3,015 matches
-
de ce nu? Și ceilalți 16, au reușit. Altfel spus, coordonatoarea noastră, editorul...merită o notă maximă chiar și de la cei care consideră că Liga Scriitorilor Români plutește undeva, în urma acelora care se cred deja în Poiana Cerului. Sete ori sudoare. Sudoare ori sete de cer, coordonatoarea noastră ne-a chemat și anul acesta, așa cum a făcut-o de vreo 6 ani la rând. Ne-a chemat, a insistat, ne-a implorat, să fim alături. Domnia sa a fost mereu delicată, toleranța chiar
FIL. VRANCEA) de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373810_a_375139]
-
-o de vreo 6 ani la rând. Ne-a chemat, a insistat, ne-a implorat, să fim alături. Domnia sa a fost mereu delicată, toleranța chiar și atunci când, unii dintre noi, au mai sărit gardul peste unele antologii (anuare). Vorbeam de sudoare, de muncă plină de sudoarea minții. Un fel de sânge la mașină de scris. Chiar și așa, coordonatoarea noastră cu multă delicatețe, ne-a citit, ne-a comentat, ne-a îndrumat. În drum înspre acest făgaș stă mărturie articolul de
FIL. VRANCEA) de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373810_a_375139]
-
la rând. Ne-a chemat, a insistat, ne-a implorat, să fim alături. Domnia sa a fost mereu delicată, toleranța chiar și atunci când, unii dintre noi, au mai sărit gardul peste unele antologii (anuare). Vorbeam de sudoare, de muncă plină de sudoarea minții. Un fel de sânge la mașină de scris. Chiar și așa, coordonatoarea noastră cu multă delicatețe, ne-a citit, ne-a comentat, ne-a îndrumat. În drum înspre acest făgaș stă mărturie articolul de început ” (R)-EVOLUȚIE SPIRITUALĂ” care
FIL. VRANCEA) de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373810_a_375139]
-
aprilie 2015 Toate Articolele Autorului LA ARAT În mijloc de primăvară Cântece din ramuri curg, Pe ogor bunicul ară Cu un plug de lemn și-un murg. Peste deal, bătrânul soare Urcă-n ceruri ca un rug, Mici broboane de sudoare Cad pe coarnele de plug. Păsările-n arătură Scormonesc pământul ud; Pe sub gard, tufa de mură Își întinde colțul crud. Iar bunicul ară, ară, Brazdele se-ntorc pe rând Și când gată, către seară, Spune-o rugăciune-n gând. Referință
LA ARAT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373869_a_375198]
-
ne conduce cu mână sigură în atmosfera, pe cât de înfloritoare în aparență a noii burghezii, pe atât de șubredă în realitate. Căci, ce e mai înșelătoare și mai supusă deșertăciunii, decât opulența clădită rapid și pripit, pe truda și pe sudoarea celor mai slabi? Și totuși, numărul celor puțini care dețineau mult, tindea să se mărească, și mulțumirea lor de ei înșiși înflorea direct proporțional cu averile dobândite. Pietro Bernardone era unul din acești noi stăpâni care, în virtutea banilor, aveau impresia
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
știe Mâinile zdrelite ce trudesc pe glie, Cu palmele aspre țărâna-ți mângâie Patrie tânjita de puteri străine, Ce-ar dori să smulgă inima din tine. Îți asculta pulsul, noaptea, truditorii, Ce răsar pe câmpuri când se-arată zorii, Cu sudoarea frunții îți stropesc pământul Răsădind sub brazde inima și gândul. Zbaterea-ți prin tâmpla de țăran, zvâcnește, Pasărea prin crânguri cântă românește, Valea clipocește sub aluni, pitita, Si miroase-a iarbă de curand cosita. Înțelepții lumii stau pe vârf de
NUMAI SATUL ȘTIE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375420_a_376749]
-
la limba maternă în straiul ei natural - alfabetul latin, surghiunit îndată după ocuparea Basarabiei de regimul sovietic la 1940. De ce problemele limbii au fost prioritare, prevalând chiar și față de cele economice? Întotdeauna harnicul nostru țăran își câștiga (drept, pin multă sudoare) hrana materială. Ceea ce ia lipsit mai mult, în special, în perioada țaristă - hrana spirituală. Instruirea în școală, slujbele în biserici, toată administrarea - de la cel mai înalt funcționar până la cel mai de jos funcționăraș se făceau exclusiv într-o limbă neînțeleasă
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
dominate de simțuri și atingeri divine, din nevoia de absolut în banalul teluric și apoi să o determine să se abandoneze în lumina înflăcărată de dorințele pasiunii primare ale amândorura cu delicatețe și simplitate. Cine-ar putea să uite oare, Sudoarea ce curgea din noi Atât de-aproape de izvoare, Încinsă... peste sânii-ți goi. Poezia de dragoste a lui Constantin Triță se subordonează trecerii implacabile a timpului, se asezonează spațiului, se adaptează naturii, se supune sentimentelor celor mai firești, se răzvrătește
PATIMI ȘI IUBIRI, DRAGOSTE ȘI RECUNOȘTINȚĂ de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375625_a_376954]
-
Acasa > Stihuri > Semne > CÂND PLÂNG BĂRBAȚII ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1431 din 01 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Am plâns șiroaie de sudoare Cu lacrime în ele prinse, Sau picuri ce-au udat ogoare, Pe fețe și prin bărbi prelinse. Și am mai plâns în nopți și-n cuget, Când ei ne secerau strămoșii. Au nu văzut-ați ? Până-n suflet Aveam de ură
CÂND PLÂNG BĂRBAŢII ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371967_a_373296]
-
nici unul nu răzbate, Pun mâna pe buzdugane. Buzduganele se sfarmă, Ei se prind în luptă dreaptă, Iar acum, fără vreo armă, Se smucesc, apoi așteaptă. Gâfâie și se-ncovoaie, Și icnesc în grea strânsoare, Curg pe ei subțiri șiroaie Aburinde, de sudoare. Prințul zmeul saltă-n spate Și-l aruncă jos, în iarbă, Capu-i de un zid se-abate Și își pierde-un smoc din barbă. Clătinat de lovitură, Greu din buruieni se scoală, Dinții-i clănțăne în gură Ca după
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
frunziș 12 Octombrie 2007 ciclul ~ În valea umbrelor ~ *** Dorul Roib Mă cheamă Dorul - Roib să îl încalec și să pornim spre tărâmul elizeelor tale chemări. Truda, i-o vom hrăni cu pajiști de trupuri, îl vom adăpa în zori cu sudoarea regăsirii și-l vom veghea priponit în iatacul iubirii. 09 Februarie 2008 ciclul Ucenic în alb *** Mi-e dor să te umbresc ... mi-e dor să te umbresc iubită să stau ca nor asupra ta să te ating pentru o
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372037_a_373366]
-
ca, după defilare, să încarce din nou echipamentele în camion și să le ducă la ICPIL, la depozit. Trupa plecă la defilare, iar eu am rămas la umbră, în Herăstrău, până s-au întors oștile înapoi, victorioase, prăfuite, lac de sudoare! Mai rău, însă, decât noi, cu afetele de mitralieră, au pățit-o cei care trebuiau să facă reprezentații, cu panouri, seara, la serbarea de 23 August, chiar pe stadion. Pe colegul meu de birou, Valentin Cean, a căzut necazul să
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
la fel de delicat și discret, asupra genialului întemeietor al trustului, un adevărat rege dinastic, doar deocamdată neîncoronat. Să recunoaștem însă, că domnul Swordfisch era, fenotipic și comportamental vorbind, un reprezentant exemplar al celor ce învinseseră! Negricios, scund, noduros, puțind veșnic a sudoare, agitat, lacom, lipsit de orice urmă de cultură sau moralitate șiii, aici-i aici, îmbrăcat întotdeauna adecvat! Adică: aceleași bermude viu colorate, maieu cu găurele din model, dar și spontane, papuci de plastic, lanțuri și cruci la gât, brățări, ceas
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]
-
de drumul mi-e greșit, Îndreaptă-mă pe cale Tu, Domnul meu iubit, Condu-mă pe cărarea ce duce către cer, Plăcerile de-o clipă, azi sunt și mâine pier. Nimic nu-i desfătare aici pe-acest pământ, Doar trudă și sudoare și goană după vânt, Aducerea aminte și răul de-ai păstra, Cine-ar putea o, Doamne să stea în fața Ta? Nelegiuiri sunt multe și amintiri ce dor, La Tine e iertare; al dragostei fior, Îmi dă încredințarea că m-ai
ÎN CEAS TÂRZIU de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372408_a_373737]
-
un bou! Ce-i al lui, e al lui. Iubirea se banalizează din momentul când este mărturisită. • Dacă te lasă memoria, mai bine taci. • Una-i să fii autor de cărți și alta scriitor (Mircea Radu Iacoban). • Cine a văzut sudoare de ministru și milă de polițist? • Idioții utili sunt mai necesari decât inteligenții futili. • Copacii eclipsează pădurea. • Răzbunarea drăcească poate aștepta cu răbdare îngerească (Zoltan Terner). • Cel mai sofisticat mod de a minți este de a spune uneori adevărul. LUAT
ZICERI (165/166) NUMELE ŞEFULUI & LUAT ÎN BALON de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372991_a_374320]
-
a mai zărit-o plângând pe furiș. Ea nu i-a spus, dar el știe că mama nu mai lucrează la patron, că domnul și-a oprit numai câțiva oameni, că sunt vremuri grele și banii se scot cu multă sudoare. Și nici pachet pentru tata n-a mai văzut de mult să-i facă. Acolo unde se află, fiind departe, trebuiesc mulți bani de tren și câte și mai câte. Nu l-a văzut de vreo doi ani și tare
BĂRBAŢII NU PLÂNG NICIODATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371169_a_372498]
-
o asemenea onoare, mie, nedeprins cu astfel de mondenități și răsfățuri, „excentrități” sau „intimități” potrivite la case mai mari și persoane de anvergură. Copleșit de-a dreptul de un moment care nu mi se cuvenea, ștergându-mi fruntea inundată de sudoarea emoției, nici n-am observat că din sală se îndreaptă spre mine, cu pași mărunți dar apăsați, o doamnă mărunțică de statură, cu ceva riduri și pistrui ce marcau trecerea anilor, cu părul nins de promoroaca senectuții, pe acordurile stinse
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
griul ceții, Din vârful muntelui, cu stâncile-i abrupte Din stropii ploii cu marame rupte, Din crinul cel cules în palmă, Din bunătatea cea de pus la rană: Te-ntreb pe tine, Doamne, ce rămâne? Din versul scris adesea cu sudoare Care își cânt-un stih cu jale mare, Și din vitraliile în suflet azi zidite, Din clipele de martiriu nefericite, Din cosmicele gânduri - ieri pictate Pe-un iris sideral cu lacrimi colorate, Din zâmbetul sublim al stelei nopții, Ce luminează
DIN NOI .. CE MAI RĂMÂNE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344958_a_346287]
-
tandru, perfid, inocent sau îndrăgostit, crud , îngăduitor, rămânând însă, întotdeauna, un nobil prinț, care nu putea fi ascuns în acele necontenite diviziuni de identitate. Pentru că acolo era un singur suflet, al tău și din el dăruiai tuturor un strop din sudoarea de sânge de pe fruntea Mântuitorului răstignit, cu care făceai o atât de divină pereche.”(fragment din cartea „Rătăcind printre șoapte și trandafiri galbeni”- partea a doua- DINCOLO DE TĂCERE) Un alt început de februarie. După unsprezece ani. Sunt din nou în
ŞTEFAN IORDACHE, CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI de MIHAELA DORDEA în ediţia nr. 31 din 31 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344975_a_346304]
-
trăiesc ca boierul o viață întreagă... În fine, le strâng pe toate, le pun într-un patic, luat din șifonier, și ies afară din casă. Odată parcă m-am răcorit, am stat câteva clipe să mă desmeticesc, mi-am șters sudoarea de pe frunte cu colțul baticului și-am ieșit la poartă. Viscolul se întețise, venea spic de zăpadă rece și se așternuse aproape de o jumătate de metru... -Și sacul cu căpriorul?- rămase întrebarea Pensionarului spânzurată în aerul mucegăit al celulei. -Lasă-l
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
copacii fremătau, acoperind morminte de aer, adia, subtil, a trecere, a descompunere, a putrezire, în vitrine soarele - harnic paracliser - aprindea candele, stingea lumânări, se făcuse din ce in ce mai cald, cadavrele încă vii erau pline, din creștet până-n tălpi, cu viermi lungi de sudoare. 2 Los cadáveres aún vivos de la ciudad le dieron al viejo una acogida indiferente, una acogida amistosa, hacía sol, calor, los coches menudeaban por todas partes, los árboles se estremecían cubriendo tumbas de aire, olía, sutilmente, a pasaje, a
POEMELE BĂTRÂNULUI / POEMAS DEL VIEJO de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345938_a_347267]
-
Ediția nr. 560 din 13 iulie 2012 Toate Articolele Autorului în zilele din urmă, ale-acestui veac, bufonii, la cravată, sunt cei mai înțelepți; și, Doamne!, când prostia noastră n-are leac, grădina ta e plină, ticsită cu deștepți! banii, din sudoarea celor obidiți, nădușesc prin conturi, în iz de mucegai. strajă e trabucu-n vise la bandiți; astăzi, dacă nu ai bani, puți a putregai! lăcomia crește multora averea. aroganți cu școală, pe diplome furate, se înalță-n titluri, adulând puterea, corijenți
MAI CADE CÂTE-UN ÎNGER de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347922_a_349251]
-
frumoasă dimineață de vară, făceam chirpici pentru a amplia casă în care locuiam cu părinții, se turnase temelia pentru încă două camere și aveam nevoie de chirpici pentru a ridica zidurile. Aveam câteva ore bune de când lucram eram plin de sudoare, de praf, mușchii mă dureau puțin însă această muncă îmi făcea plăcere, mă încântă pentru că îmi fortifica corpul, iar la cei nouăsprezece ani ai mei ce-i aveam pe atunci mă fascina. Soarele strălucea cu putere pe cerul albastru de
DIMINEATA INSORITA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347989_a_349318]
-
urmașii, urmașilor noștri. Pentru scriitorul Nicolae Costea Teleajen, pe numele său adevărat Costea Gh.Nicolae, timpul nu a trecut oricum. Acolo, într-un sat din județul Prahova, este vorba de comuna Izvoarele, satul Malu Vânăt, acest om a trudit cu sudoarea gândului și a talentului, pentru a scrie zeci de cărți de poezie, , monografi, proză, și apoi a le dat luminii tiparului, în folosul cititorilor săi. De la prima sa carte “Patima sărutului “, apărută în 1993 și până la ce-a de a
NICOLAE COSTEA TELEAJEN LA VÂRSTA ÎNŢELEPŢILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347255_a_348584]
-
se legănau în adierea caldă a vântului, apele secaseră, dealurile zăceau sterpe, iar versanții despăduriți alunecaseră la vale. Cu cât înainta cu atât se îngrozea de priveliștile dezolante. - Oare acesta să fie Bărăganul? Unde-s instalațiile de irigații realizate cu sudoarea poporului, unde-i grânarul Europei? Totuși se consolă cu alt gând. - Probabil au abandonat agricultura și s-au axat doar pe turism și păstorit. Așadar, luă calea munților, dar și de data aceasta surprizele neplăcute îi ieșeau în cale la
A ÎNVIAT CEAUŞESCU! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347451_a_348780]