5,950 matches
-
duș, să pună ceva pe ea și la ora opt să fie la Universitate. "Aș vrea să încep examenele cu lucrarea dumitale", îi spusese conducătorul științific. Autobuzul e plin de bărbați ce duhnesc a țuică și a usturoi, toți îi suflă în gură, e mai mică cu un cap decât cei din autobuz, vrea să se strecoare în spate, dar nu e chip să răzbată printre trupurile mătăhăloase, parcă înadins se îngrămădesc printre scaune, unii chiar încearcă să o pipăie, se
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
poate chiar cu ură. - Ce cuvânt, Vișinel? - Mi-a spus: baragladină! Tu ai mai auzit un asemenea cuvânt!? Mihăiță îi mărturisi că nu și că nici nu știe ce înseamnă... - E un cuvânt urât, Mihăiță, e foarte urât! Acasă nu suflară o vorbă despre cele întâmplate pe terenul de fotbal, dar din ziua aceea, relațiile dintre Mihăiță și Vișinel luară un alt curs, încălzindu-se nebănuit de mult. Părinților nu le scăpă transformarea survenită. În sufletul lor înflori speranța că în locul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
când am fost recompensat cu al treilea premiu din clasă. În clasele următoare ale ciclului primar am avut rezultate la fel de bune, ca abonat fidel la premiul III, celelalte două fiind rezervate colegilor Doina Preutescu și Bebe Crăciunescu, cărora le-am suflat în ceafă patru ani. Agentul patogen al hepatitei „A”, în evanescența sa, dă imunitate organismului, fapt constatat și de mine, dar în plus am devenit imun și la cântatul la pian. Pe la șase ani, mama a decis să iau lecții
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
poate să Înceapă. El Își Îndreptă corpul plăpând, Își răsfiră degetele străvezii, subțiri și prelungi, Își coborî buzele aprinse spre podul palmei și, cu pleoapele strânse, o sărută apăsat. Apoi, umflându-și obrajii, deschise ochii săi mari și strălucitori și suflă cu toată puterea sărutul din palmă. Și din palma lui mică plecă o adiere dulce ca o boare, care deveni vântișor și, pe măsură ce Înainta, creștea În viteză și tărie, Îndreptându-se spre o destinație știută, departe, departe, peste mări și
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Îl transportară În mare grabă la ambulanță. După ce-l imobilizară În curele, Îi atârnară de fiecare braț perfuzii lungi, ca niște sfori venite de sus și susținute de o mână nevăzută. Aer Înmiresmat Scoală-te, crivățule! Vino, vântule de miazăzi! suflați peste grădina mea, ca să picure mirosurile din ea! Cântarea Cântărilor Universul Îi devenise plictisitor. Îngerul se irosi o vreme În vârtejuri spectaculoase, privi Pământul ca pe o provocare, apoi, cu o iuțeală neînchipuită, se aruncă asupra lui... Acoperișurile de țiglă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
pentru că trebuie să recunosc, nu sunt mai școlită ca tine în ale amorului. - Poate da, poate nu, dar mai mult ca sigur nu, fiindcă tu ai capul mai bine prins pe umeri decât mine. Acum că totul a trecut, voi sufla și în iaurt, chiar dacă îl voi lua din frigider, voi ea s-o dea pe glumă. Seara aceea trecu. Se părea că uitarea se așternuse Încet peste întâmplările trăite de Olga, constituind, în mod indirect, o lecție și pentru Ina
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
nechemată. Ce să-i faci, o cere sângele... - Am mai auzit povestea asta de cel puțin o sută de ori, maistre Pricop. Cu ce treburi pe la mine? - A venit un delegat de la centru; vrea să vorbească cu dumneavoastră. Mi-a suflat că domnii proiectanți vin mâine și că acum sunt la șeful cel mare de la centru pentru consultări. Așa că... - Atunci invită-l la mine și dumneata dă drumul oamenilor pe azi. Mâine la opt toată lumea să fie la posturi, bine? - Bine
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Ai altă idee? — Deocamdată nu. — Nu putem să-l întrebăm așa, pur și simplu, de unde știe. — Dacă mătușa Mia a vorbit? — Crezi? — Nu sunt sigur, dar, în afară de noi doi, doar ea mai știe. — Da, dar a promis că nu va sufla o vorbă. — Și promisiunile nu pot fi încălcate? I-o fi făcut o ofertă și a fost de ajuns un mic indiciu ca el să refacă totul. Este posibil. Hai să o întrebăm. Trebuie să ne spună. — Ești naivă, Vera
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
de înțeles. În noaptea nunții, după ce am rămas singuri, oricât am implorat-o să se dezbrace, n-a vrut. Nimic nu putea s-o înduioșeze. Spunea: „Sunt la ciclu.“ Fără să mă fi lăsat să mă apropii de ea, a suflat în lampă și s-a dus să se culce în celălalt capăt al camerei, tremurând ca o frunză; ai fi zis că fusese aruncată într-o cușcă, împreună cu un monstru. Nimeni nu mă va crede, nici nu-i de crezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
La Bacău, Mircea Daneliuc ne povestește la masă, că vrea să iasă la pensie, dar i s-a calculat o pensie de numai... 395 de lei! Ptiu! În timpul acesta, popularul Jean Constantin se vaită, Într-o publicație tv, că-l „suflă broasca”, fiindcă după 78 de filme are o pensie de numai 860 de lei. Io l-aș pune să-i dea 200 și lui Daneliuc, că Mircea are totuși, două fa cultăți... În altă dezordine de iudei, știu fo’ doi
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
lui nu avură nici cel mai mic efect asupra nepăsătorului Anton, care nu catadicsi nici măcar să-l privească. Se așeză pur și simplu pe băncuță și scoase o sticluță cu cafea din tașcă, după care își aprinse tacticos o țigară. Suflă fumul albăstrui încetișor și cu dichis, formând câteva cercuri pe care le destrămă cu un gest molatic. Apoi, după ce sorbi puțină cafea, îl întrebă, oarecum visător pe agitatul Petrică: "Auziși, măi nea, că a murit mă-sa mare a lu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
un ton iritat. "Ce dracu', băuse sau ce?" "Ei, băuse. A spus-o pe șleau. Mie tocmai asta îmi place la el, că nu se dă maica Tereza. Și e tare de tot. Ca profesionist, nimeni nu poate să-i sufle-n ciorbă. O fi el cinic, după unii mai sensibiloși, da' spune adevăru' adevărat, fără patetisme de doi lei." Râse zeflemitor: "Nu-mi băga mie texte! Să nu-mi zici acuma că tu te-ai apucat de facultatea asta ca să
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
stingerea lui completă. Rămase în patru labe, gâfâind, făcând eforturi să-și tragă sufletul. Când își mai reveni, se aburcă din nou în fotoliu, căutând în gentoiul cu care venise. Scoase niște batiste de hârtie și-și șterse bărbia, își suflă nasul cu sârg, iar mai apoi, cu același șervețel spiritul de economie nu o părăsea nici în cele mai dramatice momente își șterse și ochii plini de lacrimi. Lacrimi provocate de reacția la tuse, nu din cine știe ce considerente morale ori
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
partea I-primul avort, partea a douaal doilea avort și partea a treia-vânătoare de soț zicând: Nimica nu mai vreau de la viață, decât să am o familie a mea, cu mulți copii și să fiu femeie de casă. Ar fi suflat și în iaurt, fata. Ce-mi plăcea la ea era sinceritatea. Nu mai întâlnisem niciodată atâta sinceritate pe metrul pătrat. Era și firesc să fie sinceră. Nu mai avea ce pierde, vorba ei. Confesiunea Monei era, pentru ea, ca o
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
că nu se poate, că trebuie distrusă și că de distrus o vor distruge numai cu condiția că le voi spune de la cine o cumpărasem sau dacă nu, prin ce poduri o găsisem, așa defectă cum era. Atunci decisesem să suflu și în iaurt: să abandonez gândul de a-mi achiziționa o mașină de scris care să fie numai și numai a mea, iar pe cea găsită o predasem de urgență la secție. (Pe semne nici nu aș fi putut dormi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
numai pentru așa ceva) și coborârea obedientă a frunții peste propriile-mi priviri supuse, ca un aluat în curs de dospire. Pe Valy nu-l lăsa directorul de-o parte. Cu el avea ce avea de împărțit tovarășul Sima. Valy îi suflă de fapt, lui Sima, cel mai bine în supă. Până și eu de la el învățasem (mi-am dat seama mai târziu, desigur) să suflu în câte o supă (nu în prea multe, pentru că, nu întâmplător, mă născusem într-o familie
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
lăsa directorul de-o parte. Cu el avea ce avea de împărțit tovarășul Sima. Valy îi suflă de fapt, lui Sima, cel mai bine în supă. Până și eu de la el învățasem (mi-am dat seama mai târziu, desigur) să suflu în câte o supă (nu în prea multe, pentru că, nu întâmplător, mă născusem într-o familie de nonconformiști și principiali care erau convinși că nu s-ar ajunge departe cu linsul blidelor). Sau începusem, fără să-mi dau seama, să
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
pasager. Mulțumesc, bine. Destul de bine-răspund și zâmbesc nesigur, frapat și de limbajul codificat. De musai ca de voie bună... - râde el sănătos scuturându-se. Apoi după o schimbare de ton. Cam nefiresc și totodată puțin gratuit Trebuie să înveți să sufli și în iaurt, castelane. Fumezi? Iau o țigară. El le aprinde pe amândouă (el deja o fuma pe a doua) cu o brichetă șmecheroasă. Îmi distrăgea atenția cultul lui, ca și al altora ajunși rapid cu pâinea și cuțitul în
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ai mai jucat, nu? În multe piese am jucat. Am fost și sufler. Am răspuns și răspund și de recuzită. Eu confecționez printre altele, și afișele. Vezi deschizătura aceea din podeaua scenei? Peacolo își scotea suflerul pe vremuri, capul și sufla la spectacole. Azi nici deschizătura aceea nu și mai are rostul. Nu-i mai nici teatrul ce-a fost. S-a pervertit. Și dacă nu va mai fi teatrul ceea ce-a fost, nici societății nu-i va merge bine
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
teatrul ce-a fost. S-a pervertit. Și dacă nu va mai fi teatrul ceea ce-a fost, nici societății nu-i va merge bine. Se duc toate pe prune. Fără teatru nu vom putea râde... Și acuma de unde se suflă? Din arlechine. Totuși, anterior te-am întrebat ceva, d-le Henri. A! Da. De iapă... Pe alocuri, Valy cam exagera cu gluma. Trecea mai binezis, ușor de la măgulirea exagerată la gluma proastă, tot exagerată și ea. Trec din nou cu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
dăduse răspunsul ei, mai mult adolescentin, în mod intenționat, ca să mă provoace și mai tare sau ca să fie sigură de sentimentele mele, de iubirea mea. Să nu uităm că, după atâtea înfrângeri (dacă o fi adevărat ce spune) , ea va sufla și în iaurt. În acest caz n-ar fi fost sinceră. Dar dacă a fost cu adevărat sinceră și are oroare de dragoste la comandă? Nu puteam explica totuși comportamentul ei adolescentin. Ea uitase, de fapt, vârsta la care ne
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Păscării”. „Nu avea grijă, că știu locul”. „Atunci, drum bun, băiete și ai grijă pe unde mergi” Am ieșit din casă. De pe prispă, am privit șleaul... Nici zbor de pasăre nu tulbura zarea, d-apoi picior de om! Doar vântul sufla neostoit. Măi Pâcule, tu o făceai pe grozavul de pe când îți ștergeai nasul cu mâneca. Ce să mai spun acum? - l-a tachinat moș Dumitru. Cine n-o face pe zmeul la vârsta ceea, Dumitre? Poate tu te-i fi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
pot ajunge la ea! Bântuit de acest gând, am început lupta cu troienele care mă țineau ca într-un clește...Cu amândouă mâinile trăgeam zăpada sub picioare și o călcam. După o vreme am simțit că vântul începe să-mi sufle în față...Acest lucru însă îmi zădărnicea mereu munca, aducând alt omăt în loc. M-am oprit să-mi trag sufletul, după care am pornit munca din nou... Cât oi fi muncit nu știu, dar vântul s-a făcut simțit în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
casă, câtă vreme încă nu s-a înnoptat”. Cu aceste gânduri am luat bidonul și am pornit la drum...În graba mea n-am pus la socoteală însă că pe lângă troiene voi avea de furcă și cu vântul care îmi sufla în față. Mergeam repede, ca să nu mă pătrundă frigul. Toate încercările mele de a înainta cât mai repede s-au prefăcut însă într-un adevărat chin. Numai soarele nu avea nici o opreliște și cobora înspăimântător de repede spre asfințit. Acum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
o să ne cam apuce noaptea, pentru că ziua-i tare scurtă - a răspuns Hliboceanu. Da’ n-am mai mers noi noaptea și pe ploaie și pe nămeți sau viscol și tot am ajuns? - a vorbit din nou Cotman. Acum însă vântul suflă peste măsură de tare și felinarele s-or stinge - și-a dat cu părerea Mitruță. Unde-i moș Pâcu cu luleaua lui? Dacă o aprindea mergeai după el fără nici o grijă. Ca după un far - a îndrăznit Puicuță. De unde până
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]