Elemente de morfologie, Elemente de sintaxă etc. 5.2. Tipuri de conținuturi abordabile în activitățile de educare a limbajului (etapa preșcolarității) Unitățile științifice de conținut avute în vedere cu precădere în subcapitolul de față, în condițiile în care unitățile tematice de conținut le implică pe acestea, foarte frecvent chiar în manieră redundantă se organizează, pentru activitățile de educare a limbajului desfășurate în grădiniță, prin raportare la trei domenii de specialitate (actualizate, în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cea a altor coordonate ale activității (conținuturi subsumate anumitor domenii de specialitate, forme de organizare, implicarea în măsură variabilă de la caz la caz a factorului uman, materiale didactice utilizate etc.). Dintre aceste criterii, le vom avea în vedere în acest subcapitol într-o prezentare schematică doar pe cele care, prin valențe teoretice și exemplificare, fac trimitere către aspecte valorificabile, în continuarea demersului nostru, în ilustrarea particularităților metodelor didactice utilizabile în activitățile de educare a limbajului în etapa preșcolarității: Criteriul Tipologia metodelor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de educare a limbajului preșcolarilor În condițiile în care prin prisma particularităților de vârstă ale copiilor, obiectivelor vizate, conținuturilor abordate, resurselor umane și materiale disponibile etc. nu toate metodele didactice sunt valorificabile în etapa preșcolarității, avem în vedere în acest subcapitol doar anumite elemente ale subsistemului metodelor și procedeelor didactice, într-o prezentare organizată pe principiul definirii, caracterizării și exemplificării adaptate a acestora. 6.3.1. Activitatea/lucrul cu cartea Activitatea/lucrul cu cartea 159 este metoda didactică ce presupune familiarizarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
a emițătorului manifestarea intenției comunicative, concretizată în ancorarea mesajului ce urmează a fi transmis într-o succesiune cauză efect (etapa de ,,proiectare" a mesajului, adesea insesizabilă în comunicarea curentă); acest proces influențează, de altfel, ipostazele avute în vedere în acest subcapitol: ipostaza de codificare a mesajului și cea de transmitere a acestuia: în condițiile în care emițătorul asociază mesajului său o anumită finalitate, explicită sau implicită, este motivat în selectarea optimă a codului, a canalului și a manierei plasată diferit, de la
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
recumpănite în privința sensurilor proprii, chiar reformulate în contexte care se află la o anumită distanță față de orizontul stabilit, pentru ele, de ediția întâi a cărții. Unele dintre aceste reinvestiri hermeneutice se vor recunoaște însă în noua ediție. Mai cu seamă subcapitolele referitoare la filosofia lui Kant au fost reașezate, chiar rescrise, dar nu cu scopul de a schimba unghiul din care a fost interpretată filosofia lui C. Rădulescu-Motru, ci pentru a întări, prin noi probe de valabilitate filosofică, acest unghi. S-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu cu scopul de a schimba unghiul din care a fost interpretată filosofia lui C. Rădulescu-Motru, ci pentru a întări, prin noi probe de valabilitate filosofică, acest unghi. S-a întâmplat așa și pentru faptul că materialul interpretativ din aceste subcapitole a fost folosit în lucrarea proprie Proiectele filosofiei kantiene (Institutul European, 2004), lucrare ce trebuia să cuprindă, potrivit intențiilor mele de atunci, tot ce reprezenta interpretare kantiană proprie subordonată ideii de "proiect filosofic" (mai bine spus, "proiect antropologic"). Dar s-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
2004), lucrare ce trebuia să cuprindă, potrivit intențiilor mele de atunci, tot ce reprezenta interpretare kantiană proprie subordonată ideii de "proiect filosofic" (mai bine spus, "proiect antropologic"). Dar s-a întâmplat să consider că este necesară o revenire radicală asupra subcapitolelor în cauză și pentru că, nepărăsind orizontul filosofiei kantiene, chiar dacă interesele mele "filosofice" directe au condus către alte spații aporetice decât cele dominate de filosofia kantiană, am constatat că se află în această filosofie un gând care concentrează sensurile unui temei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
am constatat că se află în această filosofie un gând care concentrează sensurile unui temei al proiectului antropologic acesta din urmă socotit una dintre "formele" semnificative ale filosofiei kantiene -, gând care nu este valorificat în varianta din prima ediție a subcapitolelor privindu-l pe Kant. Gândul în cauză ține de formula "eu sunt". Este vorba de ceva ce trebuie asumat pe linia vaihingerianului "ca și cum" (ceea ce îl absolvă de orice referință "epistemologică"), referitor însă nu la existența subiectului (subiectului cunoașterii, de exemplu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
inițial, lucru în sine, apoi fenomen), care, în fapt, activează formele sensibilității, adică, în termenii unei ontologii, dă seama de faptul că "eu sunt". Timpul este, aici, condiția, sau acel ceva din afară (lucru în sine, fenomen?). Noul conținut al subcapitolelor care au drept temă proiectul antropologic kantian încearcă să surprindă și această problemă. Întreaga "Introducere" a fost, de asemenea, regândită, pentru a servi cum se cuvine unui demers a cărui miză depășește simpla "decodificare" a simbolurilor antropologice cuprinse într-o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Este urmărit, dar rămâne nerealizat; desigur, este realizabil, iar pentru acceptarea ultimei idei avem nevoie de conceptul finalității practice. Nu este vorba încă de finalitate ca un concept al facultății de judecare reflexive (acesta va constitui obiectul reflecțiilor din următorul subcapitol). Finalitatea practică, implicată aici, legată de ideea perfecțiunii morale, așadar și de cele trei postulate ale rațiunii practice, este un "principiu constitutiv" (nu doar regulativ), pentru că ea dă sens (prin urmare, "donează" ființă) oricărei acțiuni umane; orice acțiune are un
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
putem lămuri în privința rosturilor acestuia din urmă. Fiindcă diferența dintre aceste două ipostaze ale conceptului de finalitate este de ordin formal (ține de structura înțelegerii și de ordinea operațiilor logice pe care "gândirea" sa le presupune), scopul principal al acestui subcapitol este refacerea structurii formale a finalității kantiene, în intenția dobândirii unei perspective din care poate fi interpretat conceptul determinismului prin finalitate și, pe temeiul acestuia, însuși personalismul energetic. Nu se va putea lucra însă numai în acest sens "formal"; trebuie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
putem observa un temei pentru o idee prezentă la Kant în locurile cele mai semnificative ale arhitectonicii rațiunii pure: statutul omului ca locuitor al lumii inteligibile (al "imperiului scopurilor") condiționează statutul său ca locuitor al lumii fenomenale; în termenii din subcapitolul anterior, personalitatea condiționează persoana. În plus, este vorba despre împlinirea unui fapt care în înțelesul limitat al finalității practice se afla într-o condiție precară: faptul "unității lumii". Pentru ca aceasta să fie posibilă, este necesară o "idee" (nu o categorie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
discursul "critic" despre om dobândește coerență, căci finalitatea face legătura între conceptele naturii și cel al libertății, între lumea sensibilă și cea inteligibilă, între persoană și personalitate, strânse, amândouă, în unitatea de existență a omului. A fost vorba, în ultimele subcapitole, despre posibilitatea unui proiect antropologic kantian. Demersul a construit probe pentru ideea că în filosofia critică se află un asemenea proiect. Ținând seama de toate aceste probe, proiectul antropologic kantian poate fi concentrat în câteva "note": a) omul reprezintă o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Numai dacă intenția, în legătură cu scopul final, ar fi prezentă de la începutul evoluției am avea un prim argument în favoarea acestuia. Apoi, ar mai trebui ca finalitatea să fie posibilă printr-un agent care nu este omul (problemă discutată deja într-un subcapitol anterior, I.2.c., cu ocazia stabilirii structurii formale a conceptului kantian al finalității). Nici una dintre aceste condiții nu este satisfăcută de teoria personalității a lui C. Rădulescu-Motru. De fapt, această teorie este un personalism. Într-un studiu despre fundarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în perioada în care C. Rădulescu-Motru își făcea publice lucrările care alcătuiesc acest sistem filosofic. Modalitatea în care filosoful român ajunge la determinismul prin finalitate în aspectul său formal este condiționată de filosofia kantiană, așa cum am încercat să dovedim în subcapitolul anterior; iar felul în care el ajunge la aspectul de conținut al determinismului prin finalitate este legat mai ales de anumite fapte științifice ale vremii, pe care Rădulescu-Motru le-a interpretat în modalitate "personalist-energetică", de anumite "chemări" venite dinspre dominantele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
4 decembrie 1943, în vol. Mărturisiri, București, Editura Minerva, 1990, p. 84. 78 M. Souriau, Le jugement réfléchissant dans la philosophie critique de Kant, Paris, Felix Alcan, 1926, p. 132. 79 Problema finalității kantiene a fost doar deschisă în acest subcapitol din prima ediție. După publicarea lucrării, cercetarea problemei a continut, iar rezultatele ei, legate strict de planul de intenții de interpretare și de lucru inițial, au fost publicate într-un articol din "Revista de filosofie". Preferăm această variantă ultimă a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de planul de intenții de interpretare și de lucru inițial, au fost publicate într-un articol din "Revista de filosofie". Preferăm această variantă ultimă a cercetării integrată, desigur, contextului acestei lucrări, nu luată în sine -, înlocuind astfel cu totul acest subcapitol din ediția întâi. 80 Kant, Critica facultății de judecare, p. 75. 81 Cu privire la structura facultății de cunoaștere din Critica rațiunii pure: "Mai strictă este distincția dintre intelect ca facultate a conceptelor, rațiunea ca facultate a ideilor și judecarea ca facultate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]