4,653 matches
-
activității cu sprijnul ambilor parteneri ai acțiunii educaționale. 4.2. Metode de evaluaretc "4.2. Metode de evaluare" Metodele și instrumentele utilizate în evaluarea performanțelor școlare sunt de mai multe feluri. Tabelul de mai jos ilustrează o clasificare cu tipurile subsecvente. Tipurile menționate sunt în continuă resemnificare și extensie. Este foarte posibil ca în viitorul imediat să se completeze sau să se restructureze astfel de sistematizări și aproximări (facem apel la capacitatea de discriminare valorică a dascălilor, care trebuie să capteze
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
activități relevante și este atribuit de entități care desfășoară astfel de activități. Acestui tip de contract îi sunt aplicate reguli specifice, în plus față de cele din sectorul clasic, iar dacă este atribuit ca urmare a unui acord-cadru, el se numește subsecvent. Un astfel de contract încetează, ca cele din sistemul clasic, la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat. Activitățile relevante sunt acele activități desfășurate în sectorul de utilități de întreprinderi publice sau alți subiecți de drept, pentru sau în legătură cu domeniile
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
economici (care deși nu sunt AC au primit o subvenție de la acestea de mai mult de 50% din valoarea contractului). Aceste organizații se supun legii achizițiilor publice atunci când doresc să obțină o serie de contracte: − contract de achiziție publică; − contract subsecvent unui acord-cadru; − contract de concesiune de lucrări; − contract de concesiune de servicii; − contract de lucrări cu o valoare ce depășește decât un anumit prag valoric (Vc ≥ 4.845.000 de euro); − contract de servicii cu o valoare ce depășește decât
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
achiziție publică ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere. Acordul-cadru nu reprezintă bază legală pentru angajarea fondurilor publice, deoarece în baza lui se vor atribui contracte subsecvente, care vor constitui temei legal pentru plată. AC are obligația de a încheia acord-cadru, de regulă, prin licitație deschisă sau restrânsă și doar prin excepție se pot aplica și alte proceduri numai în anumite circumstanțe specifice, întrucât este interzisă folosirea
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
a asumat prin propunerea tehnică; − prețul unitar pe care operatorul economic l-a prevăzut în propunerea financiară și pe baza căruia se va determina prețul fiecărui contract atribuit ulterior. Autoritatea contractantă are obligația de a atribui contractele de achiziție publică subsecvente acordului-cadru numai cu respectarea condițiilor tehnice și financiare, stabilite în acordul-cadru respectiv. De fiecare dată când intenționează să atribuie un contract de achiziție publică subsecvent unui acord-cadru, autoritatea contractantă are obligația de a se consulta, în scris, cu operatorul economic
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
fiecărui contract atribuit ulterior. Autoritatea contractantă are obligația de a atribui contractele de achiziție publică subsecvente acordului-cadru numai cu respectarea condițiilor tehnice și financiare, stabilite în acordul-cadru respectiv. De fiecare dată când intenționează să atribuie un contract de achiziție publică subsecvent unui acord-cadru, autoritatea contractantă are obligația de a se consulta, în scris, cu operatorul economic, solicitându-i acestuia, în funcție de necesități, completarea ofertei. În cazul în care autoritatea contractantă încheie acordul-cadru cu mai mulți operatori economici, numărul acestora nu poate fi
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
cel puțin: • obligațiile pe care fiecare dintre operatorii economici și le-au asumat prin propunerea tehnică; • prețul unitar pe care fiecare operator economic l-a prevăzut în propunerea financiară. Autoritatea contractantă are dreptul de a atribui contracte de achiziție publică subsecvente unui acord-cadru încheiat cu mai mulți operatori economici: • fără reluarea competiției; • prin reluarea competiției între operatorii economici semnatari ai acordului-cadru. Autoritatea contractantă are dreptul de a atribui contracte de achiziție publică fără reluarea competiției numai dacă toate elementele/condițiile care
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
documentația pe baza căreia a fost încheiat acordul-cadru. Deci, putem concluziona, sintetizând cele menționate anterior, că AC nu are dreptul: • de a încheia acorduri-cadru pe o perioadă mai mare de patru ani, decât în cazuri justificate; • de a atribui contracte subsecvente care au ca obiect prestații de altă natură decât cele stabilite prin acordul-cadru; • de a încheia acorduri-cadru pe baza cărora se pot atribui contracte subsecvente de tipuri sau natură diferite unele față de altele; • de a încheia contracte subsecvente decât cu
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
o perioadă mai mare de patru ani, decât în cazuri justificate; • de a atribui contracte subsecvente care au ca obiect prestații de altă natură decât cele stabilite prin acordul-cadru; • de a încheia acorduri-cadru pe baza cărora se pot atribui contracte subsecvente de tipuri sau natură diferite unele față de altele; • de a încheia contracte subsecvente decât cu operatorul sau operatorii economici semnatari ai acordului-cadru și numai pe baza regulilor și condițiilor prevăzute în respectivul acord; • de a atribui contracte subsecvente în numele și
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
atribui contracte subsecvente care au ca obiect prestații de altă natură decât cele stabilite prin acordul-cadru; • de a încheia acorduri-cadru pe baza cărora se pot atribui contracte subsecvente de tipuri sau natură diferite unele față de altele; • de a încheia contracte subsecvente decât cu operatorul sau operatorii economici semnatari ai acordului-cadru și numai pe baza regulilor și condițiilor prevăzute în respectivul acord; • de a atribui contracte subsecvente în numele și pentru o altă AC care nu este parte în acordul-cadru respectiv, decât în
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
atribui contracte subsecvente de tipuri sau natură diferite unele față de altele; • de a încheia contracte subsecvente decât cu operatorul sau operatorii economici semnatari ai acordului-cadru și numai pe baza regulilor și condițiilor prevăzute în respectivul acord; • de a atribui contracte subsecvente în numele și pentru o altă AC care nu este parte în acordul-cadru respectiv, decât în cazul în care are calitatea de unitate de achiziții centralizată. Încheierea de acorduri-cadru de AC prezintă unele avantaje: • atribuirea rapidă și flexibilă a contractelor subsecvente
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
subsecvente în numele și pentru o altă AC care nu este parte în acordul-cadru respectiv, decât în cazul în care are calitatea de unitate de achiziții centralizată. Încheierea de acorduri-cadru de AC prezintă unele avantaje: • atribuirea rapidă și flexibilă a contractelor subsecvente; • reducerea costurilor; • satisfacerea într-un timp optim a necesităților AC; • crearea unor relații pe termen lung între AC și OE. O altă modalitate specială de atribuire a contractelor de achiziție publică o constituie sistemul de achiziție dinamic, care reprezintă procesul
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
predominant și afectează succesul introducerii unei perspective orientate către rezultate în cadrul administrației publice. Afectarea se poate manifesta în mai multe moduri. În primul rând, introducerea unor proceduri pentru urmărirea modului în care sunt formulate direcțiile de implementare a politicilor publice subsecvente programului de guvernare poate influența calitatea actului de guvernare. Această situație poate apărea atunci când contextul administrativ în care sunt implementate măsurile de reformare a sistemului de formulare a politicilor publice este orientat mai degrabă către respectarea procedurilor (legalist approach) decât
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
contractului Contractul lovit de nulitate absolută sau anulat este considerat a nu fi fost niciodată încheiat. Efectul principal al nulității absolute și relative este acela ca desființarea contractului se face retroactiv. Desființarea contractului atrage, în condițiile legii, și desființarea actelor subsecvente încheiate în baza lui. Dacă între momentul încheierii contractului și până la anulare nu a fost pus în executare, situația este simpla, deoarece părțile se află în situația ca și cum nu ar fi contractata vreodată. În cazul în care contractul este desființat
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
nu executa contractele în grup în așa fel încât să se realizeze obiectul contractului înseamnă a nu executa lato sensu contractul principal. Ca urmare în baza contractului principal se poate cere obligarea la executare sau răspunderea oricărui debitor din contractele subsecvente sau subsidiare. Ceea ce ne plasează în sfera rsăpunderii contractuale pentru fapta altuia. În sfera grupului de contracte s-a dezvoltat teoria răspunderii contractuale pentru fapta altuia ca răspundere autonomă distinctă față de răspunderea pentru fapta proprie a debitorului legat contractual în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
executare. Răspunsul merită a fi dat și prin prisma consecințelor pe care le generează această calificare cu privire la incidența altor instituții juridice precum: momentul și mecanismul juridic la care și prin intermediul căruia are loc transformarea sau înlocuirea obligației inițiale, izvorul obligației subsecvente, garanțiile pe care le are la îndemână creditorul pentru realizarea creanței sale, momentul nașterii dreptului la daune precum și data la care creditorul poate solicita executarea noii obligații; momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție, competența jurisdicțională, conflictele de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
acestora sunt distincte: pentru obligația primară contractul iar pentru cea de-a doua, faptul prejudiciabil constând în neexecutarea obligației inițiale 236. În legătură cu acest aspect este necesară o observație: deși diferite, izvoarele celor două obligații nu sunt total independente ci legate, subsecvente; prima obligație constituie condiția premisa pentru cea secundară, în sensul că aceasta din urmă n-ar fi putut să apară în absența întrunirii condițiilor prevăzute de lege pentru existența faptului juridic, lato sensu, generator al raportului obligațional inițial. Pentru a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
secundară, în sensul că aceasta din urmă n-ar fi putut să apară în absența întrunirii condițiilor prevăzute de lege pentru existența faptului juridic, lato sensu, generator al raportului obligațional inițial. Pentru a exista neexecutarea faptul prejudiciabil izvor al obligației subsecvente este necesar ca în prealabil să existe obligația ce trebuie executată, adică contractul valabil încheiat. Între efectul obligației inițiale îndeplinirea exactă a acesteia și antrenarea răspunderii civile cu obligarea la plata daunelor, se interpune un fapt juridic neexecutarea. S-a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
credem noi că nu independent de aceasta. Mai mult de atât, debitorul are rolul esențial în apariția ei: el are puterea de a hotărî cu privire la obligația inițială și optează pentru neexecutare, astfel încât atât neexecutarea obligației primare cât și nașterea celei subsecvente îi sunt imputabile. Întinderea și natura obligației subsecvente pot diferi față de cele ale obligației inițiale 238. Obligația secundară va avea ca obiect a da o sumă de bani indiferent că a fost vorba de neîndeplinirea unei obligații pecuniare sau a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
mult de atât, debitorul are rolul esențial în apariția ei: el are puterea de a hotărî cu privire la obligația inițială și optează pentru neexecutare, astfel încât atât neexecutarea obligației primare cât și nașterea celei subsecvente îi sunt imputabile. Întinderea și natura obligației subsecvente pot diferi față de cele ale obligației inițiale 238. Obligația secundară va avea ca obiect a da o sumă de bani indiferent că a fost vorba de neîndeplinirea unei obligații pecuniare sau a uneia de altă natură. Suma de bani va
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
prejudiciabil deoarece, deși există izvorul obligației până la punerea în întârziere nu există prejudiciu ceea ce atrage inexistența răspunderii și a dreptului la daune. Obligația inițială nu se stinge și nici nu se transformă în momentul neexecutării sale ci coexistă cu obligația subsecventă generată prin faptul neexecutării și constând în repararea prejudiciului. În majoritatea instituțiilor desemnate prin conceptul de sancțiune se întâlnește situația apariției unei noi obligații, natura juridică a sancțiunii fiind aceea a unei noi obligații, chiar dacă uneori conceptul de sancțiune a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
stinge prin executare sau devine imposibil de executat în mod neculpabil, se stinge și obligația de plată a daunelor. În cazul în care intervine imposibilitatea culpabilă de executare în natură, voluntară sau silită, se va stinge numai obligația inițială obligația subsecventă supraviețuind. Așa se explică faptul că executarea în natură a obligației inițiale poate fi cumulată cu aceea de reparare a prejudiciului cauzat prin întârziere, precum și posibilitatea creditorului de a reveni 240 și de a cere executarea în natură după ce a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
al nulităților 120. Această nulitate nu face decât să însumeze o serie de excepții care tind să submineze conceptul de nulitate 121. Toate efectele clasice ale nulității, repunerea în situația anterioară, manifestarea ex tunc și lipsirea de efecte a actelor subsecvente actului nul sunt înlăturate. Practic, regimul juridic al nulității consacrat de L.S.C. se caracterizează prin aceea că: a) intervine numai în cazurile limitativ prevăzute de lege; b) nu are efect retroactiv; c) poate fi acoperită, poate fi remediată. S-ar
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
sau în unele din manifestările sale (inclusiv la îndemâna organelor fiscale). Competența de soluționarea aparține tribunalului atât pentru declararea simulației cât și pentru, eventual, constatarea nulității societății. Efectele admiterii acțiunii în declararea simulației diferă de dreptul civil și trebuie analizată după cum subsecvent declarării simulației se poate sau nu constata nulitatea societății. În prima situație, când sunt întrunite condițiile nulității, prevăzute de art. 56 din L.S.C. efectul declarării simulației va fi nu numai înlăturarea aparenței și dezvăluirea adevăratelor raporturi din cadrul societății simulate ci
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
asociați prevăzut de lege; i) au fost nesocotite alte dispoziții legale imperative prevăzute sub sancțiunea nulității actului de înființare a persoanei juridice. (2) Nerespectarea dispozițiilor alin. (1) lit. a), c), d), e), f) și g) se sancționează cu nulitatea absolută". Subsecvent îi conturează un regim juridic identic cu cel al nulității societății comerciale (nulitate comercială societară), în privința cauzelor, efectelor, etc. transferând nulitatea comercială societară în nulitate de drept comun a persoanelor juridice. Singura diferență între reglementarea art. 56-59 din L.S.C. și
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]