2,093 matches
-
un univers rigid, redus la locurile și distracțiile cele mai frecventate din Paris: Leș Champs-Elysées, Boulevards, Folies Bergère, pădurea Boulogne 252, parcul Monceau. Conform teoriei modernității, femeia modernă produce un șoc în anonimatul mulțimii orașului. Ca obiect expus, ea poate suscita admirația, pasiunea, compasiunea, promisiunea, invidia, gelozia etc., în funcție de spectator. Motivul căutării femeii în oraș este imortalizat de Baudelaire în poemul A une passante din ciclul Tableaux parisiens din volumul Fleurs du mal. Pentru Pariziene, acest rol devine distracție, joc, piesa
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a fi descoperit, sălbaticul a fost mai întîi inventat" (G. Cochiara). În mod fundamental, avem de-a face cu o confruntare între idei și valori diferite. Acestea au o remarcabilă capacitate de a face istorie, prin speranțele pe care le suscită, prin pasiunile pe care le antrenează, prin miturile pe care le întrețin. Există, fără îndoială, o dimensiune mesianică a acestor abordări. Mecanica declanșată în august 1914 pare imitată acum, avînd însă la bază identități religioase și nu alianțe de state
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Huntington și Huxley, care se întîlnesc la o distanță de... 72 de ani. O temă de o asemenea anvergură cum e globalizarea presupune o comunicare amplă, pe deasupra zidurilor despărțitoare ale deceniilor. Sincronicitatea și universalitatea fac ca orice idee adevărată să suscite imediat o rezonanță în vasta înfrățire a ființelor sensibile la evenimentele spiritului, demon-strînd o convergență tainică între previziunile lor și analizele faptelor deja produse. Este și aceasta o formă de ecumenism dacă vreți, care apare ca o dimensiune inerentă oricărei
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
consideră cercetătorul operei lui Flaubert în termenii criticii genetice aceea de a elucida procesul prin care orice text se poate citi ca integrare sau transformare a unuia sau a altor texte. În decursul unui sfert de secol, acest concept a suscitat controverse și nu a reușit să se impună decât după numeroase redefiniri ("retopiri definiționale") (Nourissier et all.: 2001, 371). Preluăm denumirile a trei etape (anii '60, '70 și '80) propuse de directorul ITEM10 și completăm drumul intertextualității cu alte două
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
autorul revine pentru un plus de nuanțare la anumite imagini îl ajută pe cititor să traseze hărți intratextuale de la un nod textual la altul. Desenul care apare astfel dezvăluie un peisaj sufletesc originar, un illud tempus profund personal. Dar intratextul suscită și o altă interpretare: detașarea scriitorului de propriul eu. "Autocitarea este un mijloc de a te considera pe tine ca altul" (Michel Butor)15. Dacă intertextualitatea, mai ales în practica postmoderniștilor, ajută la definirea poeticii scriiturii inclusiv prin poziționare hermeneutică
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
care știu că ziua lui Brahmăn ține până la o mie de yuga și că noaptea lui se sfârșește după o mie de yuga, aceia sunt oamenii care știu [ce-i] ziua și noaptea"19. O altă viziune eminesciană care a suscitat numeroase interpretări ori speculații este surprinsă prin reflectarea lumii într-un strop de rouă. 41. Orice ființă arătoasă, frumoasă sau puternică, să știi, este puterea mea cuprinsă într-o fărâmă. 42. Dar, la ce bun, o, Arjuna, să le știi
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
inspirate de diverse bucăți muzicale, unul dintre eroii săi principali, deja amintit, Benjamin Trotter, avînd, ca scriitor, obiectivul estetic suprem de consubstanțializare a muzicii cu epicul propriu-zis. Găsim aici o veritabilă artă poetică subiacentă, care ar trebui, în timp, să suscite atenția exegeților. Scriitorul englez și-a început cariera, în 1987, cu The Accidental Woman/Femeia întîmplătoare, urmat, în 1989, de A Touch of Love/Un strop de dragoste, două romane experimentale, după majoritatea comentatorilor, în care excesul poetizant alterează, pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Puțin le interesează pe aceste partide că programele lor sunt irealizabile, pentru că oricum nu vor fi supuse probării prin fapte. Aceste partide vor avea deci interesul, dimpotrivă, să prezinte revendicările cele mai demagogice pentru a se face remarcate și a suscita, dacă nu simpatie, cel puțin curiozitatea alegătorilor. Dimpotrivă, partidele care estimează că vor putea câștiga alegerile au interesul să-și modereze revendicările pentru a-i convinge pe alegători de seriozitatea propunerilor lor și de aptitudinea de a gestiona afacerile țării
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
este adevărul - ne spune Noica: „Te Învață să gândești - nu adevărul. Îți dă direcția adevărului.145” Și nu este puțin lucru. III. Etică și educație Constantin Noica sau morala ca paradox Constantin Noica cultiva paradoxul, conștient fiind că acesta intrigă, suscită tensiuni În plan rațional, Îndeamnă la reflecție, altfel spus, „trezește” gândirea, potențând nevoia de a fi. Formulările morale paradoxale incluse ca aforisme În jurnalul său filosofic sunt expresia unui sistem etic coerent, adică al unei gândiri care Își precizează cu
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Pierre Clastres este, după cîte știm, singurul care acceptă cu totul ideea de societate "aneconomică" pe care o propunem. El vorbește de "societate anti-economică", de "societate de refuz al economiei", de "societate împotriva economiei". Surpiza și neîncrederea pe care le suscită ideea de lume "aneconomică", reacțiile ironice și agresive pe care le provoacă vorbesc despre forța pe care o deține acest imposibil al omului modern. Să rezumăm. Există lumi acefale și "aneconomice". Absența șefilor (a raportului conducător/ condus) și absența "realității
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
tonuri de alb și negru deloc interesante. Un astfel de mesaj provoacă puține apeluri pentru donații, în schimb provoacă un sentiment de vinovăție, pentru că avem reflexul de a sări la telefon pentru a dona. Or, acest sentiment de culpabilitate poate suscita, apoi, generozitatea telespectatorilor, stimulând astfel donațiile în favoarea teledonului. Sentimentul de culpabilitate generează un comportament altruist la o distanță de câteva secunde, până la câteva minute, după cum a arătat acest experiment: Psihologul Richard Katzev a realizat câteva experimente într-un muzeu. Un
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
camera de hotel închiriată de părinții, în timp ce dormea în patul ei. Mai apoi, povestea a luat și mai mare amploare când părinții au fost suspectați de a-și fi răpit propria fiică, însă în primele luni interesul general a fost suscitat de simpla dispariție. Nu a fost prima dată când marile foiletoane emoționale sunt create de mass-media în jurul unui copil sau a unui singur individ, în timp ce alte drame ce implicau mai multe persoane nu trezeau atât interes. Și totuși, ar trebui
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
În același timp, cota sa de popularitate era foarte ridicată. De ce anumite personalități politice ocupă în permanență prim-planul scenei mediatice? Motivul este simplu: a ocupa spațiul vizual și sonor, a fi văzut și auzit în mod regulat și repetat suscită, după părerea anumitor studii în psihologie, o atitudine mai favorabilă către persoana astfel „expusă”. Acesta este „efectul simplei expuneri” și a fost ilustrat de următorul experiment: Psihologul Robert Zajonc a arătat unui număr de cinci grupuri cartoline pe care erau
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
au arătat că opiniile exprimate într-un context majoritar pot rămâne stabile totuși, cu condiția ca persoanele întrebate să fie foarte implicate în această problemă. Asta face diferența între sondajele fiabile și cele mai puțin fiabile. În niște alegeri care suscită un puternic interes în privința mizelor concrete și o mobilizare a cetățenilor la scară largă, e posibil ca sondajele să dea o percepție destul de interesantă la încheierea alegerilor. În cazul în care climatul politic este morocănos, sărac în idei noi și
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și una mai degrabă tristă. După ce au privit fotografiile și au ascultat înregistrările, voluntarii trebuiau să indice modelele pe care le preferau și erau, eventual, gata să le cumpere. Rezultatele au arătat că, în general, modelul „cu față de om zâmbitor” suscita mai multe intenții de cumpărare. Efectul era cu atât mai evident cu cât vocea din mesaj era în acord cu „fața” mașinii, când exprima de fapt aceeași emoție, în acest caz, bucuria. Prin urmare, faptul că un automobil evocă un
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
s-a datorat preferinței pentru o culoare, pentru că același fenomen a fost observat schimbând culorile: cel mai mare succes l-a avut stiloul asociat cu muzica cunoscută și antrenantă. Acest experiment arată puterea a ceea ce numim „condiționarea asociativă”: muzica antrenantă suscită un sentiment pozitiv care se asociază cu stiloul pe care îl ținem în mână. Când revedem stiloul resimțim din nou, în parte, sentimentul pozitiv provocat inițial de muzică. Fenomenul condiționării asociative este bine cunoscut de neurobiologi: a fost evidențiat cu
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
care poate ajunge la dezgust. În acest sens, ne amintim o reclamă pentru o celebră marcă de haine care aducea în prim-plan o fotografie a unor păsări de mare de o deversare de petrol în mare. Imagine șocantă care suscită reacții vii. Aceeași marcă de haine a câștigat dreptul de a fotografia trei inimi umane cu tot cu vene și artere, iar sub fiecare inimă era o inscripție: „alb”, „negru” și „galben” pentru a indica toate ființele umane, indiferent de rasă, de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
arbori, păduri, faleze, diverse animale aflate în diferite părți ale fotografiei) sau medii umane în care puteau fi văzute linii mlădioase, precum canalele sinuoase despre care aminteam mai sus. În schimb, mediile urbane cu linii drepte și simple, parcările, fațadele, suscitau puțin interes. De ce peisajele naturale plac atât de mult? Pentru a afla, I. Biederman și E. Vessel au realizat un alt experiment. Oamenii de știință au arătata aceleași imagini ca în experimentul precedent unui alt grup de voluntari, așezați, de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
capre doar atunci cînd utilitatea marginală a acesteia este inferioară celei a unei oi. Schimbul va continua între cei doi participanți pînă cînd aceștia își vor clasa bunurile oferite în ordine inversă. Atunci cînd aceste valori inverse încetează să mai suscite interes, schimbul este încheiat. Prețul înseamnă, în viziunea lui Menger, o manifestare întîmplătoare a proceselor economice derulate și un simptom că echilibrul economic s-a produs între economiile indivizilor. Dacă A și B au schimbat 3 capre pe 3 oi
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
anilor '70, guvernele erau încă marcate de keynesismul tradițional. Ele au încercat să vizeze, în politica lor, mai multe obiective, avînd însă mereu grijă să evite un șomaj masiv și durabil. Politicile de tipul stop and go au început să suscite tot mai multe critici, iar în cursul anilor '80 aproape toate referințele keynesiene au dispărut. Ocuparea a început să fie doar un obiectiv al politicii macroeconomice, prioritate zero devenind stabilitatea prețurilor, mai ales în Europa și SUA. În ultimii ani
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
fost fixat. Dacă, dintr-o cauză sau alta, una sau mai multe piețe devin dezechilibrate, ajustarea prețurilor garantează astfel întoarcerea la echilibru. Perfecta flexibilitate a prețurilor este deci condiția de realizare și de stabilitate a echilibrului general. Acest demers a suscitat două tipuri de lucrări critice: unul, de inspirație keynesiană, contestă existența unui mecanism de tatonare walrasian; altul, în prelungire directă a teoremei Arrow-Debreu, contestă efectele anticipate, așteptate, ale acestei tatonări. 17.1.2.2. Critica keynesiană a tatonării Keynes și-
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
tulburările de kinetică ale peretelui ventricular ca urmare a ischemiei sau consecința unui infarct miocardic; 71 permite aprecierea dimensiunilor atriului stâng, care se corelează cu riscul de apariție a fibrilației atriale, de alte afecțiuni cardiovasculare și deces. Evaluarea funcției diastolice suscită în prezent un interes continuu, deoarece s-a dovedit că aproximativ 50% din insuficiențele cardiace pot fi explicate prin „disfuncția diastolică“, cu o alterare a funcției sistolice minimă sau absentă și uneori chiar în absența hipertrofiei ventriculare stângi. În plus
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cîte puțin, de a modifica formele mentale sau viziunea asupra vieții. O a doua axă a abordării noastre este centrată pe franco fonie, îndeosebi pe francofonia literară, care ni se pare problema tică. De ce problematică? Ei bine, francofonia pare să suscite paradoxuri: pe de o parte, ea reunește în jurul unei singure limbi, majore franceza, pe de alta, exprimă mai mult ca oricînd diversitatea lingvistică și culturală a oamenilor. Mai e problematică francofonia și pentru că, deși aparent glosocentrică, de fapt, ea configurează
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Rooms, culegere de nuvele semnată de prieteni de-ai scriitorului, în care, printre altele, apar o serie de apropiați care au plecat să recupereze rămășițele celui dispărut, acreditînd astfel teza asasinării sale. O asemenea "găselniță" scriitoricească nu poate să nu suscite întrebări despre relația tot mai strînsă și mai perversă dintre literatură și realitate, în care cea dintîi încearcă să fure prim-planul, să o construiască și să o determine pe cea din urmă... De fapt, cîtă vreme și fizicienii ne
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
barbarilor". Au fost cu toții prinși și condamnați în urma unui proces ce a ținut țara cu sufletul la gură, încheiat în 2009. Deci Morgan Sportès și-a construit ficțiunea pornind de la o anchetă extrem de riguroasă asupra acestei întîmplări monstruoase ce a suscitat emoții și analize cu implicații radiante. De altfel, implicarea autorului nu este cu totul inocentă. Născut în 1947, la Alger, dintr-un tată evreu algerian și o mamă bretonă, Morgan Sportès a trăit în țara natală pînă la independența acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]