1,443 matches
-
mediu pe care îl iubim și de care are nevoie. Sensul reflectat este însăși substanța poesiei. Misticismul în lirica cunoașterii Această piatră vă vorbește și voi nu o auziți. Ea vă cheamă și voi nu-i răspundeți. Ce stupoare! Ce surditate vă astupă urechile! ce exaltare obscură vă sufocă inima 1166. Dorința de cunoaștere e cea mai agitată stare a spiritului uman, antrenând în totalitate corpul și sufletul acestuia. Misticismul ar putea fi o religie, o filosofie, o formă de metafizică
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
este de 14 la 1000 (Sabreux și colab.). În totalitatea copiilor handicapați repartiția este următoarea: • deficiență mintală profundă și severă: 21% ; • afecțiune motorie: 19%; • comițialitate: 18%; • tulburări senzoriale 17% dintre care ambliopii: 4,6%, cecități: 2,4%, hipoacuzii: 4,8%, surdități: 5,5%28". Defectologia, psihologia specială, psihologia persoanelor cu nevoi speciale se ocupă de studierea și descrierea incapacităților, deficiențelor, handicapurilor în adaptarea și integrarea socială a persoanelor cu nevoi speciale și cu elaborarea de metode concrete de intervenție psihologică și
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
sever în populația generală este de 14 la 1000. În totalitatea copiilor handicapați, repartiția este următoarea: • deficiență mintală profundă și severă: 21%; • afecțiune motorie 19%; • comițialitate; • tulburări senzoriale: 17%, dintre care: ambliopii: 4,6%, cecități: 2,4%, hipoacuzii: 4,8%, surdități: 5,5%. În analiza factorială a acestor copii, un element este constant: frecvența polihandicapaților (42% dintre copiii sever handicapați suferă de un polihandicap: deficiență mintală severă, infirmitate motorie cerebrală, comițialitate, tulburări de comportament...). Această constatare pune importante probleme de igienă
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
esențială. De pildă, specialiștii sovietici au realizat o analiză pe 1745 copii: alături de elevii surdomuți învățau în aceeași clasă și copii hipoacuzici. Lângă cei care și-au pierdut auzul din naștere sau în prima copilărie, se aflau și subiecți cu surditatea dobândită la vârste mai mari, atunci când vorbirea le era deja consolidată. În perioada aceea, situația a fost considerată în mod oficial drept "inadmisibilă". Dar s-a recunoscut că nici după selectarea hipoacuzicilor și a celor cu deficiența dobândită mai târziu
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
aceea 89. (De altfel, modelul sovietic de segregare a subiecților în instituții speciale a stat și la baza organizării învățământului special din România până după 1989.) Înainte de a trece la problemele specifice domeniului, trebuie subliniat că, pentru foarte multă lume, surditatea și muțenia fiind înglobate în același termen "surdomutitate" -, ar reprezenta practic manifestările aceleiași cauze. Or, pe teren, întâlnim nenumărate cazuri când lipsa vorbirii orale se manifestă în prezența unui aparat fono-articulator în perfectă stare din punct de vedere atât anatomic
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de ce acest handicap se află la originea muțeniei. În abordarea surdologiei, vom urma același parcurs ca și în studierea celorlalte tipuri de devianțe. Studierea cauzelor deficienței Asemenea celorlalte deficiențe, și cele de auz pot fi: ereditare, genetice, intrauterine, perinatale, dobândite. Surditatea congenitală poate fi ereditară, apărând în cadrul unor afecțiuni reunite sub denumirea de sindrom al lui Waardenburg. De fapt, în peste 50% dintre cazurile de surditate, pierderea auzului este ereditară. În alte cazuri, surditatea congenitală este determinată de expunerea mamei la
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
deficienței Asemenea celorlalte deficiențe, și cele de auz pot fi: ereditare, genetice, intrauterine, perinatale, dobândite. Surditatea congenitală poate fi ereditară, apărând în cadrul unor afecțiuni reunite sub denumirea de sindrom al lui Waardenburg. De fapt, în peste 50% dintre cazurile de surditate, pierderea auzului este ereditară. În alte cazuri, surditatea congenitală este determinată de expunerea mamei la virusul rubeolei în timpul sarcinii 90". În etiologia surdității, vom ține seama de locul unde a apărut disfuncția (scoarța cerebrală, nerv, ureche). Surditatea dobândită poate avea
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
pot fi: ereditare, genetice, intrauterine, perinatale, dobândite. Surditatea congenitală poate fi ereditară, apărând în cadrul unor afecțiuni reunite sub denumirea de sindrom al lui Waardenburg. De fapt, în peste 50% dintre cazurile de surditate, pierderea auzului este ereditară. În alte cazuri, surditatea congenitală este determinată de expunerea mamei la virusul rubeolei în timpul sarcinii 90". În etiologia surdității, vom ține seama de locul unde a apărut disfuncția (scoarța cerebrală, nerv, ureche). Surditatea dobândită poate avea următoarele cauze: • prenatale: incompatibilitate între grupele sangvine (factorul
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
afecțiuni reunite sub denumirea de sindrom al lui Waardenburg. De fapt, în peste 50% dintre cazurile de surditate, pierderea auzului este ereditară. În alte cazuri, surditatea congenitală este determinată de expunerea mamei la virusul rubeolei în timpul sarcinii 90". În etiologia surdității, vom ține seama de locul unde a apărut disfuncția (scoarța cerebrală, nerv, ureche). Surditatea dobândită poate avea următoarele cauze: • prenatale: incompatibilitate între grupele sangvine (factorul Rhesus, care poate determina o leziune cohleară); boli infecțioase de natură virală sau microbiană, de
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
dintre cazurile de surditate, pierderea auzului este ereditară. În alte cazuri, surditatea congenitală este determinată de expunerea mamei la virusul rubeolei în timpul sarcinii 90". În etiologia surdității, vom ține seama de locul unde a apărut disfuncția (scoarța cerebrală, nerv, ureche). Surditatea dobândită poate avea următoarele cauze: • prenatale: incompatibilitate între grupele sangvine (factorul Rhesus, care poate determina o leziune cohleară); boli infecțioase de natură virală sau microbiană, de exemplu afecțiuni ale mamei care s-au manifestat până în luna a 3-a de
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
auzi conversația de foarte aproape și cu dificultăți; necesită proteză auditivă); • 70 90 dB (deficit auditiv sever, hipoacuzie severă: poate auzi vocea, ecourile, diferite zgomote și unele vocale; necesită protezare auditivă); • deficit mai mare de 90 dB (deficit auditiv profund, surditate sau cofoză. Sunetele foarte puternice percepute dureros. Necesită protezare specială); • deficit total (nu recepționează niciun sunet, surditate sau cofoză totală)92. După tipul deficitului, distingem: • surditate de transmisie (problemele se află la nivelul urechii externe sau/și medii); • surditate de
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
hipoacuzie severă: poate auzi vocea, ecourile, diferite zgomote și unele vocale; necesită protezare auditivă); • deficit mai mare de 90 dB (deficit auditiv profund, surditate sau cofoză. Sunetele foarte puternice percepute dureros. Necesită protezare specială); • deficit total (nu recepționează niciun sunet, surditate sau cofoză totală)92. După tipul deficitului, distingem: • surditate de transmisie (problemele se află la nivelul urechii externe sau/și medii); • surditate de percepție (afecțiunea la nivelul urechii interne, la nivelul nervilor și/sau la nivelul centrilor din scoarță; • surditate
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
unele vocale; necesită protezare auditivă); • deficit mai mare de 90 dB (deficit auditiv profund, surditate sau cofoză. Sunetele foarte puternice percepute dureros. Necesită protezare specială); • deficit total (nu recepționează niciun sunet, surditate sau cofoză totală)92. După tipul deficitului, distingem: • surditate de transmisie (problemele se află la nivelul urechii externe sau/și medii); • surditate de percepție (afecțiunea la nivelul urechii interne, la nivelul nervilor și/sau la nivelul centrilor din scoarță; • surditate mixtă. După natura percepției: • conductibilitate aeriană; • conductibilitate osoasă. Stabilirea
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
profund, surditate sau cofoză. Sunetele foarte puternice percepute dureros. Necesită protezare specială); • deficit total (nu recepționează niciun sunet, surditate sau cofoză totală)92. După tipul deficitului, distingem: • surditate de transmisie (problemele se află la nivelul urechii externe sau/și medii); • surditate de percepție (afecțiunea la nivelul urechii interne, la nivelul nervilor și/sau la nivelul centrilor din scoarță; • surditate mixtă. După natura percepției: • conductibilitate aeriană; • conductibilitate osoasă. Stabilirea gradului de deficit și al naturii acestuia se face cu ajutorul mai multor tipuri
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
surditate sau cofoză totală)92. După tipul deficitului, distingem: • surditate de transmisie (problemele se află la nivelul urechii externe sau/și medii); • surditate de percepție (afecțiunea la nivelul urechii interne, la nivelul nervilor și/sau la nivelul centrilor din scoarță; • surditate mixtă. După natura percepției: • conductibilitate aeriană; • conductibilitate osoasă. Stabilirea gradului de deficit și al naturii acestuia se face cu ajutorul mai multor tipuri de investigații, de la cele empirice (mai ales când părinții intuiesc faptul că există probleme cu auzul copilului lor
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
ridicat în colectivitățile de surzi decât în cele de auzitori. Totuși, handicapul de auz trebuie considerat și în continuare drept handicapul de bază, iar munca de recuperare se va derula pornind de la acesta. Pe lângă debilitate mintală sau în lipsa acesteia, alături de surditate ca handicap de bază, se mai pot asocia și toate celelalte categorii de deficiențe (motrice, neuromotrice, de comportament, boli cronice etc.) Și în cazul altor deficiențe asociate, tot tulburările de auz trebuie considerate drept deficiența de bază, chiar și când
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
va îngreuna mult integrarea. De aceea, limbajul indicat este cel verbal articulat. În cazul în care există resturi de auz și s-a folosit o proteză auditivă adecvată, labiolectura va putea să mascheze întru totul handicapul 100. Și în cazul surdității, labiolectura reprezintă calea cea mai sigură spre integrare, iar, în cazul unui intelect normal, copiii pot urma școli de masă, dacă propunătorii sunt pregătiți să lucreze cu ei. Totuși, cu toate beneficiile școlii integrate, nu pot fi ignorate caracteristicile psihice
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
afazie senzorială sau receptivă), caracterizată prin tulburări accentuate ale înțelegerii limbajului și printr-o producție verbală fluentă, normală din punct de vedere fonetic, dar profund alterată semantic, de neînțeles pentru interlocutor. ▪ lipsă de înțelegere a limbajului, în cazuri gave până la "surditate verbală"; ▪ vorbirea cu debit normal, uneori chiar excesiv de abundent și accelereat ("logoree", "diaree verbală"); ▪ producția verbală lipsită de înțeles, prin parafazii semantice ("salată de cuvinte"), neologime ("jargonafazie"); ▪ construcția gramaticală doar ușor alterată, uneori totuși paragramatism ("jargon dissintactic"); ▪ incapacitatea de a
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
baza unei inteligențe prealabile de acțiune”. (T.Kulcsar, 1973). Limbajul este pentru inteligență, în același timp, o ocazie de a se exersa, deci de a se dezvolta și instrument pentru stabilirea și rezolvarea problemelor. Majoritatea autorilor sunt de acord că surditatea este responsabilă nu de o absență a capacității mintale ci de o întârziere a dezvoltării intelectuale. Conținutul gândirii la deficienții auditivi este exprimat mai ales prin limbajul mimico-gestual, care înlocuiește limbajul verbal folosit de auzitori. Limbajul mimico-gestual servește atât la
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
Scara de performanță Borelli-Oléron poate servi ca mijloc de diagnosticare a debilității mintale și de dezvăluire a unor trăsături de personalitate. Reușita la test este influențată de întreaga personalitate a copilului, care se află permanent într-un câmp motivațional. 4). Surditatea nu afectează structural inteligența, ci întârzie dezvoltarea ei. Din punct de vedere potențial, intelectul surdului este normal. Prin solicitarea funcțiilor psihice acestea se dezvoltă ajungând la nivelul intelectual al auzitorilor dar într-un ritm mai lent (cu întârziere de 1
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
a ariei auditive; 1.b. Un deficit auditiv din leziunile unilaterale, determinând, rar, hipoacuzie în urechea de partea opusă. Leziunile bilaterale ale ariilor auditive corticale produse în atteroscleroză sau demente presenile poate duce la pierderea auzului bilateral; 1.c. O surditate auditivă pură, foarte rar întâlnită în leziuni în hemisferul dominant, și manifestată de obicei prin surditate verbală; 1.d. Tulburări afazice, care sunt consecința lezării ariilor 40 și 39 din hemisferul dominant, încadrabile în afazia tip WERNICKE și având ca
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
de partea opusă. Leziunile bilaterale ale ariilor auditive corticale produse în atteroscleroză sau demente presenile poate duce la pierderea auzului bilateral; 1.c. O surditate auditivă pură, foarte rar întâlnită în leziuni în hemisferul dominant, și manifestată de obicei prin surditate verbală; 1.d. Tulburări afazice, care sunt consecința lezării ariilor 40 și 39 din hemisferul dominant, încadrabile în afazia tip WERNICKE și având ca particulare două forme: surditatea verbală (bolnavul aude cuvinte dar nu le poate înțelege) și afazia amnestică
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
rar întâlnită în leziuni în hemisferul dominant, și manifestată de obicei prin surditate verbală; 1.d. Tulburări afazice, care sunt consecința lezării ariilor 40 și 39 din hemisferul dominant, încadrabile în afazia tip WERNICKE și având ca particulare două forme: surditatea verbală (bolnavul aude cuvinte dar nu le poate înțelege) și afazia amnestică (bolnavul nu poate denumi obiectele sau ființele pe care le recunoaște). 2. Tulburările de echilibru Tulburările de echilibru constatate în leziuni ale lobului temporal au următoarele caracteristici: dezechilibrul
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
sine, ci un instrument de acțiune eficientă, constructivă și modelatoare asupra personalității copilului surd. Limitele copilului surd sunt, în mare măsură, consecința atitudinii celor din jur.Cei care stabilesc limitele suntem chiar noi, dar, cu cât știm mai multe despre surditate, despre metodele de lucru cu acești copii, cu atât ne este mai ușor să ne alungăm temerile și îngrijorările, învățând, în schimb să înțelegem și să ne asumăm responsabilități. Lucrarea se cere a fi un răspuns la întrebarea: poate educatoarea
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
deficienței auditive cu manifestări de la o degradare parțială la una totală. Astfel, pierderea auzului: - între 0-30 decibeli determină o hipoacuzie ușoară; - între 30-60 decibeli o hipoacuzie medie sau moderată; - între 60-90 decibeli o hipoacuzie severă (profundă) iar peste 90 decibeli surditatea denumită și cofoză. Deficiența auditivă se poate manifesta de la naștere sau de la vârste timpurii, situație care pe plan psihologic are drept consecință neputința însușirii limbajului verbal (muțenia). În asemenea cazuri deficientul auditiv utilizează comunicarea mimico-gesticulară care nu poate asigura exprimarea
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]