4,339 matches
-
poate trage foloase. Evenimente: Acest tranzit favorizează orice muncă intelectuală care cere inspirație, indiferent de nivel. Poate fi de folos atât romancierului, cât și cercetătorului, dar și tuturor celor care au impresia că Întâmpină dificultăți În găsirea soluțiilor. Sens: Acest surplus de inspirație trebuie acceptat cu calm. Este complet inutil să Încerci să o analizezi, să despici firul În patru, fiindcă riști să o deformezi: lucrul de care te Îndoiești pe nedrept devine negativ. Capcană: Reunește efectele disonanței. Trigon sau sextil
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
în regim de generator de putere electrică activă dacă indusul (rotorul - la mașina în construcție directă) primește o putere mecanică (mai mare în modul decât suma pierderilor) de la un motor de antrenare. Este important de precizat și faptul că acest „surplus” de putere mecanică convertită în putere electrică trebuie furnizat unui receptor electric. Dacă înfășurarea statorică-inductoare este conectată la o rețea trifazată la care sunt conectate receptoare de putere activă, mașina funcționează ca generator asincron cuplat la o rețea (de putere
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
este desenat în fig. 5.69 a). Autoexcitarea se realizează mai sigur la gol, adică în condițiile când K2 și K3 sunt deschise, iar K1 este închis. Întrerupătorul K3 permite conectarea la rețeaua industrială a GA pentru a furniza acesteia surplusul de putere activă (care depășește consumul receptorului Rec) sau pentru a crea magnetism remanent în GA în situațiile când printr-o exploatare neglijentă apare o demagnetizare, provocată, de exemplu, la apariția unei dezamorsări a GA din cauza unui scurtcircuit la borne
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
la o valoare a tensiunii situată în jurul celei nominale U1N. Fenomenul de amorsare este dintr-un anumit punct de vedere, similar „încărcării unui condensator” de la o sursă de tensiune alternativă crescătoare, autoreglabilă. Timpul cât durează acest proces este dictat de „surplusul de energie magnetică” înmagazinată în câmpul magnetic al înfășurărilor mașinii și energia necesară încărcării condensatoarelor. O analiză mai amănunțită a procesului de amorsare implică rezolvarea sistemului de ecuații diferențiale în regim tranzitoriu, pe fiecare din fazele mașinii, determinând, de exemplu
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
destui alții care au cam pus mâna pe cașcavalul cel mare. Furtună cu diverse amestecuri care, între timp, s-au stratificat. 2004-2007 - Așezare socială, după acumulări: cine are, are, cine nu, nu va mai avea, că nu mai are de unde. Surplusul pleacă peste graniță. (Unii spun că vin căpșunarii și țiganii cu bani. Hm!). La zi, liderii locali cam dispar, din rațiuni economice sau din ordinul superiorilor politici: mai "iese" cineva la PNL din cauza lui Dan Marian? Mai suflă vreun PD
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
semne a celui ce Învață, ci și apropierea, egalizarea sistemică a probabilităților diverselor semne din repertoriul receptorului, cu probabilitățile diferitelor semne din repertoriul emițătorului, pe care receptorul trebuie să-l Însușească. Acesta este procesul numit, În limbaj cibernetic, acomodare informațională. Surplusul relativ de semne este denumit redundanță. Ca atare, prin redundanță se Înțelege, În general, diferența dintre informația maximă posibilă și informația real-existentă a unui element al repertoriului. Informația maximă posibilă este atinsă, În cazul unui element al unui repertoriu cu
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
țările Uniunii Europene după afectarea acestora prin efectele crizei financiare și economice presupune nevoia unor consolidări fiscale cel puțin pe termen mediu. Numărul studiilor care testează analiza de risc a sustenabilității datoriei publice și capacitatea țărilor europene de a genera surplusuri bugetare primare pentru a-și diminua povara achitării unui serviciu ridicat al datoriei publice a crescut exponențial în ultima perioadă. În acest capitol încercăm să analizăm modul în care răspund decidenții de politici fiscal-bugetare din România provocărilor determinate de criza
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
care răspund decidenții de politici fiscal-bugetare din România provocărilor determinate de criza economică și financiară, estimând o funcție de reacție a politicii fiscal bugetare. Capitolul își propune analiza sustenabilității finanțelor publice din România și estimarea capacității acestei țări de a genera surplusuri bugetare primare - pe baza unei funcții de reacție a politicii fiscale. Mi-am propus testarea reacției soldului bugetar actual/soldului bugetar structural la șocurile manifestate de nivelul gradului de îndatorare publică, decalajului de producție, inflație, performanța guvernamentală și stabilitatea politică
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
un set de variabile de control care pot determina mărimea acestuia. FMI (2003) utilizează abordarea sustenabilității datoriei pentru a determina ponderea datoriei în PIB compatibilă cu performanța fiscală trecută a țării respective. Dacă o țară a fost capabilă să genereze surplusuri bugetare primare ridicate în trecut poate fi gata să tolereze o pondere mai mare a datoriei publice fără a ajunge la o dinamică volatilă sau nesustenabilă a dinamicii datoriei. Greiner et al. (2005) au utilizat în plus, pe lângă variabila ce
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fiscale pentru a evidenția comportamentul trecut al decidenților de politici fiscal-bugetare ca urmare a constrângerilor provocate de dinamica anumitor variabile macroeco nomice. Pentru a analiza capacitatea de reacție a politicii fiscal bugetare trebuie să cercetăm în ce măsură economia respectivă poate genera surplusuri bugetare primare și cât de mare este diferențialul dintre rezultatul obținut și valoarea reală a acestui indicator în prezent. Metodologia poate fi completată cu luarea în considerare a riscurilor generate de situația în care o pondere însemnată a datoriei este
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
una prociclică. Dacă d și e sunt negativi, putem interpreta faptul că o creștere a calității politicilor publice implementate de guvern și, respectiv, stabilitatea politică ridicată, influențează favorabil sustenabilitatea finanțelor publice, prin reducerea deficitelor bugetare primare sau chiar obținerea unor surplusuri bugetare primare. Coeficienții au fost estimați utilizându-se procedura de cointegrare. Testele de cointegrare investighează prezența unui mecanism care să conducă la restabilirea echilibrului pe termen lung între variabile. În acest sens, este necesară testarea ordinului de integrare a variabilelor
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
PIB (a = 0,118) este pozitiv, demonstrând faptul că autoritățile fiscal-bugetare au în vedere constrângerea privind datoria publică, chiar dacă nu de o manieră foarte puternică. O creștere cu 1% a datoriei nete ca pondere în PIB determină o majorare a surplusului primar de 0,118 procente din PIB. Procesul poate fi explicat astfel: chiar dacă până în 2010, ponderea datoriei publice în PIB s-a situat sub nivelul estimat al pragului de sustenabilitate pentru acest indicator, adică 37% din PIB, serviciul datoriei publice
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
-1,029) argumentează faptul că în perioada analizată politica fiscal-bugetară a fost preponderent prociclică, reducându-se astfel sustenabilitatea finanțelor publice. Coeficientul (c = -1,35) evidențiază faptul că o creștere a ratei inflației cu 1 punct procentual determină o reducere a surplusului primar cu 1,021 puncte procentuale din PIB. Analiza trebuie să fie totuși rezervată în cazul României, unde șocul generat de seniorajul pe veniturile bugetare este practic absent începând din anul 2004. Coeficienții (d = -1,021) și (e = -0,805
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
din anul 2004. Coeficienții (d = -1,021) și (e = -0,805) arată faptul că îmbunătățirea calității politicilor publice guvernamentale și, respectiv, consolidarea stabilității politice, pot influența favorabil capacitatea României de a obține o reducere a deficitelor bugetare primare sau chiar surplusuri primare. 3.3. Testarea eficienței stabilizatorilor automați în cazul României. Analiză Nevoia creșterii sustenabilității finanțelor publice poate fi satisfăcută prin funcționarea adecvată a stabilizatorilor automați, ca instrument principal al stabilizării fiscale. Subcapitolul de față estimează mărimea stabilizatorilor automați în cazul
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
privind atingerea unui deficit bugetar de maximum 0,7% din PIB în 2014. Primul risc este cel al enunțului privind regula fiscală. Regula este formulată relativ ambiguu deoarece prima parte, Bugetele generale ale guvernelor trebuie să fie echilibrate sau în surplus, este inconsistentă cu cea de-a doua, în care se vorbește despre condiționalitatea ca limita anuală a deficitului structural să nu depășească 0,5% din PIB. În opinia mea, propunerea ar fi trebuit să fie formulată fără prima parte din
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
5% din PIB. În opinia mea, propunerea ar fi trebuit să fie formulată fără prima parte din cel puțin două motive. Primul, se poate menține 0,5% din PIB maximum pe deficitul structural fără ca bugetele să fie echilibrate sau în surplus. Al doilea, este greu ca în perioada de recesiune să ai bugete echilibrate sau în surplus - mai ales pentru țările în dezvoltare, cum este și România. De regulă ținta de balanță bugetară structurală echilibrată sau cu un mic deficit este
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
din cel puțin două motive. Primul, se poate menține 0,5% din PIB maximum pe deficitul structural fără ca bugetele să fie echilibrate sau în surplus. Al doilea, este greu ca în perioada de recesiune să ai bugete echilibrate sau în surplus - mai ales pentru țările în dezvoltare, cum este și România. De regulă ținta de balanță bugetară structurală echilibrată sau cu un mic deficit este completată de formularea de-a lungul unui ciclu economic. Numai astfel regula fiscală își va putea
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
formularea de-a lungul unui ciclu economic. Numai astfel regula fiscală își va putea juca rolul de stabilizator automat, beneficiind de o marjă de manevră în stimularea economiei în caz de recesiune (la expansiune se țintesc bugete echilibrate sau în surplus iar la recesiune deficite bugetare de Capitolul 4. Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România maximum 3% din PIB, cu respectarea regulii fiscale de 0,5% din PIB maxim pe deficitul structural). Al doilea risc este legat de
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ținte se va face destul de ușor la expansiune (putând apărea chiar mici derapaje) iar la recesiune va presupune ajustări fiscale ce pot adânci recesiunea; b) nu ni se spune ce fel de balanță bugetară trebuie să fie echilibrată sau în surplus, pe total sau doar balanța primară (neluând în calcul cheltuielile cu dobânzile)? Pentru că dacă este vorba despre balanța bugetară totală înseamnă că pentru a contracara cheltuielile cu dobânzile (1,6-1,8% din PIB în cazul României) trebuie să avem un
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
pe total sau doar balanța primară (neluând în calcul cheltuielile cu dobânzile)? Pentru că dacă este vorba despre balanța bugetară totală înseamnă că pentru a contracara cheltuielile cu dobânzile (1,6-1,8% din PIB în cazul României) trebuie să avem un surplus primar de 1,6-1,8% din PIB. Interesant, aici România nu a avut în ultimii 20 de ani surplus primar decât în doi sau trei ani și acestea nu au fost mai mari de 0,3% din PIB. Al treilea
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
totală înseamnă că pentru a contracara cheltuielile cu dobânzile (1,6-1,8% din PIB în cazul României) trebuie să avem un surplus primar de 1,6-1,8% din PIB. Interesant, aici România nu a avut în ultimii 20 de ani surplus primar decât în doi sau trei ani și acestea nu au fost mai mari de 0,3% din PIB. Al treilea risc - dacă modelul actual de fundamentare a bugetului și practicile bugetare actuale nu se schimbă radical, României îi va
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
criteriilor Maastricht) Chile BBR (2000) Regulă fiscală bazată pe soldul bugetar structural (cu ținte furnizate de organism independent). Cheltuielile guvernamentale sunt bugetate ex ante pe baza veniturilor structurale prognozate a fi atinse. Între 2002 și 2007, Chile a avut țintă surplus bugetar structural de 1% din PIB; în 2008, 0,5 % din PIB și în 2009 0% din PIB Republica Cehă ER (2005) ER - limite privind cheltuielile publice prevăzute într-o strategie pe termen mediu (analog României), acoperind doi ani peste
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
reguli conforme statutului de membru în Zona Euro Anexe 103 Țara Tipul de regulă fiscală (anul adoptării) Detalii Finlanda ER (1999) BBR (1999) ER - limite privind cheltuielile bugetare pentru perioada 2010-2013 prevăzute din martie 2009 BBR - țintă privind obținerea unui surplus pe soldul bugetar structural de 1% din PIB. Deficitul efectiv al bugetului central nu trebuie să depășească 2,5% din PIB SR - reguli conforme statutului de membru în Zona Euro Grecia (nu are) Nu are reguli fiscale naționale Doar SR
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
depășească 2,5% din PIB SR - reguli conforme statutului de membru în Zona Euro Grecia (nu are) Nu are reguli fiscale naționale Doar SR - reguli conforme statutului de membru în Zona Euro Ungaria BBR (2007) BBR - țintă privind obținerea de surplus bugetar primar. Din 2012 a intrat în forță și o regulă fiscală privind datoria publică DR SR - reguli conforme statutului de membru al UE și viitor membru al Zonei Euro (încadrarea în matricea criteriilor Maastricht) Irlanda (nu are) Nu are
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
4, în cazul în care prețul de piață este p1 > p0, echilibrul pieței este compromis, deoarece producătorii sunt interesați să sporească producția până la Q1. Dar cum la acest preț cantitatea solicitată este doar Q2, se creează un exces de ofertă - surplus temporar de bunuri pe piață - (Q 1 - Q2 = ΔQ) care face să apară unele probleme pentru producător (cheltuieli cu păstrarea și conservarea stocurilor etc.). În aceste condiții, concurența dintre producători va conduce din nou la scăderea prețului. Excesul de ofertă
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]