2,367 matches
-
tot de cătră acea curvă, atunce-l lasă muiarea lui“. Cu alte cuvinte, socrul, apoi autoritățile locale, în speță ispravnicii și episcopul locului, îl in vi tă pe Dumitrache să-și părăsească amanta și pentru că acesta se supune, pro ce sul intentat numai are obiect. Și cu toate acestea, zapisul dat de ginere nu reușește să-l convingă pe vistier care, de-a lungul anilor, au zi se nenumărate promi siuni. La rân dul ei, amanta nu scapă neinterogată, ea devenind
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se arată șo cat de atitudinea cucoanei care a putut să-și aban do ne ze copiii, să-i lase singuri în casă și să fugă mânată de o pa siu ne efe me ră. Chiar dacă o iartă în cea sul morții, nu-și re trage totuși decizia asupra copiilor ră mași în grija unchilor paterni și nu a mamei. La rândul său, boieroaica se arată ofen sa tă atunci când este acu za tă pe ne drept de cur vie. Cin
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
creștinul pă că tos nu poate să in tre în biserică și nici măcar în curtea acesteia, ci la poarta Bisericii trebuie să ceară iertare tuturor credincioșilor și să-și plângă sincer păcatele; urmează alți cinci ani în care păcă to sul avan sează cătreuși le Bisericii unde rămâne să asculte sfânta liturghie; alți patru ani, el are dreptul să asiste la slujbă alături de alți creștini, dar nu asistă la sfârșitul acesteia când i se cere să părăsească biserica. ultima etapă o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un membru apropiat al familiei, tatăl, fratele, un chiul sau ad mi nistrato rul de pe moșie care este însărcinat și cu grija acestor pricini. Femeia nu îl în so țeș te decât atunci când nu are interesul să grăbeas că cur sul procesului, dar, în cea mai mare parte a ca zu ri lor, ea este prezentă alături de persoana care o reprezin tă. După lege, soția are tot dreptul să-și ceară zestrea, iar bărbatul indiferent de situația sa materia lă trebuie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
le giați: sunt ju de cați numai de mitropolit sau de domn, procesul numai este un spectacol public, ei cer și ob țin dis cre ție și chiar păstrarea secretului. Dis cursul mitropolitului are alte forme, iar com pro mi sul numai poate fi impus prin metode co er ci ti ve, întrucât un boier se bu cură de o serie de pri vi legii printre care se află și scu ti rea de orice formă de pedeapsă fizică sau de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
birului sau de zer tea ză pur și simplu copleșiți de grijile cotidiene. Fi reș te, există și țărani care n-au ieșit niciodată din satul lor și care își li mi tea ză întrea ga existență la uni ver sul rural. Este însă un fenomen căruia ar trebui să i se de di ce o cercetare întreagă. Da to ri tă surse lor noas tre, am intrat în sexual cu țăranul „că lă tor“, plecat de-a ca să să-și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ține prin natura sa mult mai multe ten tații decât satul: cârciuma, ca fe nea ua, bor de lul, jo cu ri le de no roc. Bucureș tiul, pentru că la el ne-am re fe rit pe tot par cur sul ana lizei noas tre, este un oraș cos mo po lit în care oamenii circulă cu mare ușurință. Izo lat de Eu ro pa Cen tra lă și Oc ci den ta lă până către 1780, el se des chi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Oră șe nii“ aflați în apropie rea puterii fac mult mai ușor și mult mai des recurs la putere decât ar putea face un să tean „cen zu rat“ în ac țiu nea sa de distanță, rușine, sărăcie. Re cur sul „oră șea nu lui“ este unul pro li fic din punc tul de vedere al scri su lui încă dintr-o primă fază dacă ținem cont de faptul că el se adre sea ză direct in stanței su pe rioa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
el are nevoie de informații, iar universul metafizic și necauzal e plin de informații și guvernat, asemănător legii conservării energiei, de o lege a conservării informației. Este vorba despre străvechiul concept indian al cronicii Akasha, sau de prototipul biblic, de "sulul de carte zburător" al profetului Maleahi. Descoperirea factorilor genetici ARN și AND ne-a relevat abundența incredibilă a informațiilor microcosmice din materia însuflețită, existența unor molecule ne-materiale de informație. O astfel de lege a conservării informației necesită în chip
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
nume, în franceză: Haine, Ura fără milă, căutătoare de ceartă și de înfruntare. Urâtă mai era cu chipul de nebună, nepieptănată, cu chipul încruntat și plin de riduri, cu nasu-i cârn, și stând încolăcită ca un prosop pus pe un sul. Voind să scap de ea, am mers un pas la stânga și-acolo am dat de chipul purtând deasupra numele de Félonie. Prea multe nu știam de ea, am întrebat pe alții după aceea. Aflai că numele-i era Trădare, Mișelie
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
și care prin sedimentare a fost restrâns la actuala Mare Moartă. În zona acestei mări s-au descoperit ,,manuscrisele de la Marea Moartă’’ în limbile ebraică și arameică, în anul 1947, ce conțineau documente, vase de lut, circa 40000 fragmente pe suluri de piele, cu o vechime de peste 2000de ani. Din cauza plajelor și a fundului lacului, tapițat cu cruste de culoarea asfaltului, romanii au denumit-o și ,,Lacus Asphatites’’ - lacul cu asfalt. De aceste locuri se leagă legenda potrivit căreia soția lui
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
l'aurora în ciel fosse ridesta. (vv. 4-6) Spento îl diurno raggio în occidente (Frammento XXXIX): I ramuscelli ivan cantando al vento, (...). (v. 10) Sola tenea la taciturna via / la donna, e îl vento che gli odori spande, / molle passar sul volto și sentia. (vv. 19-21) Veniva îl poco lume ognor più fioco; / e intanto al bosco și destava îl vento, / al bosco là del dilettoso loco. (vv. 37-39) E îl duro vento col petto rompea, / che gocce fredde giù per
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
19-21) Veniva îl poco lume ognor più fioco; / e intanto al bosco și destava îl vento, / al bosco là del dilettoso loco. (vv. 37-39) E îl duro vento col petto rompea, / che gocce fredde giù per l'aria nera / în sul volto soffiando le spingea. (vv. 58-60) E și rivolse indietro. E în quel momento / și spense îl lampo, e tornò buio l'etra, / ed acchetossi îl tuono, e stette îl vento. (vv. 73-75) 4. vento în poezia lui Salvatore Quasimodo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
i râmi dei platani e le foglie / della grigia casă di periferia. Colore di pioggia e di ferro: E îl vento s'è levato leggero ogni mattina / e îl tempo colore di pioggia e di ferro / è passato sulle pietre, / sul nostro chiuso ronzio di maledetti. (...) Oră, ora: prima che altro silenzio / entri negli occhi, prima che altro vento / salga e altra ruggine fiorisca. Le morte chitarre: Certo è autunno: nel vento a brani / le morte chitarre sollevano le corde / șu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
l'agave e l'occhio del brigante. Oggi ventuno marzo: (...) e tu amore stacchi / ai suoi colpi îl vento d'inverno / dal tuo orecchio inclinato / sull'ultima mia parolă. Varvàra Alexandrovna: Di notte la Siberia stacca îl suo vento / lucente sul vetro di schiuma, una trama / di corde astratte nella mente. Lungo l'Isar: Îl vento alza lucenti gorghi grigi / dall'acqua: (...). Capo Caliakra: Qui / è possibile (...) prendere un fiore / tagliato dal vento, rifiutare îl ronzio / d'una rimă, (...). Poesia d
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
prendere un fiore / tagliato dal vento, rifiutare îl ronzio / d'una rimă, (...). Poesia d'amore: Îl vento vacilla esaltato e porta / foglie sugli alberi del Parco, / l'erba è già intorno / alle mura del Castello, i barconi / di sabbia filano sul Naviglio Grande. Ho fiori e di notte invito i pioppi: Le monache irlandesi / non parlano mai di morte, sembrano / mosse dal vento, non și meravigliano / di essere giovani e gentili: un voto / che și libera nelle preghiere aspre. 5. amore
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Le monache irlandesi / non parlano mai di morte, sembrano / mosse dal vento, non și meravigliano / di essere giovani e gentili: un voto / che și libera nelle preghiere aspre. 5. amore și morte în Canturile lui Giacomo Leopardi All'Italia: (...) e sul colle d'Antela, ove morendo / și sottrasse da morte îl sânto stuolo, / Simonide salia, / guardando l'etra e la marină e îl suolo. E di lacrime sparso ambe le guance, / e îl petto ansante, e vacillante îl piede, / toglieasi în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
non ți fu l'amor mio per alcun tempo; / non a te, non altrui; che non și cela / vero amore alla terra. (vv. 85-89) Due cose belle ha îl mondo: / amore e morte. All'una îl ciel mi guida / în sul fior dell'età; nell'altro, assai / fortunato mi tengo. Ah, se una volta, / solo una volta îl lungo amor quieto / e pago avessi tu, foră la terra / fatta quindi per sempre un paradiso / ai cangiati occhi miei. (vv. 99-106) O
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
morți / voi morți direte nuove tavole / della legge. Nell'antico linguaggio / altri segni, profili di pugnali. Notizia di cronaca: È necessario salvare gli stimoli / civili, la solitudine allegra / della caverna, antichissimi / latini. Balestrieri toscani: Ero con te, amore, i colpi / sul bersaglio, nello stacco / della luce meridiana, la noia / dell'attesa per quei servi dell'antica / guerra, ci dissero che l'uomo non muore, / è un soldato d'amore della vittoria continuă. Nel cimitero di Chiswick: Risonanze di mortelle / nel recinto
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Lucio Felici, Newton & Compton, Romă, 2004. Cânți, con introduzione e commento di Mario Fubini, Loescher, Torino, 1969. Cânți: Paralipomeni, poesie varie, traduzioni poetiche e verși puerili, a cură di Carlo Muscetta e Giuseppe Savoca, Einaudi, Torino, 1968. Canzoni, Sull'Italia, Sul Monumento di Dante che și prepară în Firenze, Francesco Bourlié, Romă, 1818. Chants. Cânți, texte original et version française par Michel Orcel, Editions Aubier, Paris, 1995. Epistolario: con le iscrizioni greche triopee e le lettere di Pietro Giordani e Pietro
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Liguori, Napoli, 1968. Bazzocchi, Marco Antonio, Leopardi, Îl Mulino, Bologna, 2008. Bellio, Anna, Cigni, leopardi e altri poeți, Percorsi di letteratura tra sette e novecento, ISU Università Cattolica, Milano, 2000. Bigi, Emilio, La genesi del Canto notturno e altri studi sul Leopardi, U. Manfredi, Palermo, 1966. Bigongiari, Pietro, Elaborazione della lirica leopardiana, Marzocco, Firenze, 1937. Binni, Walter, La nuova poetica leopardiana, Sansoni, Firenze, 1997. Blasucci, Luigi, I tempi dei Cânți, Einaudi, Torino, 1996. Blasucci, Luigi, Lo stormire del vento tra le
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
e antileopardismo nel nostro Novecento: Ungaretti, Bacchelli, Montale, Lalli, Poggibonsi, 1984. Croce, Benedetto, Poesia e non poesia, Laterza, Bari, 1923. Croce, Benedetto, La letteratura della nuova Italia, saggi critici, vol. IV, Laterza, Bari, 1915. Dolfi, Anna, Leopardi e îl novecento, sul leopardismo dei poeți, Le lettere, Firenze, 2009. Dolfi, Anna, La doppia memoria: saggi șu Leopardi e îl leopardismo, Bulzoni, Romă, 1986. Eco, Umberto, I limiti dell'interpretazione, Bompiani, Milano, 1990. Eco, Umberto, Sulla letteratura, Bompiani, Milano, 2003. Eco, Umberto, Limitele
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
significato", în Quasimodo e gli altri, atti del Convegno internazionale Lovanio 2001, a cură di Franco Musarra, Bart van der Bossche e Serge Vanvolsem, Franco Cesati & Leuven University Press, Città di Castello, 2003, pp. 45-58. Palumbo, Sergio, "Strategie e schermaglie sul quasimodismo", în Quasimodo e gli altri, atti del Convegno internazionale Lovanio 2001, a cură di Franco Musarra, Bart van der Bossche e Serge Vanvolsem, Franco Cesati & Leuven University Press, Città di Castello, 2003, pp. 71-88. Paparelli, Gioacchino, "Un'epigrafe per
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
un modèle qui devait être dépassé. Mots-clés: Leopardi, Quasimodo, Romantisme, Hermétisme, poésie. Riassunto Nella ricerca "Leopardi nel ventesimo secolo. Îl caso Quasimodo" viene approfondita la questione dell'influenza esercitata da uno dei maggiori poeți italiani del Romanticismo, Giacomo Leopardi (1798-1837), sul vincitore del premio Nobel per la letteratura, Salvatore Quasimodo (1901-1968). Fino ad oggi, nonostante îl particolare interesse manifestato dalla critică letteraria italiană e internazionale per entrambi, l'ascendente di Leopardi șu Quasimodo è stato trascurato per ragioni attinenti ad una
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
L'ermetico ha attinto dal maestro tecniche di costruzione del tempo e dello spazio e motivi cronotopici: îl ritorno nell'infanzia, îl colle, la siepe. Non ha trascurato i motivi situazionali: la ricerca incessante della stabilità, delle certezze, l'interrogazione sul ruolo dell'uomo nell'universo, la lotta contro la solitudine e îl dolore, îl ricordo e la sua contaminazione con l'onirico. Ha rivisitato inoltre i luoghi più noti della lirica leopardiana come îl vento o îl naufragio. I temi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]