1,107 matches
-
atunci închise, îi autorizează o cutezanță încă neexprimată, îi înlătură o timiditate mult timp resimțită. Se impune ca un model, un model deosebit de apropiat, în care fiecare poate opera și poate încerca să se recunoască. El uimește, emoționează, captivează și subjugă, e capabil să exercite în jurul său un fel de fascinație senzuală, care conferă fiecărui gest, fiecărui cuvînt o rezonanță afectivă de mare profunzime. Pentru a-i merita stima, pentru a beneficia de prietenia, de bunăvoința sa nu există sacrificiu de
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a dezvoltării economice. Aceste state au adus suficientă ordine și siguranță între granițele lor pentru a permite mărfurilor să circule și orașelor să se elibereze de sarcina de a se autoapăra. Ele vor subordona aristocrațiile și burgheziile, nu le vor subjuga. Neputînd institui o societate ierarhizată și fixată în caste, ele vor permite mobilități sociale în sînul unei societăți pluraliste în care va domina dialogica luptelor dintre clase, grupuri, interese, influențe. Statele naționale sînt supuse unor tensiuni și conflicte interne care
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
spre mentalități aparent mai adaptate evoluțiilor istorice, printre care și cea a unei industrializări intensive și a unei producții și consum de masă ale obiectelor și serviciilor. Acestea trebuie să răspundă implicit sau explicit așteptărilor noastre, să încânte și să subjuge, să incite și să seducă fără a mai fi nevoie de a mai face referiri la mitologii esențiale"333. Or, toate mitologiile profane ascund în spatele lor vechi semne și înțelesuri ale lumii. Aparenta "ficționalizare", "industrializare" și degradare a acestor reprezentări
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Caragiale iubea adînc farsa și paiațeria tradițională [...]. Neobosit la vorbă singura hărnicie autentică a meridionalului". Aceste particularități nu scapă nici celei numite Aghiuță: ("Spiritul lui era uluitor. Juca teatru pentru alții și pentru el. Te lua în vîrtejul sofismelor, te subjuga cu farmecul lui de grec subtil, iar dacă-l plictiseai te părăsea, ștergîndu-ți pe veci amintirea.") și nici tatălui acesteia care, necăjit pentru textul persiflator Cum vorbesc țăranii îl numise ciocoi: "Un grec mai rafinat în sentimente [...] nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
confession, în La parure, p.566]. 197 Pentru a o fură pe Suzanne Walter, tânăra cu modele de lecturi romantice, el joacă comedia marilor sentimente. 198 Collé scrie în 1789: "Ele au căpătat o asemenea întâietate la francezi, i-au subjugat în asemenea măsură, încât aceștia nu mai gândesc și nu mai simt decât așa cum le dictează ele" [apud Beauvoir 1998, I, p.136]. Pe timpul Revoluției, Manon Roland este, alături de soțul ei, ministru de Interne și semnează scrisorile la plural: "Leș
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sfârșit pe slippery slope; sau brusc, printr-un act de adeziune, printr-o conversiune, printr-o formă sau alta de oportunism, prin șantaj și sub amenințare, mereu sub presiunea istoriei. Cedând „tiranului interior”, intelectualul se prăbușește asemenea unui înger damnat, subjugat de demonia puterii, apoi de puterea însăși. Căderea sa în plasa tiraniei este ultimul pas într-o tragedie a spiritului. Mai exact: tragedia spiritului nesăbuit, care și-a rupt legăturile cu etica și morala, și-a trădat menirea, optând pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
să vă iubiți unul pe altuf’ „Precum eu v-am iubit pe voi așa și voi să vă iubiți unul pe altuf. Face așadar din iubire baza moralei sale, cu toate că omenește vorbind „nu vei putea niciodată iubi străinul care te subjugă, bețivul care te insultă, avarul care te înșală, orgoliosul care te desconsideră” recunoaște Paulescu, ceea ce înseamnă că nu rareori iubirea aproapelui în sens biblic devine imposibilă. În aceste situații își face loc mai degrabă ura și răzbunarea, ceea ce-i face
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
natura îi împrumută omului echilibrul său reconfortant; dar și omul își proiectează tensiunea și încordarea sa asupra naturii (!! o simbioză Ț în final Ț de simțire); (!!) uneori natura își desfășoară toată magnifica forță de fascinație și reușește să Ț l subjuge pe om prin farmecul ei amețitor; (!!) este o cucerire de moment, pentru că, până la urmă tot dispoziția lăuntrică umană este aceea ce dă acordurile conclusive; - pastelul reflectă trăiri profunde în fața spectacolului naturii; propune indirect, un ideal de viață, de regulă bazat
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
reproduce teza exterminării totale a dacilor. După ce a răpus Sarmisegetuza, Traian și-a continuat expedițiile cu o armată de 300.000 de soldați, înaintând până dincolo de Siret, Prut, Nistru și Nipru, ajungând până la Bug și Don, cu scopul de a "subjuga sau ucide pe daci". În cele din urmă, armata romană a "reușit să extirpe nația dacilor" (Kogălniceanu, 1837, p. 8). În sprijinul acestei concluzii este invocat același pasaj canonic din Eutropiu pe care s-au bazat și istoricii ardeleni. Desigur
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care, imprimându-se tainic spiritualității unei culturi, dă personalitate distinctă și unitate expresivă culturii pe care o străbate de la un capăt la altul. Stilul e deci o "forță, care ne depășește, care ne ține legați, care ne pătrunde și ne subjugă" (p. 4). Unitatea stilistică pe care o imprimă acțiunea fecundatoare a "stilului" nu își are originea în intenționalitatea conștientă. Ea "nu e o plăsmuire conștientă, urmărită ca atare, programatic, din partea spiritului" (p. 6). "Ingineria spirituală" realizată după un plan de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Paștelui și este apreciată de privirile laudative ale multor bărbați, observă privirea unui tânăr, deosebit de fermecător, plin de grație și foarte elegant îmbrăcat. Preocupată de reputația proprie, la început manifestă reticență în a se îndrăgosti, dar mândria ei va fi subjugată și va ceda. Dragostea lor este pur fizică.”246 „Adevăratele <<evenimente>> din această operă sunt gândurile Fiammettei, iar felul în care Boccaccio folosește cuvintele creează aceeași impresie. Într-o atentă juxtapunere a stilurilor, care nu sunt o simplă narațiune indirectă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu perceperea sensului literal al textelor”277. Cu toate acestea, femeia din Samaria îi este superioară: deși dusese o viață dezordonată, are totuși puterea de a înțelege admonestarea și porunca divină de a se îndepărta de tentațiile trupului care au subjugat-o. Personajul feminin chaucerian este surd nu doar la propriu, ci și la figurat, nu acceptă decât ceea ce i se pare avantajos pentru poziția sa în socieate, pentru păstrarea unei minime aparențe de moralitate. Chiar și denumirea orașului din care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
interpretabile numai în cadrul restrâns, impus de trecerea timpului și a materiei.381 Târgoveța se lamentează în legătură cu primii trei soți, pe care îi percepe ca și cum ar fi o singură persoană, deși aceștia i-au asigurat bunăstarea. Nu au putut să-i subjuge corpul sau voința, le-a cerut în schimbul plăcerilor oferite bunuri materiale. Avutul ei era consistent, pentru că își permitea călătorii scumpe, extravagante. Geoffrey Chaucer nu este foarte generos cu informațiile pe care le oferă în legătură cu viața, trecutul sau însușirile personajelor sale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
într-o tânără ispititoare). Alte elemente antagonice: tinerețea și senectutea, frumusețea și urâțenia, originea nobilă și cea umilă, care implică bogăția și sărăcia.442 Satisfacția naratoarei nu poate fi tăgăduită. și-a luat revanșa în spațiul ficțiunii, deoarece l-a subjugat pe cavalerul libertin și, astfel, pe toți din tagma lui, având posibilitatea, prin surogatul ei - bătrâna, de a se imagina din nou tânără și frumoasă.443 Independența feminină, cel puțin în istorisire, a reușit să se impună, cu precădere în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
suferință și murind cu ea: „Ea însăși credincioasa lui nevastă/ O viață îi rămase, pururi castă;/ Voioasă n-a mai fost nicio clipită,/ Ci a murit de of-ul lui, zdrobită.”691 Personajele feminine sunt prea pasive, vor să-i subjuge total pe acești aventurieri, nu le intuiesc natura doritoare de libertate, sunt lipsite de empatie, iar vina eșecului marital le revine în egală măsură. Medeea, următoarea victimă a lui Iason, are aceleași atribute ale frumuseții perfecte, dar îi devine eroului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sau statut a priori, personajele feminine chauceriene câștigă o autoritate certă prin discursul lor, impunându-se prin moralitate și faptele ireproșabile.773 Melibeus ripostează în final citându-l pe Aristotel, care pretindea că prin sfaturi viclene femeile reușesc să-și subjuge soții. Prudenția insistă din nou ca femeile, în totalitatea lor, să nu fie condamnate pentru vina unora dintre ele, și vine cu exemple biblice ale unor eroine ale căror sfaturi au fost mai mult decât benefice: Rebeca, Iudita, Abigal, Estera
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și noi”, versuri, 1904 cu extrase din presă despre autor), de traduceri („Carmen Sylva, Poeziile unei regine, traduse”), și chiar de eseuri, precum „Boala veacului”, 1895. La Fântâna Blandusiei făcea critică literară discutând mai ales poezia, pe care o vedea subjugată de spiritul eminescian. Un spumos articol despre Alexandru Sihleanu îl arată pe acesta plagiator, și-l pune pe două coloane cu poetul de limbă greacă Panaiote Șuțu, „nepot de tată al lui Mihai și Alexandru Șuțu cari au domnit la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
altora, ci și împotriva lui însușiă «Trufie satanică» am numit eu acel ceva, exagerând ca de obicei. El părea distant, în afara cazului când se relaxa, era absorbit în studiu sau spunea zâmbind o glumă copilărească. Odată ce începea să vorbească putea subjuga; nu cred însă că era conștient de acest dar.“64 Wittgenstein nu a acceptat nici un moment să lucreze ca un profesor obișnuit de filozofie. Convingerea lui constantă a fost că nu ești îndreptățit să te îndeletnicești cu filozofia și să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
lui La Bruyère o subtilă explicație a faptului că la teatru te jenezi să plîngi, dar nu ți-e rușine să rîzi: „Orgoliul/mîndria ne face - spune La Bruyère - să nu lăsăm să se vadă că prin plîns ne lăsăm subjugați de subiect și de autor; În schimb, prin rîs dovedești că-ți păstrezi libertatea de spirit, că te-ai lăsat mai puțin sedus de o ficțiune teatrală”. Într-adevăr, „rîsul” - mai ales cel ironic, sau cel compătimitor - este mai apropiat
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o carte în latină cu coperțile din piele maro. Deschise cartea cu pasiune și profundă afecțiune. Începu să citească în latină. Ștefan se relaxa deoarece incantațiile în latină deveniră melodioase dar nicidecum pure. Aveau într adevăr puterea de a te subjuga și de a te face să guști din ele ca dintr-un măr otrăvit. Dar ce mai conta? Începu să își simtă trupul greu și istovit așa că se abandonă. Simți cald, rece, cald, din nou rece pănă cănd nu mai
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
se situează la extrema dreaptă, promovând naționalismul excesiv, în același spirit ca și publicațiile „Calendarul”, „Porunca vremii” ș.a. „«Sfarmă-Piatră» al nostru - se afirmă în articolul-program - apare nu ca o forță oarbă, ci ca o forță în serviciu comandat. El se subjugă de bunăvoie prințului vremii noastre: naționalismul.” Ca practici curente se cultivă ideile violent antisemite, pamfletul agresiv. De fapt, publicația va fi un termometru al oportunismului politic al lui Nichifor Crainic: anticodrenistă, prolegionară, regalistă, proantonesciană. Rubrici: „Note, polemici, înfierări”, „Ultima oră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
altfel spus, creatoare de valori și de adevăruri. Dimpotrivă, Jean Paul Sartre va atribui omului acest liber arbitru absolut originar și creator pe care îl consideră în același timp ca responsabilitate absolută. Atunci când se realizează în mod efectiv, libertatea umană subjugă și determinismele sociale,astfel că societatea, indivizii pot deveni responsabilii propriilor acte, ai propriilor destine. Abraham Lincoln, în demersul său de a explica conceptul de libertate afirma că: Libertatea înseamnă și că individul trebuie să suporte consecințele acțiunilor sale, că
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
altora, ci și împotriva lui însușiă «Trufie satanică» am numit eu acel ceva, exagerând ca de obicei. El părea distant, în afara cazului când se relaxa, era absorbit în studiu sau spunea zâmbind o glumă copilărească. Odată ce începea să vorbească putea subjuga; nu cred însă că era conștient de acest dar.“64 Wittgenstein nu a acceptat nici un moment să lucreze ca un profesor obișnuit de filozofie. Convingerea lui constantă a fost că nu ești îndreptățit să te îndeletnicești cu filozofia și să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
agenți de influență, zvoneri și răspândaci, nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării în încercarea de a eroda influență sănătoasă pe care buna- cuviință, decența și spiritul de dreptate al Suveranului ar fi putut-o avea într-o țară subjugată de rețelele de influență kaghebistă. Deși pericolul restaurației monarhiei era extrem de improbabil într-o țară unde majoritatea era în completă necunoștință de cauză, după cinci decenii de mistificare a istoriei, iar forma de guvernământ părea să rămănă pe vecie cea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
picarescă, alegorică ori fabuloasă), dacă o priveai pe Îndelete, acea bucată de lemn Îți dezvăluia un al doilea nivel, dincolo de prima aparență unde, pe sub sinteza gotică, Întrevedeai linii geometrice ciudate și un conținut Îngrijorător. Olvido și Faulques Împietriseră În fața picturii, subjugați de atitudinile monahilor și ale celorlalte personaje din tablou, de intensitatea alegorică a feluritelor scene. Pare una dintre scenele de Crăciun pe care le compunem din figurine, subliniase Faulques, gata să meargă Înainte. Dar, cu ochii pironiți pe tablou, Olvido
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]