1,083 matches
-
vea copii surzi. Ne putem întreba cum poate cineva să ia astfel de ,,decizii” despre valoarea umană de a avea copii ? Ce fel de cadre morale și etice ghidează astfel de decizii? Cum se poate rezolva acest conflict dintre ideile surzilor despre surditate și limbajul gestual, pe de o parte și ideile doctorilor, oamenilor de știință și geneticienilor, pe de altă parte, referitoare la tehnologiile medicale și genetică. Primul pas este să recunoaștem bazele istorice ale acestui conflict. Activitățile de implant
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
Ora de limba română la clasa cu elevi deficienți de auz prof. Adina Crăescu Grup Școlar „Vasile Pavelcu ” Iași Copilul cu deficiențe de auz are gândirea obiectuală, în imagini, iar limbajul este mimico- gestual. Limbajul mimico-gestual al surzilor reprezintă un mijloc de comunicare specific uman. Limbajul lor implică o anumită convenționalitate și permite dezvoltarea unei gândiri de tip uman dar la un nivel de conceptualizare mai scăzut decât cel posibil pe baza cuvântului și a gândirii noțional-verbale. Comparativ
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
generalizatoare dispune de interpretări ale obiectelor care sunt analoge ale noțiunilor dar nu sunt echivalente ale acestora. Copilul deficient de auz are mari dificultăți în învățarea gramaticii din cauză că în limbajul mimico-gestual nu se regăsesc toate părțile de vorbire din limbă. Surzii confundă majoritatea cuvintelor de legătură, au dificultăți în declinarea substantivelor, a adjectivelor, a pronumelor și stăpânesc cel mai puțin verbele; recunosc doar notiunile de prezent, trecut și viitor, fără nuanțele verbale folosite tot timpul de auzitori. Este imposibil, într-un
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
mea lung.; Semaforul culoarea roșie., Culoarea are semaforul roșie., Culoarea are sema roșie forul. Această topică defectuoasă este datorată faptului că vocabularul activ este foarte sărac și se structurează după limbajul mimico-gestual, nerespectând normele limbii vorbite. Copiii, ca și maturii surzi, renunță la cuvintele de legătură în cele mai multe cazuri, lor necorespunzându-le semne în limbajul mimico-gestual, uneori renunță și la verb, cum se va vedea mai departe. Felul în care au încercat elevii să găsească ordinea corectă a cuvintelor în propoziție
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
iau locul sugestiilor și tehnica monologului scindat forțează inutil convențiile teatrale. Am putea spune că acea vorbire "cu sine însuși" atribuită pescarului Iona este mai puțin verosimilă și mai puțin productivă ca "dialogul dublului monolog"93 beckettian sau ca "dialogul surzilor" din Cântăreața cheală. Această tehnică este totuși viabilă ca modalitate de generare a deriziunii, prin reflecția dedublată ironică, persiflatoare a propriei condiții grave. Aflat în burta chitului, Iona dialoghează cu sine camuflându-și disperarea prin obiectivare și exteriorizare a angoasei
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
marchează la Urmuz agonizarea, ci și privarea totală a personajelor de intervenții discursive proprii, substituite de mecanica gesturilor aberante. Aparent opus desfrânării lingvistice surprinse la personajele caragialiene stăpânite de morbul verbiajului, procedeul de insonorizare urmuzian, are, practic, același efect: "dialogul surzilor", întreținut de flecarii lui Caragiale, va fi doar mimat prin gesturi agresive de eroii lui Urmuz. Rămân multe lucruri de spus despre Urmuz, și mai multe despre Caragiale, precum și despre relația dintre operele lor. Cele mai multe exegeze care menționează, la un
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Paris, deschide o „clinică“ de magnetism, am spune de 5 stele, frecventată de protipendada parisiană și prietenii străini ai acesteia. Diderot își manifestă deschis atracția pentru medicina fiziologică, pentru medici dar și pentru bolnavi, handicapații sorții... Scrisorile sale asupra orbilor, surzilor, muților, ca întreaga i filosofie și curiozitate pentru științele naturii, chimie, fizică, laboratoare, biblioteci (el însuși poseda una imensă), ilustrează spiritul veacului, complexitatea unui savant și literat, spectrul căutărilor unui secol și ale unui om. Lui i se aseamănă Jean-Jaques
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
gestului Eminamente precursor, Diderot este primul teoretician care susține că gestul poate declanșa asupra spectatorului o reacție emoțională mai puternică decât cuvântul. "Există gesturi sublime, pe care nicio elocință orală nu le va reda vreodată", declară el în Scrisoare despre surzi și muți în folosința celor care aud și care vorbesc (Lettre sur les sourds et muets à l'usage de ceux qui entendent et qui parlent), în 1751. Comunicându-și experiența ca spectator, el citează trei exemple de scene mute
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mare număr din piesele repertoriului, povestește că se plasa destul de departe de scenă astupându-și urechile. Nu asculta actorul decât când gesturile sale păreau să corespundă cu textul. "Orice ați crede despre expedientul meu, îi spune el destinatarului Scrisorii despre surzi și muți, vă rog să considerați că dacă, pentru a aprecia corect intonația, trebuie ascultat discursul fără a vedea actorul, este foarte normal să credem că pentru a judeca în mod corect gestul și mișcările, trebuie privit cu atenție actorul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Iluminism, Lessing este foarte influențat de Diderot, pe care îl descoperă chiar la începutul carierei sale și ale cărui idei le difuzează în Germania. Vorbește despre el chiar din anii 1750, în corespondența lui, în nenumărate rânduri, citând Scrisoarea despre surzi și muți care datează din 1751, evocând Scrisoarea despre orbi din 1749. Citește Bijuteriile indiscrete (Les Bijoux indiscrets), lucrare pe care o va califica drept "roman frivol în care se dezbat idei grave", fără îndoială chiar de la apariția sa în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir este de 1/5-1/8; prelungirea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Germanii 8 reunite „mai mari”, mulți est-germani ce nu cunoscuseră altă patrie au Încercat sentimente confuze când Germania „lor” le-a fost furată. Două generații au crescut În RDG. Poate că nu credeau imaginile ei absurde, dar nu puteau fi surzi la propaganda oficială. Nu trebuie să ne surprindă că mult după 1989 copiii din școlile gimnaziale germane au continuat să creadă că trupele est-germane luptaseră alături de trupele Armatei Roșii pentru a elibera patria de sub jugul hitlerist. Această percepție greșită indusă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
porci, pentru a-i vinde Occidentului în schimbul produselor industriale". Rom‚nia trebuia să trimită direct Vestului materia primă pentru a obține produse alimentare finite 1009. Convorbirea a degenerat, însă, în ceea ce francezii numesc un "dialogue des sourds", o conversație între surzi 1010. În august 1962, Hrușciov și-a revelat adevăratul scop, convocînd adunarea CAER. Într-un articol din "Kommunist", ziarul politic al Partidului Comunist Sovietic, Hrușciov arăta că obiectivul său era acela de a reuni economiile lagărului socialist într-o "singură
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
repete câteva cuvinte rostite tare la jumătate de metru distanță. În tot acest timp, urechea stângă îi era acoperită, așadar experimentul este concludent. Reflexologia redă auzul unor părinți surzi O doamnă a venit împreună cu soțul ei la doctor. Erau amândoi surzi, dar bebelușul din brațele lor auzea bine și era cu siguranță foarte deștept. După două săptămâni de tratament, ambii părinți puteau să-și audă bebelușul plângând noaptea. Pe de o parte, acest lucru le aducea o mare satisfacție, dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
civile(1) - ex 9020.00.90 - Altele - 10 90.21 Articole și aparate de ortopedie, inclusiv centurile și bandajele medicochirurgicale și cârjele; atele, gutiere și alte articole și aparate pentru fracturi; articole și aparate de proteză; aparate pentru facilitarea auzului surzilor și alte aparate care se poartă, se duc în mână sau care se implantează în organism pentru compensarea unei deficiențe sau infirmități: 9021.10 - Aparate de ortopedie sau pentru fracturi: 9021.10.10 -- Articole și aparate de ortopedie - 10 9021
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
st 10 9021.29.00 -- Altele - 10 - Alte articole și aparate de proteză: 9021.31.00 -- Proteze articulare - 10 9021.39 -- Altele: 9021.39.10 --- Proteze oculare - 10 9021.39.90 --- Altele - 10 9021.40.00 - Aparate pentru facilitarea auzului surzilor, cu excepția părților și accesoriilor p/st 10 9021.50.00 - Stimulatoare cardiace, cu excepția părților și accesoriilor p/st 10 9021.90 - Altele: 9021.90.10 -- Părți și accesorii pentru aparate acustice pentru facilitarea auzului la surzi - 10 9021.90.90
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
Aparate pentru facilitarea auzului surzilor, cu excepția părților și accesoriilor p/st 10 9021.50.00 - Stimulatoare cardiace, cu excepția părților și accesoriilor p/st 10 9021.90 - Altele: 9021.90.10 -- Părți și accesorii pentru aparate acustice pentru facilitarea auzului la surzi - 10 9021.90.90 -- Altele - ex 90.22 Aparate cu raze X și aparate care utilizează raze alfa, beta și gamă, chiar de utilizare medicală, chirurgicală, stomatologica sau veterinară, inclusiv aparate de radiofotografie sau de radioterapie, tuburi cu raze X
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
tul de Stat din anul 1972 pentru Handicapați 40. Asociația Interna- Paris 1951 1972 Secretaria- România participă țională a Sahului tul de Stat din anul 1972 în Braille pentru Handicapați 41. Federația Mondială Roma 1951 1963 Secretaria- România participă a Surzilor tul de Stat din anul 1963 pentru Handicapați 42. Sistemul O.C.D.E. Paris 1931 1969 Ministerul Adresa Secreta- pentru aplicarea Agriculturii riatului General normelor interna- și Alimenta- al Consiliului ționale la fructe tiei de Miniștri nr. și legume proaspete 451
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267722_a_269051]
-
Române câtă 28^1. Comitetul Cambridge 1958 2008 Academia România a Științific Română devenit membru pentru Cercetări asociat în Antarctice (SCAR) 2008 29. Comitetul Interna- 1953 Secretariatul România participă țional al Sportu- de Stat pentru din anul 1953 lui pentru Surzi Handicapați (C.I.S.S.) 30. Comitetul Interna- Olanda 1945 1953 Secretariatul România participă țional al Șahului de Stat pentru din anul 1953 Tăcut Handicapați 31. Organizația Euro- Danemarca 1924 1992 Secretariatul România participă peana a Sporturilor de Stat pentru din anul 1992
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267722_a_269051]
-
C.I.S.S.) 30. Comitetul Interna- Olanda 1945 1953 Secretariatul România participă țional al Șahului de Stat pentru din anul 1953 Tăcut Handicapați 31. Organizația Euro- Danemarca 1924 1992 Secretariatul România participă peana a Sporturilor de Stat pentru din anul 1992 pentru Surzi Handicapați 32. Organizația Inter- Moscova 1973 1974 Ministerul Decretul nr. 125/ națională de Cola- Industriilor 1974 borare Economică și Tehnico-Științi- fică în Domeniul Industriei Electro- tehnice (INTERELECTRO) 33. Asociația de Drept Londra 1967 Ministerul România participă Internațional Afacerilor din anul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267722_a_269051]
-
C.U.) $ S.U.A. 1.000 Secretariatul de Stat pentru Handicapați 1. Uniunea Mondială a Nevăzătorilor $ S.U.A. 400 2. Uniunea Europeană a Nevăzătorilor Mărci germane 160 3. Asociația Internațională a Șahului în Braille Franci elvețieni 300 4. Comitetul Internațional al Sportului pentru Surzi (C.I.S.S.) Coroane daneze 2.075 5. Comitetul Internațional al Sahului Tăcut Franci elvețieni 240 6. Federația Mondială a Surzilor $ S.U.A. 1.000 7. Organizația Europeană a Sportului pentru Surzi Mărci germane 100 Academia Română 1. Consiliul Internațional al Uniunilor Științifice (I.C.S.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267722_a_269051]
-
a Nevăzătorilor Mărci germane 160 3. Asociația Internațională a Șahului în Braille Franci elvețieni 300 4. Comitetul Internațional al Sportului pentru Surzi (C.I.S.S.) Coroane daneze 2.075 5. Comitetul Internațional al Sahului Tăcut Franci elvețieni 240 6. Federația Mondială a Surzilor $ S.U.A. 1.000 7. Organizația Europeană a Sportului pentru Surzi Mărci germane 100 Academia Română 1. Consiliul Internațional al Uniunilor Științifice (I.C.S.U.) $ S.U.A. 8.728 2. Uniunea Academica Internațională (I.A.U.) Franci belgieni 100.000 3. Uniunea Internațională de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267722_a_269051]
-
tul de Stat din anul 1972 pentru Handicapați 40. Asociația Interna- Paris 1951 1972 Secretaria- România participă țională a Sahului tul de Stat din anul 1972 în Braille pentru Handicapați 41. Federația Mondială Roma 1951 1963 Secretaria- România participă a Surzilor tul de Stat din anul 1963 pentru Handicapați 42. Sistemul O.C.D.E. Paris 1931 1969 Ministerul Adresa Secreta- pentru aplicarea Agriculturii riatului General normelor interna- și Alimenta- al Consiliului ționale la fructe tiei de Miniștri nr. și legume proaspete 451
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264242_a_265571]
-
Române câtă 28^1. Comitetul Cambridge 1958 2008 Academia România a Științific Română devenit membru pentru Cercetări asociat în Antarctice (SCAR) 2008 29. Comitetul Interna- 1953 Secretariatul România participă țional al Sportu- de Stat pentru din anul 1953 lui pentru Surzi Handicapați (C.I.S.S.) 30. Comitetul Interna- Olanda 1945 1953 Secretariatul România participă țional al Șahului de Stat pentru din anul 1953 Tăcut Handicapați 31. Organizația Euro- Danemarca 1924 1992 Secretariatul România participă peana a Sporturilor de Stat pentru din anul 1992
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264242_a_265571]
-
C.I.S.S.) 30. Comitetul Interna- Olanda 1945 1953 Secretariatul România participă țional al Șahului de Stat pentru din anul 1953 Tăcut Handicapați 31. Organizația Euro- Danemarca 1924 1992 Secretariatul România participă peana a Sporturilor de Stat pentru din anul 1992 pentru Surzi Handicapați 32. Organizația Inter- Moscova 1973 1974 Ministerul Decretul nr. 125/ națională de Cola- Industriilor 1974 borare Economică și Tehnico-Științi- fică în Domeniul Industriei Electro- tehnice (INTERELECTRO) 33. Asociația de Drept Londra 1967 Ministerul România participă Internațional Afacerilor din anul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264242_a_265571]