10,100 matches
-
se despicau și formau insule plutitoare în oceanul cerului, iar pletele aurii ale soarelui se dechideau învăluind întreaga câmpie. Poienița era încununată de fluturi rubinii, care zburau când la trandafirii înfocați, când la crinii de un argintiu imperial, la lăcrămioarele sure că mărgăritarul, la mironosițele viorele. Triluri neobosite de pasarele se auzeau din copacii falnici care mai de care mai înalți. Am alunecat ușor pe o rază și am ajuns pe partea cealaltă a poieniței. Acolo, o zână cu fata mai
RADU ALEXANDRU [Corola-blog/BlogPost/350754_a_352083]
-
se despicau și formau insule plutitoare în oceanul cerului, iar pletele aurii ale soarelui se dechideau învăluind întreaga câmpie. Poienița era încununată de fluturi rubinii, care zburau când la trandafirii înfocați, când la crinii de un argintiu imperial, la lăcrămioarele sure că mărgăritarul, la mironosițele viorele. Triluri neobosite de pasarele se auzeau din copacii falnici care mai de care mai înalți. Am alunecat ușor pe o rază și am ajuns pe partea cealaltă a poieniței. Acolo, o zână cu fata mai
RADU ALEXANDRU [Corola-blog/BlogPost/350754_a_352083]
-
se despicau și formau insule plutitoare în oceanul cerului, iar pletele aurii ale soarelui se dechideau învăluind întreaga câmpie. Poienița era încununată de fluturi rubinii, care zburau când la trandafirii înfocați, când la crinii de un argintiu imperial, la lăcrămioarele sure că mărgăritarul, la mironosițele viorele. Triluri neobosite de pasarele se auzeau din copacii falnici care mai de care mai înalți. Am alunecat ușor pe o rază și am ajuns pe partea cealaltă a poieniței. Acolo, o zână cu fata mai
COPILARIE, DULCE MINUNE de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 31 din 31 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350750_a_352079]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DORUL DE CĂPESTRE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 504 din 18 mai 2012 Toate Articolele Autorului Mânjii iepei sure pasc o pădure adulmecă lupul șalupa, șalupul noroc, ghinionul lighioana, lighi-onu' veniți de aiurea să prade pădurea mierea și stupul ca-lupa, ca-lupul prea multă căldură se pierde, se fură la alb sau la negru numai hoțul e integru goana după
DORUL DE CĂPESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358834_a_360163]
-
creează versuri și desface taine, rupe inimi și subjugă pentru sinea lui viciații: la naiba cu punga de medicamente / sexul meu funcționează și cu bonuri / de masă / sau pot să-ți rad o metaforă / peste / urechi de să ... ca o Sură a Vacii / crede-mă / frumusețea ta pute de la o poștă / a var și tetraciclină / DANSEZI? Viața poetului nu este și nu poate fi controlată de nimeni, este imprevizibil dar mult introvertit. Vorbește de toți și de toate, dar nimic despre
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
Crăciun în ora de limbă franceză”- CD cu lucrările simpozionului „Crăciunul în context european”, Lugoj, 2008 , "„L'Internet en classe de FLE” - CD "„Le document de type „Temoignage” en classe de FLE "„Larticle de presse ecrite en classe de fle”- "„Sur le pont d'Avignon”- fiche d'exploitation pedagogique - revista „Florile gândului”, dec. 2008, "„Projet didactique”- revista „Actori pe scena educației” , nr.23, 2008, "„Faits de culture et civilisation françaises " travers le texte litteraire”- revista „Congruențe”, Simian, 2008, "„Suntem înfrățiți cu
TEATRU-FORUM SAU TEATRUL OPRESAŢILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358898_a_360227]
-
lune, Passepied, își are numele de la poemul lui Paul Verlaine „Clair de lune”: Votre âme est un paysage choisi / Que vont charmant masques et bergamasques / Jouant du luth et dansant et quasi / Tristes sous leurs déguisements fantasques. / Tout en chantant sur le mode mineur/ L'amour vainqueur et la vie opportune, / Ils n'ont pas l'air de croire à leur bonheur / Et leur chanson se mêle au clair de lune, / Au calme clair de lune triste et beau, / Qui fait
BACH ŞI DEBUSSY ÎN INTERPRETAREA PIANISTEI ANGELA HEWITT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359328_a_360657]
-
Iar sufletul e acum fluture. Dealul a venit la vale cu pădure cu tot. Drumul a fost acoperit. Altă viață nu mai poate fi aici. Moartea își schimbă chipul, ca o salamandră. E peste tot, albă sau galbenă, neagră sau sură. Sub pat sau pe tavan, în oale sau în sobă. Vine din aer, din apă, din pământ, din foc. Își arată dinții. Iar cei dragi îi cad pradă. Până la a doua venire mai e cale... PĂRINTELE Iartă, părinte, păcatul, Rămân
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > REÎNTOARCERE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 343 din 09 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezie, nu mai am podoabe Amurgesc de mult într-o pădure Nu mai trec tătari pe iepe sure Apa repezi, căutându-și roabe Nu mai pun capcane pentru zmei Codrii noaptea nu-i mai bat călare Când cobor cocori prin anii mei Și se pierd în zori ca o chemare Mă întorc la tine poezie Între vodcă, moarte
REÎNTOARCERE de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359516_a_360845]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > NINSORI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 389 din 24 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ninsori Din imensa pudrieră - din înalții nouri suri - Revărsate pulberi fine peste case și păduri. Vin solii din alte sfere - reci steluțe, meteori; Farmecul nespus al iernii - abundentele ninsori. Săniuțe croșetează derdelușuri de argint, Crengile cădelnițează fine flori de mărgărint, Iar la geam zâmbesc voioase mere roșii și
NINSORI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360555_a_361884]
-
trecute, pentru clipele ce vin Dintr-o lume fermecată a pădurilor de pin. Farmecul nespus al iernii - abundentele ninsori; Vin solii din alte sfere - reci steluțe, meteori; Revărsate pulberi fine peste case și păduri, Din imensa pudrieră - din înalții nouri suri. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Ninsori / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 389, Anul II, 24 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
NINSORI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360555_a_361884]
-
ANOTIMPUL JOCULUI ", CRONICĂ DE ANTONIA BODEA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 395 din 30 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Prof.Antonia BODEA Titina Nica ȚENE “ Anotimpul jocului“ Motto:”Poezia e cheia ordinii umane “ ... Alain ( Propos sur l` education). Și poezia Titinei Nica ȚENE rânduiește în universul inocenței, prin cheia intuiției inefabilul jocului ca Viață și Creație. Cuvântul evocat în ritmul versului, armonizat în strofă ne situează în lumea fermecată ale cărei porți ni se deschid doar
TITINA NICA ŢENE- ANOTIMPUL JOCULUI , CRONICĂ DE ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360576_a_361905]
-
limba română din exil, al cărei director cultural a fost până la dispariția acesteia. Printre volumele scrise de George Filip se numără „Matematică pe degete” (1974), „Anotimpul legendelor” (1975), „Desant satiric” (1976), „Drumuri de balada” (1977), „Zei fără armuri” (1989), „Poemes sur feuilles d'erable” (1998), „Era confuziilor” (1993), „Din taine” (1999), „Diana” (2002), „'89 Poeme îndoliate” (2002), „Văd lumină” (2003), „La planet plate - Poemes” (2004), „Singur împotriva destinului” (2004), „Aezii privesc” (2005), „Zilele săptămânii” (2005), „Din oglindă” (2005), „Țară din lacrima
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
El, în celulă și-L făcea mai înalt și mai trist. Mâinile Lui păreau crini pe morminte, ochii adânci ca niște păduri. Luna-L bătea cu argint pe veștminte argintându-I pe mâini vechi spărturi. Uimit am sărit de sub pătura sură : - De unde vii, Doamne, din ce veac ? Iisus a dus lin un deget la gură și mi-a făcut semn ca să tac. S-a așezat lângă mine pe rogojină : - Pune-mi pe răni mâna ta ! Pe glezne-avea urme de cuie și
SPOVEDANIA STAREŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360627_a_361956]
-
Acasa > Orizont > Selectii > LEGĂMINTE Autor: Florentina Udeanu Publicat în: Ediția nr. 203 din 22 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Păcate sure coborând din noapte Se fac părtașe zborului de flutur, Din tei înmărmuriți în ceas de șoapte O rugăciune-n gând m-apuc să scutur. Luceafăr ticăind pe ceasul serii Se-nvârtoșează singur de lumină, Un corolar marin din largul mării
LEGĂMINTE de FLORENTINA UDEANU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360706_a_362035]
-
tot ce are și o spun fără dorința de a exagera. Plec după trei luni, plină de amintiri, fără niciun regret, după o experiență foarte plăcută... et amoureuse de cette ville et de ces habitants. J'ai beaucoup à dire sur Târgoviște... Au revoir, Criști! Mylène" Lene avea dreptate și mi-aș fi dorit să fie prezentă acum, aici. Să încerce împreună cu mine echilibristica privirii oamenilor. Asta nu e deloc ușor, insă m-a bucurat cuvântul unui prieten, atunci când i-am
ELIBERARE, PACE, DINAMISM (TARGOVISTE – CETATE EUROPEANA) de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360712_a_362041]
-
AMANTS, 2005, Éditions LANSMAN - LE SPECTATEUR CONDAMNÉ À MORT, 2005, Éditions L'ESPACE D'UN INSTANT - LE MOȚ PROGRÈS DANS LA BOUCHE DE MĂ MÈRE SONNAIT TERRIBLEMENT FAUX, 2007, Editions LANSMAN - LEȘ DETOURS CIORAN ou MANSARDE À PARIS AVEC VUE SUR LA MORT, 2007, Editions LANSMAN - ENQUÊTE SUR LA DISPARITION D'UN NAIN DE JARDIN, 2008, Editions LANSMAN et Urgence de la jeune parole „A început să se scrie cărți despre textele mele, despre piesele mele, chiar despre românele mele, ceea ce mă
MATEI VISNIEC de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360709_a_362038]
-
À MORT, 2005, Éditions L'ESPACE D'UN INSTANT - LE MOȚ PROGRÈS DANS LA BOUCHE DE MĂ MÈRE SONNAIT TERRIBLEMENT FAUX, 2007, Editions LANSMAN - LEȘ DETOURS CIORAN ou MANSARDE À PARIS AVEC VUE SUR LA MORT, 2007, Editions LANSMAN - ENQUÊTE SUR LA DISPARITION D'UN NAIN DE JARDIN, 2008, Editions LANSMAN et Urgence de la jeune parole „A început să se scrie cărți despre textele mele, despre piesele mele, chiar despre românele mele, ceea ce mă bucură foarte mult.”, îmi mărturisea, la una
MATEI VISNIEC de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360709_a_362038]
-
El în celulă/ și-L făcea mai înalt și mai trist./ Mâinile Lui păreau crini pe morminte,/ ochii adânci ca niște păduri./ Luna-L spoia cu argint pe veșminte,/ argintându-L pe mâini vechi spărturi./ M-am ridicat de sub pătura sură: -Doamne, de unde vii? Din ce veac?/ Iisus a dus lin un deget la gură/ și mi-a făcut semn ca să tac.../ A sta lângă mine pe rogojină: -Pune-Mi pe răni mâna Ta./ Pe glezne-avea urme de răni și rugină,/ parcă
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Iar sufletul e acum fluture. Dealul a venit la vale cu pădure cu tot. Drumul a fost acoperit. Altă viață nu mai poate fi aici. Moartea își schimbă chipul, ca o salamandră. E peste tot, albă sau galbenă, neagră sau sură. Sub pat sau pe tavan, în oale sau în sobă. Vine din aer, din apă, din pământ, din foc. Își arată dinții. Iar cei dragi îi cad pradă. Până la a doua venire mai e cale... Părintele Iartă, părinte, păcatul, Rămân
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
a se rușina“ cf. skr. vrid „a se rușina“. Dar de la acest sens și până la „a râde“ e cale lungă! Mai curând noi apropiem rom. râd de numele soarelui ra la egipteni, maori (care poate fi legat și de skr. sura „soare“). Comparați: ha! ha! ha! cu ha „soare“ (în v. indiană); hi! hi! hi!, râsul sfielnic, cu hi, astrul zilei la japonezi; sl. smešn „de râs“, smeius „eu râd“ ~ ebr. šemeš „soare“; comic poate fi legat de kome „sat“, la
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
Se observă apropierea dagha ~ Lugh cu d - l ce se mai întâlnește în dacrima - lacrima; dakota = lakota; ad în latină = al „la“ în semitica etc. La fel: siru „a râde“ în fanți, Ghana, prin sr se apropie iarăși de soare, sura, seir (greacă), ca și sirikka în tamilă, cf. kashmir siri „soare“; finl. naura seamănă cu mong. nar „soare“; georg. cin cu kin „astrul zilei“ la turcici și amerindieni (vezi lista); gesh în alb. și gosli în somaleza cu kashi „soare
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
Articolele Autorului CE QUI SERĂ SERĂ Globe en cristal pur, ce qui seră seră, Le soleil seră là-haut aussi sans țoi, La lune perce leș nuages aussi sans moi, Țel est notre sort, ne t'en demande pas. Pèlerins pâles sur des chemins infinis, Nous avançons vers leș horizons connus, Des anges invisibles nous veillent partout, En Espagne leș chateaux dressent des tours gris. Tout en jouant du flûte, de bonheur comblés Ou, assombris, nous marchons dans la vie, S'il
CE QUI SERA SERA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360087_a_361416]
-
Tout en jouant du flûte, de bonheur comblés Ou, assombris, nous marchons dans la vie, S'il est bon ou mauvais signe, qui le sait? Ame vagabonde, hisse sans répit Vers le monde nouveau qui va arriver Maț d'azur sur la mer de l'écume garnie! Referință Bibliografica: EMANUELA BUȘOI/ CE QUI SERĂ SERĂ / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1362, Anul IV, 23 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate
CE QUI SERA SERA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360087_a_361416]
-
schimb soarele merge pe cer (arab. meši „a merge, a se plimba“ ~ ebr. šemeš „soare“) ori sare: acum e într-un loc, iar peste trei ore îl vezi în alt loc: a sărit acolo. Verbul sare seamănă cu soare, cu sura din v. indiană, mai ales cu sare”soare” in kaipi, toaripi din Papua Noua Guinee, după cum lat. salire „a sări“ e în legătură cu sol „soare“, si cu sal „astru diurn” in limba garo, India. La N. Stănescu „soarele saltă din lucruri“. Soarele răsare
ORIGINEA LIMBAJULUI SI FILOSOFIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360061_a_361390]