4,737 matches
-
concluzia că ordonanța de urgență criticată este conformă art. 16 din Constituția României. ... 24. În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, respectiv principiul supremației Constituției și al obligativității legii, tribunalul apreciază că aceasta nu poate fi reținută din moment ce Guvernul nu refuză plata drepturilor de natură salarială restante, ci, din contră, le recunoaște și își ia angajamentul ferm de a le executa întocmai
DECIZIA nr. 101 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299920]
-
pot acționa, astfel că și interpretările care se pot aduce normei juridice trebuie să țină cont de această exigență de ordin constituțional cuprinsă chiar în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia, în România, respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie (Decizia nr. 854 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 21 septembrie 2011). Din perspectiva raportării la prevederile Constituției, Curtea Constituțională verifică constituționalitatea textelor legale aplicabile în interpretarea consacrată
DECIZIA nr. 651 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299900]
-
dreptului de proprietate. “ ... ... 18. Autoarea excepției consideră că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (3)-(5) privind principiile statului de drept, separației și echilibrului puterilor în stat, precum și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1), (3) și (6) referitor la proprietatea privată, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 73 referitor
DECIZIA nr. 122 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299991]
-
pot acționa, astfel că și interpretările care se pot aduce normei juridice trebuie să țină cont de această exigență de ordin constituțional cuprinsă chiar în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia, în România, respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie (Decizia nr. 854 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 21 septembrie 2011). Din perspectiva raportării la prevederile Constituției, Curtea Constituțională verifică constituționalitatea textelor legale aplicabile în interpretarea consacrată
DECIZIA nr. 445 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299896]
-
derulat până la momentul intrării în insolvență, chiar și în condițiile în care a respectat obligațiile de plată. ... 16. În ceea ce privește principiul legalității, cuprins în art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit căruia „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, Curtea, având în vedere dezvoltarea jurisprudențială în materie, învederează că acesta cuprinde anumite exigențe ce țin de principiul legalității, de asigurarea interpretării unitare a legii, de calitatea legii (căreia i se subsumează claritatea, precizia
DECIZIA nr. 498 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299863]
-
iar nerespectarea prevederilor legale în materie se poate converti într-o încălcare a acestui principiu. Astfel, Curtea Constituțională a statuat constant în jurisprudența sa referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituție că una dintre cerințele respectării Constituției și a supremației acesteia este respectarea legilor pe care puterea legislativă le-a edictat, obligație care incumbă inclusiv legiuitorului. Cu privire la incidența principiului legalității în cadrul procesului de adoptare a actelor normative, Curtea Constituțională, spre exemplu prin Decizia nr. 139 din 13
DECIZIA nr. 498 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299863]
-
una discreționară, independentă de existența unor motive care să îi justifice opțiunea, bazate pe criterii obiective și rezonabile. Față de această împrejurare, în ceea ce privește dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, având în vedere dezvoltarea jurisprudențială în materie, constatăm că acestea cuprind anumite exigențe ce țin de principiul legalității, de asigurarea interpretării unitare a legii, de calitatea legii (căreia i se subsumează claritatea, precizia, previzibilitatea
DECIZIA nr. 498 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299863]
-
Curtea reține că prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, precitată, decizie interpretativă, nu a constatat neconstituționalitatea pură și simplă a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, ci a stabilit, în calitatea sa de garant al supremației Constituției, condițiile în care dispozițiile legale antereferite se subsumează exigențelor Constituției. Or, în cazul deciziilor interpretative, în măsura în care aspectele de neconstituționalitate deduse din motivarea excepției de neconstituționalitate nu vizează înțelesul normei juridice care a fost exclus din sfera
DECIZIA nr. 96 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300352]
-
pot acționa, astfel că și interpretările care se pot aduce normei juridice trebuie să țină cont de această exigență de ordin constituțional cuprinsă chiar în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia, în România, respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie (Decizia nr. 854 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 21 septembrie 2011). Din perspectiva raportării la prevederile Constituției, Curtea Constituțională verifică constituționalitatea textelor legale aplicabile în interpretarea consacrată
DECIZIA nr. 542 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299925]
-
iar dispozițiile art. 26 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 60/1991 contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor,art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei și în art. 24 privind dreptul la apărare. De asemenea, se invocă încălcarea art. 6 privind dreptul la un proces
DECIZIA nr. 58 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300003]
-
din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora evenimentele legislative - modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea - pot fi dispuse prin acte normative ulterioare de același nivel sau de nivel superior. ... 106. Conformitatea cu legea a tuturor actelor juridice, fiind o consecință a principiului supremației legii, se aplică oricărui act ce emană de la alte organe. Cât privește actele administrative, acestea fiind acte de executare a legii, condiția de conformitate este indiscutabilă. ... 107. Întrucât hotărârea Guvernului se adoptă în baza legii și urmărește organizarea și
DECIZIA nr. 81 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299917]
-
pot acționa, astfel că și interpretările care se pot aduce normei juridice trebuie să țină cont de această exigență de ordin constituțional cuprinsă chiar în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia, în România, respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie (Decizia nr. 854 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 21 septembrie 2011). Din perspectiva raportării la prevederile Constituției, Curtea Constituțională verifică constituționalitatea textelor legale aplicabile în interpretarea consacrată
DECIZIA nr. 140 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300334]
-
pot acționa, astfel că și interpretările care se pot aduce normei juridice trebuie să țină cont de această exigență de ordin constituțional cuprinsă chiar în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia, în România, respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie (Decizia nr. 854 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 21 septembrie 2011). Din perspectiva raportării la prevederile Constituției, Curtea Constituțională verifică constituționalitatea textelor legale aplicabile în interpretarea consacrată
DECIZIA nr. 701 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300024]
-
din salariul de bază, în absența elaborării normelor, regulamentelor, instrucțiunilor și ghidurilor de bune practici, conform prevederilor art. 115 alin. (1) din aceeași lege. În considerentele acestei decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat că: 48. Aplicarea principiului supremației legii, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, presupune în situația de față că, dacă un drept sau spor a fost recunoscut unor categorii de persoane prin lege, act cu caracter normativ emis de Parlament sau de către Guvern
DECIZIA nr. 194 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300362]
-
cum au fost modificate și completate prin art. I pct. 106 din Legea nr. 127/2014, caracterizate printr-o tehnică legislativă deficitară, nu întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate și sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. ... 28. Pentru aceleași argumente, Curtea reține că imprecizia textului de lege supus controlului de constituționalitate afectează, în consecință, și garanțiile constituționale care caracterizează dreptul la un proces
DECIZIA nr. 30 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300359]
-
de aceeași forță juridică. Împrejurarea că legiuitorul a înțeles, la momentul republicării Legii nr. 46/2008, să mențină în cuprinsul acesteia prevederile referitoare la sporul de risc reprezintă un argument în sensul recunoașterii în continuare a acestui spor. ... 48. Aplicarea principiului supremației legii, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, presupune în situația de față că, dacă un drept sau spor a fost recunoscut unor categorii de persoane prin lege, act cu caracter normativ emis de Parlament sau de către Guvern
DECIZIA nr. 235 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301174]
-
crea o discriminare vădită față de ceilalți creditori ai debitorului insolvent. Prin urmare, dreptul creditorului fiscal de a-și îndestula creanțele cu prioritate față de creditorii prevăzuți în Legea nr. 85/2014 este de natură să afecteze în mod direct principiile supremației legii și egalității în drepturi. În contextul criticilor de neconstituționalitate este menționată Directiva (UE) 2019/1.023 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire
DECIZIA nr. 570 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299899]
-
suspendare, o abrogare sau o modificare a art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, acestea încalcă normele legate de tehnica legislativă și nu întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate, fiind incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor. În susținerea acestei critici sunt invocate dispozițiile art. 58 alin. (1) și ale art. 66 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum și ale art. 6 din Legea-cadru nr.
DECIZIA nr. 121 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301293]
-
Se apreciază că Legea nr. 52/2020 este antinomică ordinii juridice interne, dar și dreptului Uniunii Europene, astfel cum a fost acesta interpretat în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. De asemenea, se arată că Legea nr. 52/2020 încalcă principiul supremației Constituției, reglementarea contravenind flagrant dezlegărilor obligatorii ale Curții Constituționale date în deciziile anterior pronunțate în materia dării în plată. ... 52. Se invocă faptul că Legea nr. 52/2020 aduce o gravă atingere dreptului la libertate economică și libertății comerțului, întrucât intervine
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
în stare de neîntrebuințare a structurilor necesare bunei desfășurări a vieții social-economice sau apărării naționale;“. ... ... 15. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin atât dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil, ale art. 30 referitor la libertatea de exprimare, art. 40
DECIZIA nr. 495 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295645]
-
se poate vorbi despre o simplă opțiune a legiuitorului dacă prin inacțiunea acestuia sunt încălcate norme constituționale, astfel că viciul de neconstituționalitate sesizat nu poate fi ignorat de Curtea Constituțională, care, în virtutea art. 142 din Legea fundamentală, este garantul supremației Constituției, ceea ce presupune, printre altele, verificarea conformității întregului drept cu Constituția (a se vedea în acest sens Decizia nr. 222 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2023, paragraful
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate. ... 13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) care consacră valorile supreme în statul de drept și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul la justiție, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare
DECIZIA nr. 100 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286380]
-
în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții, cu respectarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 330/2009. ... ... ... 27. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în fața legii și art. 21 privind accesul liber la justiție, iar celelalte prevederi criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind separația și echilibrul puterilor în
DECIZIE nr. 203 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272246]
-
în fața legii și art. 21 privind accesul liber la justiție, iar celelalte prevederi criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. ... 28. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, referitor la dispozițiile art. 209 din Legea nr. 62/2011, că acestea au fost abrogate prin Legea nr. 2/2013, astfel că nu erau în vigoare la data formulării acțiunii în
DECIZIE nr. 203 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272246]
-
emis în vederea realizării unui scop licit. ... 5. Actul administrativ trebuie să fie oportun, adică să corespundă situației de fapt. ... În ceea ce privește prima condiție, invocăm prevederile art. 1 alin. (5) din Constituția României: „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.“ Constituția României statuează: Articolul 16 (1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege. Art. 15 alin. (1) : „Cetățenii
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]