29,657 matches
-
și încă într-o revistă de extraordinar prestigiu - căutăm noduri în papură acolo unde ele nu există. O lectură lucidă a scrierii sale, "Romania: the Bottom of the Heap" (imaginea amintește jocul de rugby, și nu crematoriul sau abatorul, așa cum sugerează unii comentatori nervoși de la București sau legați de București!) ar duce la concluzia că-i datorăm lui Tony Judt mulțumiri pentru precizia diagnosticelor și pentru dezvăluirea unor informații din culisele vieții internaționale - precum aceea a lipsei de chef a "eurocraților
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
Mare sau despre cea a lui Iliescu cel Mic?). De fapt, e un fel de a lua cu mîna stîngă ceea ce, furat de peisaj, partidul a dat cu dreapta. Respingînd "pretențiile autonomiste" (oare avansate de către cine?), moldovenii noului pesedist Simirad sugerează că în sînul propriului partid s-ar afla oameni care doresc dezlipirea Transilvaniei! Și pentru că am ajuns aici, aflu cu stupoare că un tînăr universitar din Australia, pe numele său Pantazi, a început un vast program de declarare a... independenței
Zgomotul și euforia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15706_a_17031]
-
deși le-au reținut pe statele de plată. Este, de pildă, cazul revistei Zig-Zag din anii 1992-1995 (poate și înainte; în cartea mea de muncă o ștampilă frumoasă stipulează ,,Această perioadă nu contează la vechime"; Camera de Muncă ne-a sugerat să dăm patronul în judecată, individual). 2. O bună parte dintre ziariști lucrează fără contract de muncă, motiv pentru care - ați observat? - munca la negru este un subiect rar atacat de presă și doar cu multe precauții. Veniturile respective, mari
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
presă din 16 noiembrie, de ce a făcut ce a făcut (cu Stelea, cu Lobonț, cu cei cinci atacanți etc.) decît a dat în brînci cu asumarea erorilor. Ce o fi fost în conștiința lui, nu știm, dar, iată, detrimentul ne sugerează ce a fost în subconștientul său. Subconștientul îi suflă antrenorului Hagi că a greșit și asta în detrimentul acelui fotbal în folosul căruia jucătorul Hagi a făcut enorm. Tot felul de prețuri Cumplită supărare în presa cotidiană după ce echipa națională de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
intertextualitatea: Ted Hughs, Ionesco, Tolstoi, Pușkin, Philip Roth, Joyce, Whitman, Singer. La sfîrșitul cărții autoarea prezintă o listă în care citează ,,bibliografia": cărțile, texte de cîntece, film, articole, ba chiar prietenii care i-au povestit fapte reale sau i-au sugerat titlul cărții. Este un thanksgiving de gradul al doilea ce contribuie la structura arborescentă a cărții oferind, ca într-o pagină de calculator, link-urile necesare. Lumea contemporană este prezentă, nu doar prin citările de evenimente verificabile istoric (Holocaust, războiul
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
unei identități formale între adjectiv și substantiv la masculin și neutru singular ("un restaurant clujean" / "un clujean") îi corespunde o asimetrie la cel puțin o parte dintre feminine ("o cafenea clujeană" / "o clujeancă"). Al. Graur, în Tendințele limbii române (1968), sugera existența unei extinderi a formei mai regulate, adjectivale, a femininului în -ă, în defavoarea sufixului -că, chiar la substantivele nume de persoane, arătînd că "se zice liceeană, cetățeană, nu liceeancă, cetățeancă" (p. 260). Numele etnice mai rar folosite sau mai nou
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
Judt ne cunoaște bine. A fost, de altfel, în țară de cel puțin două ori. Articolul lui este impecabil informat. Titlul original: Romania: Bottom of the Heap conține o expresie pe care am tradus-o literal la fundul grămezii, ea sugerînd o poziție codașă în plutonul candidatelor la UE ori un fund al sacului în care se află, claie peste grămadă, candidatele. Departe de a fi o neutră constatare a acestui fapt, articolul reprezintă un apel către Europa de a privi
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
gorjeană, și nu numai, a punctat evenimentul, considerându-l ca fiind unul unic, de mare încărcătură spirituală. Despre romanul „Acvariul cu fâțe”, în cele cateva zile de la apariție, la o primă trecere în revistă, sau spus multe. Selectăm, pentru a sugera o imagine, doar câteva râanduri: „...în cea mai recentă lucrare a sa, Nicolae Bălașa propune o incursiune în perioada post revoluționară, în care cititorului i se prezintă adevărul despre existența cotidiană. Tragicul pândește din umbră, însă povestea din spatele realității crude
Lansare de carte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/82_a_221]
-
Gheorghe ș tatăl Elenei, Gogu ș bunicul înțelept și protector, provenit din mediul rural, activiștii Bolboroș, Tropăneață, Bircă, Marțafoi, dar și pe nepoții Leonorei, vicioși, prefăcuți. Cu toții se învârt în acest «acvariu», ca niște «fâțe». «Este un roman-metaforă, titlul său sugerează ideea determinismului ca și concept, că noi toți ne mișcăm ca într-un acvariu, că viața ne este într-un fel sau altul limitată, indiferent căâte libertăți am avea. Pentru că, în ultimă instanță, intervine autocenzura, autolimitarea, ne creiăm singuri spațiile
Lansare de carte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/82_a_221]
-
că tot ce e răufăcător în România aparține acestei etnii. Astfel că hoții din România sînt țigani, cerșetorii sînt țigani, bandiții sînt tot țigani etc. Chiar așa?!!! Prima întrebare provocată de această confuzie e cine a dat ordin sau a "sugerat" Poliției să facă astfel de precizări etnice? Din cîte am observat, aceste precizări au fost întrebuințate de oficiosul PRM, România Mare, pentru campaniile sale antițigănești și îndeobște pentru atacurile sale xenofobe. Nu știu cît de întîmplător, un fost general de
Ordinea - pe alese by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15792_a_17117]
-
ca una din posibilele limbi de operare, în care sînt deci date indicațiile de lucru: "Caută" - "Căutare avansată" - "Preferințe" - " Cred că am noroc" - etc. Enunțurile apar din păcate într-o grafie fără diacritice, dar într-o română corectă, ceea ce ar sugera că sînt traduse de vorbitori nativi. Mai mult: stilul tinde spre registrul colocvial, una din indicații fiind "Ponturi pentru căutare" (în engleză "Search Tips", în franceză "Astuces pour la recherche", italiană "Suggerimenti per la ricerca" etc.). Ca și limbajul jurnalistic
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
-l notifică Bachelard, în L'Eau et les Rêves. Intuiția unui atare tablou apocaliptic o are, încă în 1934, Ovidiu Papadima: "Întreaga atmosferă (...) în care se manifestă chipul lent al poeziei bacoviene, urmărirea lucidă a unui inevitabil scoborîș sfîrșit, îi sugerează o idee de a curma suferința prin anticiparea vastă a unui final care nu va întîrzia: moartea, dispariția în anonimatul inert al materiei, fantoma unui gînd ce rătăcește obsedant în poezia lui Bacovia". V. Fanache vorbește despre "forța și evenimentele
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
ca să iau cazul cel mai atipic - chiar dacă e atît de obstinat-proteic, știe să-și pună amprenta. Unică. Ai afirmat, recent, într-un interviu, ceva care pe mine mă pune pe gînduri, și anume am senzația, sau cel puțin tu așa sugerezi, sau chiar afirmi, că vrei să părăsești literatura și să te dedici exclusiv picturii. E ceva adevăr în asta? Da. Și am spus de ce. Vine un moment cînd trebuie să-ți mai faci niște economii în privința vîrstei. Dar pictorii sînt
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
supărat. Dicționarul de cuvinte recente (ed. a II-a) al Floricăi Dimitrescu înregistrează sintagma muzică supărată, din argoul tinerilor, ilustrând-o cu un enunț oral și cu un citat din revista 22, din 1994; referirea la o "muzică dură" poate sugera o explicație a evoluției semantice, plasabilă totuși în contextul mai larg al negativului expresiv (grozav, teribil, "groaznic de bun"), ca și în cel al valorilor adolescentine (modelul "tînărului rebel"). În orice caz, sînt supărate și mașinile (altă sugestie a evoluției
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
drepturilor de autor pentru o carte începută a fi scrisă în 1915 și redactată, în ultima formă, în 1919. Și aflăm o mărturisire atoategrăitoare despre Pădurea Spînzuraților: "Spînzurarea fratelui meu, ofițer în armata austro-ungară, la Ghimeș, ca "dezertor", mi-a sugerat ideea Pădurii Spînzuraților. Viziunea tragică a "pădurii" mi-a fost inoculată de o serie de fotografii trimise de Cehoslvacia la Liga Națiunilor, fotografii care reprezentau pădurile "trădătorilor de patrie" (Landersverräter) cehoslovaci spînzurați de armata austro-ungară pentru "trădare" pentru iubirea patriei
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
alte preocupări spirituale care i-au absorbit. N-ar fi corect să limităm aceste preocupări, cultura adică, la cititul cărților. Problema mea e alta: de a-i convinge pe cei care nu citesc că merită s-o facă. Să le sugerez mai degrabă ce pierd dacă nu citesc decît ce cîștigă citind. De cîștigat nu cîștigă mare lucru. Și în orice caz nu ceva cuantificabil, care să poată fi măsurat, cu alte cuvinte, în termeni preciși. Și, apoi, n-am nici o
Observații naive despre cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16201_a_17526]
-
este subliniată, tot printr-un artificiu de "gradul al doilea", prin omofonia TUÉ/TU ES. De altfel, în finalul cărții toate aceste forme abstracte ale individualității se aglutinează într-un gest al despărțirii și al reconcilierii, al cărui pandant îl sugerase printr-o savuroasa digresiune lingvistică purtată în jurul uneia dintre particularitățile limbii franceze, le ne explétif. Limba română îi stîrnește comentarii critice; îi reproșează disponibilitatea pentru diminutive (recunoaște că, asemeni personajului celebru al lui Moličre, făcea "du Cioran sans le savoir
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
nu au - sau nu mai au - dosare de securitate. Misiunea lor actuală constă, între altele, în salvarea ciurdei de profitori ai tranziției, dacă se poate chiar prin... pri-boii săi de frunte! Gura nu tocmai inocentă a d-lui Ionescu-Quintus a sugerat, la un moment dat, că cei aflați în funcții înalte ar fi avut posibilitatea să-și "facă pierdute" propriile dosare. Problema e, însă, alta. Mecanismul securistic e mult mai complicat și mai pervers decât pare. Nimeni nu poate fi absolut
Poliție politică, poliție politicoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16246_a_17571]
-
Rodica Zafiu Așa cum sugeram în această rubrică săptămîna trecută, mi se pare util să examinăm cîteva fenomene ale evoluției limbii române din ultimele decenii, pornind de la cartea Valeriei Guțu Romalo, Corectitudine și greșeală (a cărei primă ediție a apărut în 1972, noua ediție revăzută
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
firesc la retorica dulceagă și la emfatizarea frăției de sînge a românilor cu italienii, purtînd drept titlu Omagiu Italiei. Conform obiceiului, și acum răspîndit printre noi (deși cel mai adesea reacția de răspuns este condescendent ironică), acesta din urmă invoca, sugerînd drept fundal forul lui Traian, consanguinitatea: Ne leagă imperativa lege a sîngelui ca și ghesul inimii noastre, cu pulsații latine. (p. 7) În șaisprezece sumare capitolașe, A. Cosma semnala diacronic, prin mari salturi, prezențe preromane, romane și italiene, pînă în
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
golănească nu există și mi-am petrecut și eu ceva vreme prin niște universități și campusuri celebre americane. Poți vorbi despre un anume soi de ignoranță, de lipsă de profunzime, de vocație. În nici un caz despre ce nu ni se sugerează, ci ni se arată de-a dreptul pe scenă: despre categoria "băieți de băieți". Mi se pare o eroare tratarea regizorală în acest fel, care, în mod ciudat, pare că li se potrivește mănușă lui Radu Zetu, Bogdan Talașman, Liliana
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
9 ani. Pentru mine au fost mult mai mult decât atât. Și pentru prima dată în 9 ani mă simt liber, satisfăcut de aerul pe care îl respir. Nu pot să înțeleg. Ce anume din ceea ce vezi în jurul tău îți sugerează libertate? E o agonie continuă, așteptăm doar sfârșitul. Dramatizezi, ca de obicei. E atât de frumos! E viață, sunt oameni care trăiesc! E o realitate brută, fără mască de ipocrizie. Ți-ar fi plăcut să fie ascuns totul sub o
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
pe care o abordează foarte diversificat, de la machiaj, la proiectarea costumelor și pînă la scenografie. Lucrarea expusă acum la Sofitel, compusă din șapte moduli asamblați într-un singur obiect, prin context și prin ea însăși cumulează toate dimensiunile artistice și sugerează multiplele interese ale Mirelei Trăistaru. Promovarea acestei lucrări, fiindcă nu se poate numi doar versnisaj spectacolul prin care ea a fost prezentată publicului, s-ar putea defini, în primul rînd, ca un moment artistic de natură sincretică în care au
Memoria sfîrșitului de secol by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16304_a_17629]
-
Bowling Green State University, în Ohio. În comparație cu volumul scos de Oxford, cel de la Cambridge e mult mai științific, și inevitabil mult mai arid. Un cronicar malițios nota că volumul precedent din aceași serie e dedicat unei istorii a bolilor umane, sugerînd că pentru editori mîncatul nu e cu mult departe de a fi tot un fenomen medical. Cartea abordează într-adevăr istoria culinară din perspectiva unui fenomen mai general - și medical fără îndoială - nutriția. Dar e fascinant să descoperi ce mîncau
Istorii culinare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16305_a_17630]
-
Eu consider că este o eroare (am și scris despre asta): localnicii nu au obligația "să adopte" ce li se spune, ar trebui, pur și simplu, să asculte, să adapteze, să ciupească acele lucruri pe care bunul lor simț le sugerează. Da, așa cum spui, există și excepții, oameni "plecați" care se insinuează în chip abil în modurile de gândire ale celor "rămași". Numai că, după mine, asta nu înseamnă mare lucru: avantajul celui desprins e tocmai unghiul său de vedere, parțial
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]