1,316 matches
-
fructe, spre exemplu. Când sufla, buzele i se rotunjeau ca pentru o sărutare. Inima i se strânse, pentru că În clipa asta, la patruzeci și patru de ani de la moartea ei, Își dori să-i Înapoieze sărutarea. Să Întoarcă lumea cu susul În jos pentru ea, să găsească și să-i Înapoieze căciulița albastră cu un moț de lână agățat În vârf. Când ajunse la capătul străzii, care era și capătul cartierului și al orașului, Fima observă ceva transparent care creștea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
reclama la reduceri de la supermarket, pe marginile căreia notase calambururile acelea simpliste. Dar nu nimeri coșul de hârtii și Îi fu lene să se târască sub masă și să caute ghemotocul. N-avea rost. Oricum totul va fi Întors cu susul În jos În cursul pregătirilor de renovare. Se duse să-și mai facă o cafea, Înghiți câteva felii de pâine neagră cu dulceață, ca să-și potolească foamea, apoi trebui să-și domolească arsurile stomacale cu două pastile, după care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
parcă primise, În cadrul unei moșteniri pe care n-o dorise, responsabilitatea asupra Întregului oraș și, spre surprinderea sa, reieșise că nu eșuase total În sarcinile sale. Azuriul dimineții se transformase acum Într-un albastru intens, de parcă marea era suspendată cu susul În jos deasupra Ierusalimului, pe care Îl scălda În voioșia unei grădinițe de copii. Florile de mușcată și de bougainvillaea de prin curți erau roșii ca focul. Gardurile de piatră luceau de parcă fuseseră lustruite. „Nu-i rău, nu?“ se adresă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
în acea după-amiază, o mișcare pe raftul de sus îmi atrase atenția. Cartea părea că vibrează. Mă uitam la ea, parcă lipit de scaun și neputând să mă mișc. Se răsucea. Se balansa pe margine. Cădea. Distanța dintre raftul de sus și podea se mărea. Cartea prindea viteză și forță. Era inutil să îmi spun că îmi imaginam. Cartea continua să cadă. Era un bolovan gata să se prăbușească, un meteorit care se îndrepta direct spre copiii mei. M-am eliberat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Creek, ca să ajungă la Gattin Ranch și de-acolo s-o ia pe drumul povârnit din lungul lui Long Tom Ridge. Nimic nu era logic și asta era minunat. Danny era dispus să creadă orice. Dacă pădurea aia întorcea cu susul în jos tot ceea ce fusese logic până atunci, atunci lui Danny i se părea perfect normal să fie fericit acolo. Puștiul a zâmbit și poate că și-ar mai fi pierdut vremea căutând și alte lucruri pe care le știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
din fața casei. Casa lui Silviu Ruba se afla În dreptul zidului dinspre apus al bisericii, despărțită de aceasta de Ulița cea Mare și de platoul larg cu curgătoarea. — Cum să cadă rachetele astea tocmai la noi? Le trag de regulă În sus... — Ei, zise milițianul, e tîrziu, mă duc și eu spre casă, noapte bună, tovarășu’ Silviu, și nici o grijă, aicea sîntem noi! Polițaiul era de fapt ajutor de milițian, trimis aici din centrul de comună și Încartiruit În casa unor localnici
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
în plină ascensiune. Nicolae Prelipceanu, Constanța Buzea, Constantin Sorescu, Vasile Bardan ș.a. își puseseră speranțe în el. Unele versuri ale sale, delicat-ingenioase, erau chiar emoționante: „Ninge frumos / Ninge în doi / Ninge în jos / Ninge în noi... Ninge povești / Ninge în sus / Ninge și ești / Ninge și nu-s...“ (Ninge..., din volumul Poezii, 2005). Iată însă că poetul (neinspirat sau greșit sfătuit) a virat, brusc, spre nonpoezie, angajându se într-o întreprindere literară inutilă și ușor ridiculă: versificarea romanului Crăișorul Horia de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nu e grav, vă rugăm, nu e grav. Ceva mai târziu, În dormitor, stăteam pe patul lui, nu mai avea nimic, era Întru totul normal, se juca cu un glob În care era zăpadă falsă. Stătea și Învârtea globul cu susul În jos, și Înapoi. Mami și tati erau la fereastră, ne observau, și l am auzit pe tati zicând: Nu putem să mai stăm mult, avem mult de mers cu mașina și pe urmă mai e și feribotul. Trebuie să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
întrebări insistente. Sau poate că nu îndrăzneam să întreb din cauză că nu mai eram copil? Oare, așa cum se întâmplă în basme, numai copiii pun întrebările corecte? E oare cu putință ca frica de un răspuns care să fi întors totul cu susul în jos să fi fost aceea care m-a amuțit? Rușinea aceea care se pitește sub cea de-a șasea sau a șaptea coajă a acelei cepe atât de comune, aflate permanent la îndemână, e cea care-i ajută amintirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
îmbine în fraze ce au alimentat hotărârea mea, au declanșat-o și care până la urmă m-au împins pe calea serviciului militar. Fapta mea nu se lasă minimalizată pentru a se încadra în prostia juvenilă. Nu exista nici o presiune de sus care să mă apese pe ceafă. Nici o vină pe care să mi-o fi inculcat singur, de pildă îndoieli în ceea ce privește infailibilitatea Führer-ului, și care cerea să fie compensată prin zel voluntar. S-a întâmplat în timpul serviciul de ajutor la Luftwaffe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de lume... fără nici un rost ... Ar putea face și alții ce faci tu, alfabetul nu se schimbă... oricine poate explica unor copii că litera „a” este formată dintr-o jumătate de oval și un baston cu întorsătura în partea de sus... Ce ți se pare că realizezi? Să fi rămas în satul tău, să fi avut o casa răzășească, să știi că e a ta, să faci și tu ce fac femeile, să croșetezi, să speli, să ai grijă de copii
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
poveste, iar Mircea Eliade spunea încă din deceniul șapte al secolului trecut că omul de azi are o nevoie imperioasă de poveste; cărțile de gen ale lui Dumitru Vacariu " Dincolo de poveste" (1979), "Bărzăunul și restul lumii" (1984), "Vornicul Țării de Sus" (1984), "Comoara" (1988). "Aventuri de dincolo de timp" (1990), " În căutarea Scufiței Roșii" (2005) se adresează, însă, și celor pentru care patriotismul, despovărat de retorica găunoasă, contează, apropiindu-se de spusa unui cărturar ardelean: nu poți învia la Judecata de Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
45 grade; T5 - T8 - același cu piciorul drept. • P.I. poziția a II-a, umărul stâng spre bară, brațul drept drept lateral: T1 - T2 grand plie, ducerea brațului înainte; T3 - T4 - revenire; T5 - T6 - cambre lateral spre bară cu ridicarea brațului sus; T7 - T8 - revenire. • P.I. poziția a III-a, umărul stâng spre bară, brațul lateral: T1 - battement tendu înainte; T2 revenire, închiderea poziției; T3 - battment jette înainte; T4 revenire, închiderea poziției; T5 - battement soutenu plie (par terre) înainte; T6 revenire, închiderea
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
o parte din suflete merg În sânul lui Avraam, altele sunt sortite să se perpelească În flăcările iadului. Dar iată că a fost suficient să poposească preț de câteva ceasuri În oraș, pentru ca toată această credință să fie Întoarsă cu susul În jos. Văzuse doar cu ochii ei cum se chinuiesc sufletele răposaților În lumea de apoi. Iadul Însemna dezmățul, destrăbălarea, lipsa oricărei măsuri. Bătrâna se târa de la un mormânt la altul, cu inima chinuită de tristețe. Smulgea buruieni sau aprindea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
l-a ouat găina s-ar afla Însăși găina care l-a ouat... Și În afară de aceasta, găina ar fi În același timp și găină, și ou.“ De când Îi venise oaspetele din alte galaxii, toate se Întorseseră În casa ei cu susul În jos... Ba chiar și mintea sa gândea anapoda. „Pesemne, Își spuse ea, În lumea lui orice-i posibil...“ Mașa stătea pe trepied cu privirea ațintită În gol. Ce se Întâmpla totuși cu ea? Nu cumva tot ce se petrecea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și nu era gros; și în afară de acestea, nu părea să mai aibă alte haine. Degetele sale atinseră pielea caldă. Încet, cu grijă, trase de cearșaf; îl îndepărtă de pe partea de sus a corpului său. Apoi, la fel de încet, ridică mâinile în sus pipăind. Atinse o suprafață plată. La mai puțin de douăzeci de centimetri de pieptul său, calculă el. Și când încercă să se ridice și împinse, aceasta se dovedi a fi un ceva neted, solid, care nu ceda. ...Exact ca atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
cuvântul "indolente", să-l înțelegem în accepțiunea lui etimologică: aceea de cruțat de durere. Versul dobândește astfel un sens moral și devine emoționant. Un ultim exemplu. Cităm: "O, ceruri infinite, scăldate în lumină, Cer limpede și-albastru al lumilor de sus." (tr. Al. Ciorănescu, Jean Moréas, Stanțe, București, 1945, p. 18) Grație nu știu cărui prestigiu - entuziasmul ochiului care se exaltă, cantitatea considerabilă de vocale care comentează vacuitatea tabloului, în sfârșit, limita circulară impusă acestei calote de cer - nu mai resimțim deloc banalitatea
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Mai bine dă le dracului de trepte. Câte mai sunt, până la capăt, unde o să se aleagă praful și pulberea de noi ? Cât o să mă mai chinuiesc ? Dacă vrei să știi, fac ceva pe ele de trepte și de cercuri, pe susul și pe josul lor. M-am săturat. Dacă vrei să știi, nu e greu, e îngrozitor, așa, de unul singur. Cunosc figura : cineva mă conduce, din mine. Sunt propria mea proiecție, un cretin care nu vrea să ajungă nicăieri și
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Mi se făcuse rușine, dar să lăsăm... (Învățasem singur să gândesc cu mâinile.) „Poate ar fi vremea să recapitulăm“, am spus. „De la gura unuia la urechea celuilalt se naște, vrând-nevrând, o balanță...“ Domnul Sima s-a uitat o clipă în sus și a lăcrimat din pricina luminii prea strălucitoare. „Acum“, a oftat el, „sunt prea bătrân ca să mai recapitulez, mi-a crescut păr pe urechi, se vede cu ochiul liber...“. Apoi s-a aplecat spre mine. „Uită-te în urechea mea“, a
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
nu știu povestea lor, îl încerc pe bătrân: Poți să-mi spui ce e cu dughenile astea din fața bisericii catolice, părinte? łi-oi spune eu, dar întâi ia seama că sunt cinci la număr - două - una mare și una mică din susul porții și - trei - una mare și două mici din josul porții. Și acum bine ar fi să-mi spui cine le-a făcut, fiindcă trebuie să știi măcar atâta lucru... Cum să nu știu, părinte? - o fac eu pe zmeul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de la schimbul făcut de frații Dima și Constantin - suiulgii domnești - care au avut acel loc în dar de la vodă și care l-au schimbat cu mănăstirea Trei Sfetitele... În timp ce ne batem capul cu Locman și cu feciorii lui Fote, din susul uliței se aude tropot de cai și uruit de trăsură. Îmi îndrept privirea într-acolo și bag de seamă că norodul de pe uliță face aceleași temenele ca și la trecerea lui vodă. Trece doamna lui vodă, însoțită de copii. Vezi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Jilava, n-am spus nimic părinților mei, am stat doar trei ore acasă după o lipsă de 12 ani, în care ei nu au știut de existența mea doar de la raziile polițiilor diferitelor jud. am plecat totul era parcă cu susul în jos, stâlpul meu, baza mea, nu mai era dar m-am înșelat de câte ori, eram într-o situație limită strigam, nea Gică și venea cu atâta vijelie și putere că nu pierdeam niciodată, am tăiat pe foarte mulți în viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
spun eu când poți pleca. Până atunci, am să te veghez zi și noapte, ca să-ți pot alina sbuciumul. Și ar mai fi ceva de adăugat... Ce ar mai fi, sfințite părinte? Tu ai de îndeplinit o poruncă venită de Sus...Ți-a spus-o chiar țiganca despre care mi-ai vorbit. Până n-ai să duci la capăt treburile pe care le ai de făcut, n-ai să ai liniște și nici n-ai să poți pleca de aici... M-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
1749 (7257), cu o noutate. Citește-o, te rog!” Din cuprinsul acesteia aflu că mitropolitul poruncește preotului pus mai mare peste bisericile: „Sfeti Nicolai, și la Sfânta Vineri și la Sfeti Sava” ca pentru „copiii prostimii, din trei ani în sus...să faceți izvod, anume să margă să învețe carte, adică învățături creștinești; care ar fi de mazil, de neguțitoriu și de alte bresle de cinste să margă să învețe. Însă de vârstă de la trei ani în sus, până la 12 anii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
dealului, înfricoșați de violența crescândă a primatelor, îngrijorați că vor fi fugăriți și prădați, poate chiar și mușcați. Copacul lui Sampath se cutremura într-un haos groaznic de crengi și frunze. În el, Sampath era aruncat de colo-colo și cu susul în jos. Ce se întâmpla? Totul se petrecea prea repede ca să priceapă. Inima îi sălta în sus și-n jos, țopăia și dansa, mintea i se-nvârtejea și era sigur că, dacă-și dădea drumul, avea să zboare clătinându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]