2,052 matches
-
alcătuiri de date oferite de societatea contemporană, în care dacă valorile culturale au devenit obiect al schimbului, ele nu sunt totuși, am putea spune, obiect al schimbului simbolic, al excesului de valoare, cât mai degrabă al celui de banalizare. Valoarea subversivă a schimbului simbolic se evidențiază și în capacitatea acestuia de a se fi alăturat proiectelor culturale revoluționare, localizate în revolta grupurilor marginale, care subminează puterea codului rasial sau sexual și introduc în discurs puterea valorizatoare a diferenței. Baudrillard este la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
au dispus să se scrie o întreagă istorie a luptei împotriva exploatării și a nedreptăților comise de regimurile burghezo-moșierești, cu mareșalii și slujitorii lor, înverșunați porniți asupra unor muncitori, țărani, soldați, mici negustori, etnii alogene etc. pentru vederi și activități "subversive și amenințătoare". Acum, acea istorie se rescrie și se citește liber. Falsa istorie Cercetători de la CNCSAS rememorează și interpretează evenimentele trecutului recent utilizând multe arhive, printre care și cele ale Serviciului Român de Informații, ale Serviciului de Informații Externe, ale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
s-a semnat Tratatul din 3.03.1918 care punea la dispoziția Germaniei țări ca Ucraina, Bielorusia, Țările Baltice și Polonia). La fel, România a fost continuu învinuită (exemplu, de regimul comunist condus de Voronin, obedient Moscovei), că ar acționa subversiv în treburile Republicii Moldova. Vecinii din vest ai României au susținut insistent acordarea autonomiei lingvistico-culturale a secuilor. După ce li s-au îndeplinit nenumărate cereri de autonomie, la congresul UDMR din februarie 2011 a fost reafirmată cu putere de vechiul și de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
În schimbarea halucinantă a lumii obiectelor pe care o impune tehnologia, ruinele vechii lumi capătă semnificație și impun exercițiul esen țial al memoriei: anticarul este, s-ar putea spune, o figură ur bană, înscrisă în logica schimbării ca un uzurpator subversiv al acesteia. Caygill dezvoltă posibilitatea experienței urbane plecând de la „polemica“ întreținută de Benjamin cu Kant: „On the one hand the experience of the city evokes a categorical framework or «theory of orders» which stresses movement and complexity. Instead of establishing
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
o parte, orașul este o construcție teoretică, un con cept care permite citirea și recunoașterea realității după canoane raționale și tipare semnificative. Pe de altă parte, el reprezintă o pluralitate de practici care configurează temporar un spațiu cotidian și scapă, subversiv, din puterea de cuprindere a conceptului „urban“. În primul caz, gestul administrării (tehnice) și cel al controlului sunt fundamentale și fac posibilă o descriere tri dimensională a orașului: a) ca spațiu organizat rațional care „must thus repress all the physical
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de a distruge civilizația, mai ales că centarurii sunt niște ființe hibride, jumătate oameni, jumătate cai, melanj de rațional și irațional. Fundamentul civilizațional este amenințat de forțele destructurante, obscure, ale pulsiunilor instinctuale, ale subconștientului, a căror eliberare Freud o anunța subversiv prin motto-ul care prefața Interpretarea viselor. Tabloul care va cunoaște celebritatea este pictat la cererea lui Marie Berna, viitoare contesă de Oriola, care-i comandă pictorului întru memoria răposatului ei soț, o pictură "care să te facă să visezi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a desantului paricid al tinerilor artiști ai Secesiunii vieneze, paricid explicat pe larg de Freud în Totem și tabu. Zeița este reprezentată bidimensional, ceea ce implică un efect suplimentar de abstractizare. A treia Atenă din reprezentările lui Klimt relevă întregul potențial subversiv pe care îl aduce arta lui Klimt, dar și schimbarea de paradigmă cu un reflex deriziv, parodic, însă fără intenție satirică. Imaginea Atenei este frontală, zeița fiind înarmată până în dinți cu armele tradiționale, specifice hoplitului, coiful și lancea. Astfel echipată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a divinității elene, dimpotrivă, ca o mică statuetă de tanagra stă Nuda Veritas, care ține în mână, nu o lance precum cea purtată de zeiță, ci o oglindă pe care o așază în fața omului modern. Scenariul războinic ocultează o formulă subversivă a sa, care minează alegoria demnității cognitive și virile a zeiței reprezentând virtutea supremă a Auflklärung-ului vienez: Rațiunea. Nuda Veritas pe care Klimt o pune în relație cu Atena-Rațiunea apăruse deja în pictura sa, separat, (Nuda Veritas, 1898), invitând la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
utilizează o nouă armă, mai subtilă și mai letală decât cele cu care este înzestrată tradițional, o feminitate căreia ea îi conferă conotații falice, dacă acceptăm viziunea lui Klimt ca pe o sinteză între cele două figuri, feminitatea agresivă și subversivă, pentru că preia atributele rațiunii, dar poartă întregul arsenal de seducție al feminității, cu alte cuvinte, feminitatea înarmată cu atributul viril al cunoașterii și al voinței de putere. Nu încarnează Lou Andreas-Salomé, în epocă, un astfel de personaj ambivalent, în proximitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plastic reliefată de sculpturile sale cu Himere. Capul lui Eminescu se desprinde rodinian din această masă de trupuri înlănțuite în materie printr-un efort de sublimare estetică, iar Frunzetti înregistrează expresia monstruoasă a dualității constitutive, hibridul, purtând amprenta unei androginii subversive, un "Eminescu-gorgonă". "Marele Paciurea, mergând pe linia obedienței absolute față de dicteul propriei sale fantezii bântuite de himere, făcuse un Eminescu-gorgonă, un cap spectral, de umbră a hadesului, țâșnind lumini din bezna bolgiei lui cu șerpi dantești, înconjurat de alte umbre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a femininului la scara întregii societăți, fapt cum nu se poate mai vizibil în cadrul societății vieneze la sfârșitul secolului XIX, dar care afectează într-o oarecare măsură și România sfârșitului și începutului de secol. Feminizarea societății apare ca o mișcare subversivă, ea nu înseamnă numaidecât o devirilizare a principalilor actanți politici, pierderea puterii și incapacitatea de a gestiona o mișcare secesionistă în interiorul imperiului, dar și o recrudescență a violenței și cruzimii sub forma mișcărilor de extremă dreaptă sau stângă. Feminitatea a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a cunoscut în literatura epocii o bogăție cu totul specială"357. Feminitatea circumscrisă unei vocații domestice sau transferată registrului mariologic este demonizată și idealizată în același timp. O bună parte din tratări sunt centrate pe eșecul gestionării elementului feminin inoculat subversiv tinerilor dandy, pe latențele problematice pe care feminitatea le conține, pe indicibilul unor posturi și expresii încifrate la nivel somatic. Studiile de specialitate identifică un profil isteric, sau ceea ce Rodolphe Rapetti numește "corpul isteric" (le corps hysterique). Ieșit din cadrul domestic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simplu reper consultativ, deoarece subversiunea lui Klimt constă tocmai în resemantizarea actului sângeros al Judithei, care nu mai reclamă o somație patriotică, introducând în scenă o juisanță de ordin erotic și nu un act de devotament. Pictorul vienez a instrumentat subversiv, decadent, trama eroică, pentru a demantela trama erotică. Sexualitatea prezidează noile raporturi masculin-feminin și ea se înscrie într-o sferă a puterii, a dominării, a bulversării ierarhiilor cutumiare. Bărbatul aflat la picioarele ei, cufundat în somn, relevă vulnerabilitatea deplină; intimitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
întruchipată de figura Atenei înarmate până în dinți. În lectura pe care o face întregii opere a lui Klimt și, în special, a celor trei picturi alegorice, Filozofia, Medicina și Jurisprudența, Schorske este de părere că acest afiș conține un mesaj subversiv, prin care tocmai legitimitatea rațiunii este pusă în discuție, în timp ce forțele obscure ale subconștientului sunt eliberate. Printre dezideratele clare ale Secession-ului se află și acela de a scoate arta vieneză de sub climatul unui provincialism aflat sub jurisdicția artei academice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se alătură și alți membri, cu concursul lui Al. Bogdan-Pitești, I.C. Bacalbașa, Șt.Ciocârlan la care se adaugă o altă tripletă, A. Sturza, Léon Bachelin și A. Tzigara-Samurcaș. Proiectul de afiș făcut de Luchian pentru societatea "Ileana", nu are nimic subversiv, fata desenată de el având nota distinctă de senzualitate a frumuseților Jugendstil. Luchian subliniază identificarea aceastei mișcări artistice cu mult preacunoscutul personaj de basm care conferă și numele societății, Ileana (Cosânzeana). Secesiunea este plasată sub semnul feminității, dar și a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
efortul de a transcrie o état d'âme prin sugestia unei stări aproape extatice în care criticul discerne un cocktail decadent: senzualitate, fantezie și maladiv. Sigmund Maur subliniază în Salomeea și o prezență pregnantă a subconștientului, cu întreg potențialul său subversiv, și concomitent, lipsa unei dimensiuni a conștiinței și a actului moral. Salomeea este împinsă pe scenă de propriile sale pulsiuni redimensionate la puterea fanteziei și pe care, conform esteticii decadente, criticul o pune în relație cu erosul maladiv: "Salomeea este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei tensiuni perpetue, suspendate în încordarea de arc a corpului care pare că nu se va elibera niciodată. Rezolvarea acestei tensiuni rămâne într-o zonă a ambiguității, pentru că formula aleasă de Storck îmbină această grație contorsionată a nimfetei cu o subversivă refuncționalizare a posturii și a corpului, servind drept stativ pentru capul Sfântului Ioan. În figura "gimnastică" există sugestia pios-hieratică a unei rugăciuni, însă poziția anatomic imposibilă a mâinilor evocă dimensiunea actului crud, capul este purtat asemeni unei poveri care reduce
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
stă pe divan, picior peste picior, este poza femeii moderne și nu cea a orientalei care apare cel mai adesea culcată lasciv. Pe un perete se află un nud clasic cu care inevitabil tabloul lui Teișanu intră într-un dialog subversiv, subliniind devierea intenționată de la model. Erosul ei este jucat, teatralizat, o mască de domino îi face imprecisă identitatea și ne așază în fața unui mister facil, poza este o invitație deliberată la voyeurism. Nudul de pe perete, tabloul din tablou, mise en
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
roșie a patului, două perne satinate de culoare auriu-portocalie și valtrapul albastru care lasă să se vadă în transparența sa ceva similar unei mâini aflate deasupra capului femeii. Această prezență străină, precum și deschiderea cortinei către o zonă obscur-indescifrabilă, conferă nota subversivă tabloului lui Teișanu. Femeia pare să privească în acea direcție, veșmântul negru care-i învelește picioarele corespunde acelei zone de umbră, de indistinct, reluată în ecou de umbrele pe care le fac pliurile cortinei. Prin urmare, există o amenințare abia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și rearanjate pentru a se potrivi formelor culturale ale unei națiuni care își "inventează", în felul acesta, imaginea, copie perfectată a Europei. Noile tipare de cultură populară americană sunt exportate în Europa și în diverse părți ale lumii ca replici subversive, ironice sau carnavalești ale modelelor europene care le inițiaseră. Supereroul modern, fie că este uman, fie că este robotizat, iconuri feminine contemporane precum păpușa Barbie sau Madonna, tiparul vampirului Dracula, personificare a răului în general sau impersonare a laturii întunecate
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
elită) constau în modalitățile diferite de transmitere a formelor culturale: orală, față de forma scrisă, cu autor necunoscut, față de autor cunoscut, pentru public omogen, imediat, față de un public eterogen, distant, cu funcție culturală asertivă pentru formele de folclor, față de funcția culturală subversivă a formelor de cultură elitistă. Trăsătura comună a acestor două extreme constă însă în faptul că sunt împărtășite de un număr din ce în ce mai mic de indivizi, spre deosebire de cultura populară, largă, cuprinzătoare și permisivă, care reușește să pătrundă și să se impună
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
reflectată de oglindă. Vampirul nou își depășește statutul de antichrist, statut care-l făcea malefic și de temut, și devine o victimă marginalizată care, potrivit lui Zanger, pare mai degrabă "un membru al unei societăți secrete sau al unei asociații politice subversive" decât întruchiparea lui Satana sau a unuia dintre agenții săi distructivi pe pământ 104. Interviu cu un Vampir (1996) O combinație interesantă între arhetipul vampirului, Dracula lui Stoker și figura mitico-istorică a lui Vlad Țepeș este personajul Draculea / Prințul Vlad
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
se îndreaptă nici spre talentul, discutabil de altfel, al Madonnei, nici spre mult comentata ei sexualitate, ci spre imaginea de subversiune pe care o creează față de modelul fe-cioarei-martir sau de figura sacrosantă a Fecioarei Maria. Dacă am exclude sensul constant subversiv al fiecărei apariții a Madonnei, mesajul ei ar rămâne, probabil, fără ecou. Este interesant de observat faptul că modelul fecioarelor-martir, creație în mare parte a imaginarului masculin, a fost adoptat de femei ca idealul fetei tinere în general, devenind un
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
englezilor. Ioana d'Arc (miniatură, sec. XVI) Ioana d'Arc reprezintă o combinație de trăsături feminine și masculine, care au transformat-o într-un idol cu multiple fațete și care, în ciuda fascinației pe care încă o exercită, păstrează multe ele-mente subversive. Perpetuarea imaginii fecioarei constă tocmai în combinația dintre idealul feminin (castitate, puritate și supunere prin jurământul făcut lui Dumnezeu și îngerilor) și idealul masculin (atitudinea războinică, hotărâtă, curajoasă și încăpățânată). După cum afirmă Lilas Edwards, condamnarea Ioanei d'Arc de către un
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
iminentă și a celebrării eroismului în momentul intrării Americii în cel de-al Doilea Război Mondial. Spre deosebire de celelalte lucrări ale artistului, reprezentări emoționante, patetice sau umoristice ale muncitorului, soldatului sau americanului de rând, Rosie este o replică modernă, dar și subversivă, a Ioanei d'Arc. Corpul "musculos", îmbrăcat în haine bărbătești și etichetat din punct de vedere al genului ca fiind femeie (Rosie), este de fapt bărbat, replică a profetului Isaia așa cum l-a imaginat Michelangelo pe tavanul Capelei Sixtine. Michelangelo
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]