2,191 matches
-
Așa stând lucrurile, e cât se poate de logic că lui Lenin îmbălsămat i se cuvine în Piața Roșie o vilă, în vreme ce omul obișnuit trebuie să se descurce la cimitir cu o garsonieră. Fără să aibă habar de germana RDG, tâmplarul ungur cu halat de rumeguș transpunea în practică termenul „mobilă-de-pământ“. Pragmatismul muncii sale transforma sicriele din casă în mobile care - o dată omul culcat în ele - erau apoi vârâte în pământ. Toate produsele sale de tâmplărie erau așezate de-a valma
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
umil, în jur zăceau risipite obiecte ce i se înfățișau ochiului cu o mai mare claritate decât exprimat în cuvinte. N-aveau nevoie de nici o vorbărie despre viață și moarte - erau ceea ce-ți trebuie ca să trăiești și ca să mori. Tâmplarul era pentru mine un meșter atoatefăcător. În ochii mei, era cel ce făcea lumea. Mi-a devenit limpede că lumea nu-i alcătuită din ceruri călătoare și porumbiști ierboase, ci veșnic din unul și același lemn. Tâmplarul se pricepea să
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
și ca să mori. Tâmplarul era pentru mine un meșter atoatefăcător. În ochii mei, era cel ce făcea lumea. Mi-a devenit limpede că lumea nu-i alcătuită din ceruri călătoare și porumbiști ierboase, ci veșnic din unul și același lemn. Tâmplarul se pricepea să-și așeze lemnul în calea anotimpurilor fugare - atât a anotimpurilor golașe, cât și a celor ierboase ale pământului. Aici, panopticul zilelor de deces ți se-nfățișa sub formă de material bine lustruit și cu canturi. O claritate
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cele din urmă să se devoreze reciproc, sicriele acestea din atelier nu ajungeau la intimități cu carnea. Aveau răbdare și așteptau, nefiind pentru morți decât patul lor cel din urmă, de care era nevoie ca să poată fi duși de-acolo. Tâmplarul mai avea și o mașină de cusut, cosea și pernele de moarte ce se puneau în sicrie. „Damasc alb“, spunea el, „umplut cu umbriș de rindea, ca pentru un rege“. Acești lungi cârlionți de lemn ce cădeau la rindeluit se
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
în verandă, înăuntru în atelier eu îmi făceam peruci din úmbrele de rindea scurte. Iar din spiralele lungi - cordoane, volănașe și șaluri. Într-o cutie mare se găseau litere de aur al căror miros pătrunzător de lac îți înțepa nasul. Tâmplarul alcătuia din ele numele morților, lipindu-le apoi pe capacul sicriului. Iar eu îmi făceam inele, lănțișoare și cercei. Astăzi, umbrișul de rindea și literele acelea m-ar speria. Pe-atunci însă văzusem tare mulți morți pe care-i cunoscusem
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cioplită ca într-o verandă călătoare. Dumnezeu le ceruse îndărăt materia primă din care-i alcătuise, ținutul îi devorase și el o dată cu anotimpul. Abia dacă mă gândeam la ei în timp ce mă-mpodobeam cu literele de aur. Îl admiram pe nenea tâmplarul pentru că avea grijă ca morții să-și primească fiecare patul său cu capac și nume de aur și perne de damasc cu umbriș de rindea și să fie cărați de-acolo. O parte din sicrie se aliniau vertical unul lângă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
O parte din sicrie se aliniau vertical unul lângă celălalt la perete ca niște garduri. Altele erau așezate pe podea la orizontală, umplute cu umbriș de rindea. De câte ori m-am dus acolo în vizită nu l-am văzut niciodată pe tâmplar lipind un nume format din litere aurii, niciodată cosând o pernă și umplând-o cu umbriș de rindea, niciodată vânzând un sicriu. La amiază, femeia tâmplarului venea cu mâncarea, pe care, pentru ca oala să se păstreze mai multă vreme caldă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
rindea. De câte ori m-am dus acolo în vizită nu l-am văzut niciodată pe tâmplar lipind un nume format din litere aurii, niciodată cosând o pernă și umplând-o cu umbriș de rindea, niciodată vânzând un sicriu. La amiază, femeia tâmplarului venea cu mâncarea, pe care, pentru ca oala să se păstreze mai multă vreme caldă, o așeza în umbrișul de rindea din sicriu. În atelier - umbriș de rindea și perne de damasc alb ca pentru un rege, în timp ce, aplecat deasupra tablei
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Dar a le face singur pe toate nu era posibil, de aceea în meșteșugul acesta al prelucrării lemnului, oamenii au început să se specializeze, să dividă munca. Dulgherii făceau partea grea, lemnoasă a caselor, și a acareturilor, șuri, coșare, ferdele, tâmplarii făceau prelucrări mai fine, ușile, ferestrele, parte din mobilier, butnarii făceau carele, dar nu în totalitate, roțile le făceau rotarii, părțile metalice le făceau fierarii, frații Simon acum în vremurile din urmă, dar mai înainte bunii și străbunii lor care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de fată - începea ea ca-ntotdeauna - a fost Aurica Arnăuțescu. Aurica e un nume frumos, dar n- am avut parte de el ; cînd eram mică îmi ziceau Coca, iar apoi toată viața mi s-a zis Cocuța.“ Taică-său fusese tîmplar. Maică-sa nu avusese o meserie - cum e la țară... Pe ea o trimiseseră la oraș să învețe, la școala Normală de Fete. Asta însemna că nu mai trebuia să aibă pretenție la zestre. ...și poveștile continuau în umbra sufrageriei
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în pictură. Debutul în pictură a fost în mediu restrâns, printre cunoscuți. Primele mele tablouri în ulei au fost două peisaje. Acum pot spune că erau abstracte, culorile erau întunecate dar eu eram mândru de reușită. Aveam mai mulți vecini tâmplari de meserie și unul mia făcut două rame simple cu care mi-am înrămat cartoanele. Tablourile au fost agățate în coridor. La ele s-au adăugat altele, pictate ulterior. Acel coridor a fost prima galerie de artă în care am
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
fost prima galerie de artă în care am expus. Aveam de mult timp pe pereți expuse cele mai reușite acuarele, așezate frumos la linie și prinse în pioneze pe perete. Alături de acuarelele mele mai aveam una de la Rudolf Geisel, fiul tâmplarului care mi-a făcut ramele pomenite mai sus și trei de la Eidy Flleck a căror peisaje erau frumoase. Ca să obțin de la Eidy acuarelele pentru colecția mea am dat și eu altele la schimb din cele realizate de mine și chiar
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
SFÂNTUL LUCA ÎN 2,51-52. 1. Primul. Era ascultător față de părinții Săi (înainta în înțelepciune, în vârstă și în har). 2. Se pare că se îndeletnicea cu meșteșugul tâmplăritului, cum arată sfântul Marcu, în capitolul 6: („Nu este oare acesta tâmplarul?”). 272. DESPRE URCAREA LUI CRISTOS LA TEMPLU, CÂND ERA ÎN VÂRSTĂ DE DOISPREZECE ANI, SCRIE SFÂNTUL LUCA ÎN 2,41-50. 1. Primul. Cristos, Domnul nostru, în vârstă de doisprezece ani, a urcat de la Nazaret la Ierusalim. 2. Cristos, Domnul nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pe care alte state n-au rezolvat-o Încă, și anume aceea de a-i atrage pe evrei spre meserii, este În Moldova rezolvată. O mare parte a evreilor din Iași trăiesc din munca mâinilor lor ca meseriași. Cei mai mulți sticlari, tâmplari, croitori, pantofari, giuvaergii sunt evrei” <endnote id="(535, p. 43)"/>. „Evreul [din Moldova] - nota la rândul lui francezul E. Desjardins (Les Juifs de Moldavie, Paris, 1867) - este croitor, tăbăcar, tinichigiu, cizmar, ceasornicar...” <endnote id=" (743, p. 48)"/>. Cam la aceeași
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
croitori și pantofari” <endnote id="(382, p. 399)"/>. La Piatra-Neamț, de pildă, În 1902, din 42 de croitori, 39 erau evrei (adică 93%), din 40 de cizmari, 34 erau evrei (85%), din 18 fierari, 12 erau evrei (67%), din 19 tâmplari, 12 erau evrei (63%) etc. <endnote id=" (752, p. 35)"/>. Tot la Începutul secolului XX, și Nicolae Iorga observa că, spre deosebire de alte părți, „În Moldova noastră” evreii „țin negoțul”, dar și „meșteșugurile” <endnote id="(428, p. 198)"/>. Și În marile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dulgheri sunt evrei” <endnote id="(382, p. 391)"/>. Într-un recensământ al plătitorilor de impozite din „obștea ovreilor leșești [= așkenazi]”, realizat tot În București În perioada 1834-1844, procentul de mese riași era de 73,7% (mai ales croitori, cizmari, șepcari, tâmplari, tinichigii, zugravi, zidari, argintari, alămari, sticlari, cărăuși etc.), În timp ce procentul de negustori și cămătari era de numai 9,4% („telali”, „boccegii”, „lipițcani”, „mămulari” și „zarafi”) <endnote id="(343 și 109, p. 122)"/>. Acest raport Între numărul evreilor meseriași și cel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Acest raport Între numărul evreilor meseriași și cel al evreilor comercianți a fost confirmat și de Iuliu Barasch, care În 1842 observa următoarele despre „comunitatea zisă judeo -polonă” din București : „Evreii sunt, În mare parte, meșteșugari, [pre]cum croitori, cizmari, tâmplari, tinichigii ș.a.m.d. Și se bucură de multă Încredere pe lângă locuitorii creștini, ba chiar pe lângă boierii cei mari. Cu toate acestea, găsești printre ei și câțiva comer cianți bogați, precum și factori [= mesageri], samsari, boccegii și alte parazite de acest
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și la Începutul secolului XX : „Cu excepția unui mic număr de notabili (bancheri și comercianți bogați) asimilați, și În afară de o burghezie puțin numeroasă (negustori) mai mult sau mai puțin asimilată, majoritatea evreilor trăiau din munca manuală [...]. Ei erau croitori, cizmari, tinichigii, tâmplari, tapițeri, strungari, zidari, birjari, fierari, hamali, vidanjori etc., constituind o clasă de meseriași și proletari, având caracteristicile unei populații subdezvoltate” <endnote id="(125, p. 167)"/>. În 1891, socialistul dr. Ștefan Stâncă ajungea la aceeași concluzie. El făcea un apel către
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
populare privind mercantilismul evreilor, Încercând să demonstreze că aceștia „nu se dedau, după cum zic unele dintre popoarele printre care trăiesc, decât numai la specula banului”. „Astăzi, și aceasta În toată lumea - continuă poetul român -, ei sunt sticlari, tinichigii, smălțuitori, vopsitori, giuvaergii, tâmplari, olari de lux, constructori de mașini, ipsosari, fabricanți de oglinzi, În sfârșit se ocupă cu orice și muncesc din greu și cinstit În toate direcțiunile. Cum rămâne deci cu legenda că evreul nu este decât cămătar, zaraf, bancher, vânzător de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
font tout”) <endnote id="(193)"/>. Uneori, În astfel de cazuri, sentimentele evreofobe se amestecau cu cele germanofile. În 1831, de pildă, Într-o carte despre Basarabia și Chișinău (Kyschneff), un doctor neamț, I.H. Zucker, scria și el despre meșteșugarul evreu - „tâmplar, croitor, cizmar, sticlar, argintar, tinichigiu” - care, „pentru o plată mai mică, face de obicei lucru de pospăială [Pfuscherarbeit]”. Astfel, acest „murdar evreu polon” - comenta Zucker - face concurență altor meseriași și mai ales „meșteșugarului neamț”, care ar fi „harnic, curat, ieftin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari, 4 dulgheri; 1 tăbăcar, 4 tâmplari, 1 tipograf, 14 zidari/zugravi, 2 măcelari, 1 vulcanizator, 1 electrician, ceea ce înseamnă că, paleta meseriilor exercitate de români era mult mai restrânsă. Într-o situație privind „magaziile și depozitele aflate pe raza cercului de recrutare Dorohoi”, Cercul de recrutare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
carnet eliberat de camera de muncă cu meserie de cizmar. Alt evreu Groper avea magazin de coloniale ciorapi pălării și acum are carnet eliberat de Camera de muncă că ar fi croitor. Sau S.Moscovici cunoscut cârciumar are carnet de tâmplar și mulți evrei au asemenea carnete de la Camera de muncă. în Dorohoi se afla un evreu Zaharia Hecht fost mare comerciant de lemne, mare bogătaș care urma să fie evacuat cu un transport dar acest evreu a dispărut din oraș
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ascunși iar după două trei zile au ieșit la iveală fără ca cineva să le facă ceva. Unii s-au ascuns pe la creștini care au fost ridicați și arestați iar creștinii au fost trimiși la Curtea Marțială, exemplu: Piliuță de meserie tâmplar a ascuns în niște sicrie trei evrei și Ion Gradu, sobar a ascuns doi evrei într-o boltă a peretelui. În oraș este și un club unde diferite notabilități se duc și joacă diferite jocuri de noroc pe sume mari
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
s-a înscris drept muncitor, desi atunci când a fugit în U.R.S.S. el avea o băcănie; așadar; un mic burghez, conform canoanelor staliniste ale muncii de cadre. SPECIALITATEA CELOR 18 MUNCITORI AUTODECLARAȚI: metalurgiști 10; ceferiști 2; constructori 1; tăbăcari 3; tâmplari 1; tipografi 1; muncitori la cartonaj 1. Printre cei 18 muncitori autodeclarați, nici unul nu lucra, în acel moment, în vreo întreprindere. Ultimii doi ceferiști fuseseră concediați în urmă arestărilor de la 1 august 1931. Din partea Komintern-ului, lucrările au fost conduse de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
urluială. După ce a încărcat marfa pentru chirie și a parcurs în trap ușor câțiva kilometri, își aminti de lemnișoarele lui Gheorghiță și-și spuse că ar trebui să-l sprijine, să-și împlinească visul. îi veni în minte meșterul Albu, tâmplar, care scotea lucruri frumoase din lemn, dar se îndoi că ar putea să facă și o vioară. Ar putea să se intereseze pe la negustorii evrei de la Vaslui, știind că aceia din Pungești nu aveau preocupări pentru muzică; sau poate ar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]