1,173 matches
-
biscuiți.“ Nimerisem și eu o dată bufetul de la Matematică: în raft, numai „Eugenii“ și ciocolate „Rom“. Am comandat la întâmplare, ce mi-a trecut prin cap: bacon, măsline, ceapă, roșii, ardei, extra mozarella. Mi se făcuse și mie foame, gastrita dădea târcoale. L-am cercetat iar pe Mihnea. El butona textul, ospătărița se aplecase pe tejghea, Cezar picotea, tipele de pe televizor dansau amețite. Gândurile secționau lumina, fumul, încăperea, oamenii, purtând fiecare din viețile astea incomplete spre o direcție de nimeni cunoscută și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ar fi plăcut să-i cunosc? Și cu câți aș fi vrut să fac schimb de locuri? Întrebările se înmulțeau, în timp ce defilam spre Krankenhaus Rudolfinerhaus. Fața desfigurată a lui Iușcenko, cu obrajii umflați peste măsură de toxina alimentară, îmi dădea târcoale. Mâncai un pește proaspăt și, a doua zi, te trezeai ca Incredibilul Hulk. Am aruncat încă o privire în vagon, apoi alta spre stație. Nimeni. Mi-am desfăcut hanoracul și, cu-o grijă infinită, de adult care a pus în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mai ales la una, pentru care venisem la Viena și pe care-o așteptam acum luminată. Eram curios, dar calm și calculat. Mai rămâneau câteva lucruri de pus la punct, înainte de-a deschide coperta, câteva întrebări care-mi dădeau târcoale și pe care nici Mihnea, nici inginerul Grosescu nu mi le lămuriseră. Pentru cine lucra Maurer? Participaseră francezii la complotul rușilor pentru răsturnarea lui Ceaușescu? Dar nemții, la împărțirea Balcaniei de Sud, după 1989? Maurer cunoștea cinci limbi (și rusește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
În stație nu se-afla nimeni, ușile se închideau corect, cu gâjâitul lor mecanic. 38-ul s-a urnit disciplinat, urcând spre Institutul de fizică. Nu ieșisem de pe traseu. M-am relaxat, apoi gândurile au început iar să-mi dea târcoale. Afară, mișcarea încetase, iar orașul rămăsese fixat pe privirea mea. Imaginile deveniseră solide, îți venea să dai cu capul în ele și să le muți în altă parte. Până și ciocănelul de spart geamurile atârna la locul lui, în teaca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
foarte gras, care râdea tot timpul; mai era un domn uriaș, măsurând vreo doi metri și ceva, neobișnuit de gras, extrem de mohorât și taciturn care, evident, se bizuia grozav pe puterea pumnilor săi. Era și un student la medicină; dădea târcoale și un polonez pirpiriu. De pe casa scării se uitau în antreu, dar nu îndrăzneau să intre două dame; Kolea le trânti ușa în nas și trase zăvorul. — Salut, Ganka, ticălosule! Ce, nu-l așteptai pe Parfion Rogojin? repetă Rogojin, ajungând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
neatinsă. O senzație ciudată puse stăpânire pe el în acest coridor prost iluminat și neaerisit, o senzație care tindea chinuitor să se transforme într-o idee; dar tot nu putea ghici în ce consta această nouă idee care îi dădea târcoale. Până la urmă ieși din hotel, nefiind deloc în apele lui; capul i se învârtea, dar unde să se ducă, totuși? Luă o birjă și porni spre Rogojin. Acesta nu se întorsese; sună, dar ușa nu se deschise; sună la ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
apoi chiar în coridorul de aici, când se ascunsese în ungherul acela și-l aștepta cu cuțitul în mână. Își aminti acum de ochii lui, de ochii care priveau atunci din întuneric. Se cutremură: ideea care-i dădea de mult târcoale de-abia acum prinse contur în mintea lui. Ea consta în parte din faptul că, dacă Rogojin se află la Petersburg, deși s-a ascuns câtva timp, va sfârși neapărat prin a veni la el, la prinț, cu intenții bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Chiar dacă sănătatea este șubredă iar neputințele se adună, Chiar dacă singurătatea este însoțită de deprimare și izolare, Chiar dacă lehamitea te cuprinde și tonusul psihic scade mereu, Chiar dacă orizontul vieții capătă culoarea cerului înnegurat, Chiar dacă doamna cu gând de scorpie îți dă târcoale, luptă! Pentru că de-i luminoasă, searbădă ori vitregită, viața totuși merită trăită! Mai cred... Spre finele celui de-al XX-lea veac, am fost aruncat în hăul inactivității, acolo unde nu mai aveam nici căutare, nici identitate, devenind unul dintre
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
forță (JN, 2007) Aviara fâlfâie la frontieră ("Ziua", 2007). Mai ales, titlurile articolelor de ziar sau de pe internet preiau formula prescurtată: Aviara umană a trecut Bosforul; Aviara a la Flutur; Adio, aviara!; Aviara în București; Aviara sub lacăt; Aviara dă târcoale României etc21. Gradul de dezambiguizare al unor astfel de structuri este destul de greu de precizat; rămân permanent actuale cele care nu sunt foarte dependente de un context la un moment dat, deci cele cu adevărat lexicalizate. 6.3. În numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
Hrana preferată a lupului este carnea de căprioară, elan, cerb, ren, mistreț etc., vânate În câmpiile și pădurile Întinse pe care le străbat noaptea, seara și dimineața, iar pe măsură ce vânatul se Împuținează din cauza vânatului excesiv practicat de către om, lupul dă târcoale pe la stânele și gospodăriile sătenilor pentru a răpi oi, capre și chiar cornute mari, mai puțin cai, de a căror copite se pot feri mai greu. Nu rareori, când sunt Înfometați, atacă și câinii, În mod deosebit pe cei ce
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
întreabă Luise. — Da, face Lotte. La 14 octombrie împlinesc zece. — La 14 octombrie? tresare Luise. — La 14 octombrie. Luise se apleacă și șoptește: — Și eu! În spatele casei cântă un cocoș. Câinele hăpăie după o albină care bâzâie și-i dă târcoale. Cele două fetițe se privesc în ochi hipnotizate. Lotte înghite în sec și, cu glas răgușit de emoție, întreabă: Și unde te-ai născut? Luise răspunde șoptind cu sfială, de parcă i-ar fi frică: — La Linz, lângă Dunăre. Lotte își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
românesc" (Los Angeles, California), nr. 582, 18 octombrie 2008 Adrian Dinu RACHIERU Drama insignifiației O bogată literatură, fie a "specialiștilor" de fotoliu, fie a eseiștilor sprințari, cercetează firea, specificul, ființa românească, încercând a desluși nenorocul care, cică, ne tot dă târcoale. Spirite înalte, ieșite totuși din "neantul valah", se dovedesc a fi mari colecționari de propoziții negative, observând că imaginarul nostru colectiv e bântuit de angoasele nereușitei. Iar în ultima vreme o puzderie de "ciorănei" (e drept, variante de buzunar, ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Maroc făceam cunoștință cu indicatorul rutier, de regulă zidit și enorm, Taza 500km. Am fost uimit de anunțul acesta de pe bornele care ne acompaniau. Ajungem la Taza, luăm masa și ne odihnim mai îndelung, convenim întreaga familie. Foamea ne dădea tîrcoale cînd mai aveam încă 100 km pînă la Taza. Mai răbdăm puțin și vom mînca civilizat într-un restaurant acătării. Taza 60 km, anunță veseli copiii. Accelerez și trec de sută. Ultimii kilometri treceau foarte greu și toți eram încordați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
iar celălalt pentru fiert grăunțele în amestec cu grâul, ambele bine bătute și vânturate de cojile devenite pleavă, pentru a « înflori » mai repede, dând un gust dulce și aromat, consumat cu multă plăcere de către cei ce foamea le va da « târcoale ». Toate sunt gata. E timpul să vină și cei ce și-au anunțat prezența. Primii care apar sunt : Emilia și Gică al ei. El e mai scund, și din politețe vine în urma ei. Nu e prea văzut bine la început
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
bine, că-i curtată de Talmaciu? Oricum, Săndel speră să nu fie ținta unor atacuri din partea surorilor sale. Cu povestiri, cu unele cântece, cu unele glume mai reușite sau mai puțin reușite, timpul a trecut, și foamea începuse a da târcoale celor prezenți la șezătoare, la clacă, și de ce nu la un schimb de idei, de cunoaștere, de cultură în general. Vasile, cel ce avea principala obligație a menținerii focului în așa fel încât să fiarbă bine, fără să se afume
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
căutau libertatea. Așa că, În anul 1877 haraciul reprezenta un simbolic 1% din bugetul României, și tot simbolic transferat unei armate care avea deja puterea și resursele de a smulge independența. Aș vrea să fie o păcăleală gândul ce-mi dă târcoale, că haraciul nu poate totuși dispare, cel mult devine ceva insidios, cerut de toți aceia care... ne dau sfaturi; și că nu adăugăm nimic movilei căreia aceia Îi rod poalele... deși există cineva care dăruiește dezinteresat, doar să aibă cui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
consacra un templu zeului lui, făcut după toate regulile pe care nu că le-a descoperit, ci doar confirmat experimental). „Universul cunoașterii“, 31 mai 2004, ora 11,42 22. O unealtă Se vede treaba că chestia cu lupul care dă târcoale 7 ani stânii de unde a Înhățat cândva o oaie nu e chiar lipsită de temei, după cum nici memoria benzii de magnetofon. Baza acestor vorbe? O surpriză, aceea de a mă auzi anunțat pe postul de radio favorit, deși n’am
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rigoare, dar să lase imperiul În aceeași ruină financiară În care Îl moștenise. Așa Încât, curând, acei nesățioși au fost nevoiți să caute aurul În munte, săpând filoanele. Câte au mai rămas le-au mântuit austriecii, lăsând canadienilor care dau acum târcoale locului doar să spulbere munții și tot ce mai e pe acolo, case și păduri, În căutarea unui fir-două de aur. À propos: cred că am devenit dator cu o explicație. Anume, aurul fin și rar dispersat În rocă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de pești: crap, șalău, caras și roșioară. Mare grozăvie am pătimit când am dat nas în nas cu ditamai somnul cu mustăți lungi și corp sticlos. Am fugit mâncând pământul și astfel mi-am astâmpărat nestăvilita poftă de a da târcoale Siretului. Apoi treceam râul și mergeam în pădurea Mustea ca să culegem ciuperci din movilele de gunoi adunate pe mal și bureți din adâncurile pădurilor. Când ploile erau mai abundente de umpleau șanțurile, copilașii neobosiți erau primii afară să se joace
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Sus, pe dealul din fața Stânceștilor, zărea castelul singuratic 36, ascunzând la distanța aceasta cine știe ce taine care trezeau din nou imaginația copilului. După un timp, întoarcerea acasă îi venea peste mână și o amâna cât putea de mult. Spre seară, dădea târcoale casei până când găsea un moment prielnic, iar dacă tatăl său nu era în pridvor, uneori chiar cu biciușca în mână, intra spășit, cu ochii strălucind de fericirea trecută, și Raluca îl ocrotea, poate ușor dojenitoare, dându-i să mănânce sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de la lansarea unei cărți ce avea să facă pârtie: "Cu microfonul în buzunar". După acel semnal de start, întâmpinat și cu rezerve ("dacă aveți microfonul, ce vă trebuie pixul?") mai mulți confrați de gazetărie sportivă radiofonică au început să dea târcoale tiparului, cutezând intrarea într-un perimetru în care contează, alături de încărcătura de informație, și metafora, virgulele, topica într-un cuvânt, arta scrisului. Au izbutit cei ce au înțeles că n-ajunge să muți o relatare din registrul sonor în pagina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
claviculele ieșite în afară, vertebrele rare, torsul îngust și scurt, mâinile și picioarele excesiv de lungi." Duhnea a mahorcă, și a dantură neîngrijită dar era Stalin! Și deși se știa că Davâdova îi este amanta cvasi-oficială, nu conteneau să-i dea târcoale și să-i facă direct, brutal, propuneri amoroase, al de Kirov, Molotov, Malenkov, Kalinin, Jdanov, Kaganovici, Mikoian, Vâșinski, Budionâi, Voroșilov, Bulganin, Hrușciov (adică, aproape întreg Biroul politic), plus temuții șefi ai NKVD Iagoda, Ejov, Beria și secretarul lui Stalin, Poskrebâșev
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
suficientă convingere. Nu reușeam Încă să Întrevăd capătul drumului pe care o apucasem răsfoind cartea și Încercând să citesc, da, o istorie de o amplitudine monstruoasă, o istorie atotcuprinzătoare, trei pași În sus și trei pași În jos, astfel dădeam târcoale unei lumi pe care o regăseam străină și inutilă, de o nebulozitate toxică, a cărei menire unică era aceea de a mă Împiedica să respir. Neamurile mele bune și neamurile mele vitrege, cei vii și tot șirul morților mistuindu-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pe claviatura coastelor și fierbințeala limbii coborându-mi pe piept și pe pântece, În același timp cu fierbințeala virilității mele ce-i urcă pe pântece și pe piept, până-i scapă ca un arc se sub bărbie. O văd dând târcoale testiculelor uriașe cu limba ei mare și roșie de fiară, și se Îneacă și plescăie, Înălțând priviri Înlăcrimate de smerenie spre vârful coloanei nesfârșite a dragostei veghind peste un ținut de verdeață și răcoare În care mă văd reîntorcându-mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
suferi iubirea până la capăt, decât s-o transformi într-un act convențional. Ebrietas Uneori mă întind în iarbă ca să ascult vânzoleala gâzelor și mă pierd emoționat de atâta rumoare muzicală. La un moment dat adorm și sunt foarte intimidat de târcoalele amoroase pe care mi le dau doi fluturoi albi. Mă simt bine în clipele astea: sunt senin, cuprins ca de o adevărată ebrietas, și n-aș vrea să mai plec de aici. Moartea inițiatică Am ales să trăiesc în afara zidurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]