1,716 matches
-
de anumite opțiuni existențiale la care ar consimți și cei care scriu haiku. În degringolada Începută cu În marea trecere și continuată În volumele de pînă la Nebănuitele trepte, unde Întreaga lume e Într-o perpetuă destrămare, iar eul autorului, tăgăduindu-și dreptul și vocația existențială, nu ostenește să se dezică de o viață nedemnă, Haiducul pare să vestească o posibilă soluție mîntuitoare. Paradoxală În sine, ea este asumată de nevoie doar de cei proscriși și osîndiți la o virilă Însingurare
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
e doar un monolog concluziv la spartul nunții, În cămară. Primul vers evocă vara și, prin urmare, la impactul cu cele ce urmează, arșița, ardoarea - acum Însă sfîrșite. Ultimul, lipsa firească a cămășii În asemenea Împrejurări. Versul din mijloc, care tăgăduiește, se leapădă, abjură, este de fapt o surdină, poate pudică, dar care reușește acea performanță exemplară de a amplifica ceea ce vrea să tăinuiască. Frumusețea poemului ține de felul În care erotismul este doar sugerat prin jocul atitudinilor și prin cuvintele
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
imuabil și presupune existența unui conflict acut, iar cea de-a doua, mereu susceptibilă de a intra sub incidența eticii, e corelată modului de a aborda conflictul. Din orice unghi ar fi privite, consubstanțialitatea polemicii și a retoricii e de netăgăduit, cu atât mai mult cu cât retorica pretinde a fi, astăzi, reconsiderată bidimensional: pe de o parte, ca deschidere estetică a subiectului vorbitor spre lume și, totodată, punte emoțională către celălalt, prin nașterea figuralului (găsim inspirat termenul lui Laurent Jenny
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
unei alte anchete îl desemnează pe Arghezi drept primul poet român, evident, tot în absența debutului editorial 320. Faptul că autorul Spinilor de hârtie a fost, permanent, în atenția publicului larg, atât ca poet cât și ca publicist, este de netăgăduit, astăzi, iar succesul Biletelor de papagal (volume și studii cu caracter monografic, dedicate poetului, dezbat, pe larg, acest episod), concept de presă literară arghezian sută la sută, este direct legat de notorietatea (ca o consecință directă a disputelor create în jurul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
primejduim să fim pedepsiți împreună cu cei care Lau tăgăduit. Căci nu unul singur este chipul tăgăduirii, ci multe și felurite, la care și Pavel se referea când zice: Ei mărturisesc că-L cunosc pe Dumnezeu, dar prin faptele lor Îl tăgăduiesc (Tit 1, 16). Și iarăși: Dacă cineva dintre ai lor, și mai ales dintre casnici, nu le poartă de grijă au tăgăduit credința și sunt mai răi decât necredincioșii (1 Tim., 5, 8). Și iar: Fugiți de lăcomie, care este
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și Pavel se referea când zice: Ei mărturisesc că-L cunosc pe Dumnezeu, dar prin faptele lor Îl tăgăduiesc (Tit 1, 16). Și iarăși: Dacă cineva dintre ai lor, și mai ales dintre casnici, nu le poartă de grijă au tăgăduit credința și sunt mai răi decât necredincioșii (1 Tim., 5, 8). Și iar: Fugiți de lăcomie, care este închinare la idoli (Col., 3, 5). Prin urmare, fiindcă sunt atâtea tăgăduiri, este limpede că sunt tot pe atâtea mărturisiri, ba chiar
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și iubirea de oameni, ca să nu-l ajungă, nu ca unul ce bate aerul, ci ca unul ce vâslește, căutând cele de sus”. (Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, cuv. 2, în Filocalia..., vol. V, p. 184-185) Necredința „Unii, necunoscându-L, Îl tăgăduiesc; dar, mai bine spus, ei sunt tăgăduiți de El; aceia sunt mai mult avocați ai morții decât ai adevărului; pe ei nu i-au convins nici profețiile, nici legea lui Moisi, dar până acum nici Evanghelia, nici suferințele fiecăruia din
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ajungă, nu ca unul ce bate aerul, ci ca unul ce vâslește, căutând cele de sus”. (Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, cuv. 2, în Filocalia..., vol. V, p. 184-185) Necredința „Unii, necunoscându-L, Îl tăgăduiesc; dar, mai bine spus, ei sunt tăgăduiți de El; aceia sunt mai mult avocați ai morții decât ai adevărului; pe ei nu i-au convins nici profețiile, nici legea lui Moisi, dar până acum nici Evanghelia, nici suferințele fiecăruia din noi”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole (către smirneni
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nu ai cere totul; dar fiindcă te îngreuiezi spre fapta bună, pentru aceea și pui înainte astfel de vorbe prostești. Cum ar fi putut să facă ca binele să fie silit, adică îndeplinit prin silă? Dar atunci ne ar fi tăgăduit virtutea multe dintre dobitoacele necuvântătoare, fiindcă multe dintre ele sunt mai cumpătate în viață decât noi. Dară, zici tu, aș fi voit mai bine să fiu bun din silă și să fiu lipsit de orice plată, decât să fiu rău
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Hristos spune aceasta, zicând: Tot cel ce lucrează răul, urăște lumina, și nu vine la lumină (Ioan 3, 20)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia VI, p. 114) ,, Să-i întrebăm pe cei care tăgăduiesc pronia lui Dumnezeu: Este Dumnezeu? Dacă vor spune că nu este, nici să nu le mai răspundem. După cum nu merită să răspunzi nebunilor, tot așa nici celor care spun că nu este Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre mărginita
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Mărturisitorul, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, rp. 26, în Filocalia..., vol. II, p. 217-218) „Nesimțirea pagubei ce o suferă virtuțile este cale lunecoasă spre necredință. Căci cel ce pentru plăcerile trupului s-a obișnuit să nu mai asculte pe Dumnezeu, va tăgădui și pe Dumnezeu însuși când se va ivi prilejul, prețuind viața trupului mai mult decât pe Dumnezeu, după ce a pus plăcerile acesteia mai presus decât voia lui Dumnezeu”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, rp. 52, sc. 7, în Filocalia
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mai bine arătate cum sunt, dacă se va dovedi că au existat încă de pe atunci, sau că-și trag spița din acelea care au fost atunci. În epistola întâia către Corinteni (I Cor. 15, 12), Pavel osândește pe cei ce tăgăduiesc ori pun la îndoială învierea, părere pe care o au îndeosebi saducheii (Mt. 22, 23; Fap. 23, 8). De ea s-au folosit Marcion și Apelles, ca și Valentin și toți aceia care resping credința în învierea trupurilor. Scriind Galatenilor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
scot concluziile necesare; iar pentru a-și susține părerile lor se hărțuiesc cu cei care se îndeletnicesc cu adevărata filosofie. Vor mai bine să sufere totul și, după cum spune proverbul, pun totul în mișcare ca să-și păstreze rătăcirea lor, chiar tăgăduind Scripturile; mândri de erezia lor își schimbă firea; în adunările lor umblă după mult cântatul scaun dintâi, iar la ospețele lor, pe care cu nume fals le numesc agape, doresc să aibă locul de onoare”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cu nume fals le numesc agape, doresc să aibă locul de onoare”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XVI, 98.1.-98.2., în PSB, vol. 5, p. 538-539) „Oare celor care grăiesc nedreptate (Ps. 72, 8), care tăgăduiesc că Domnul nostru Iisus Hristos a venit în trup sau care hulesc împotriva Duhului Sfânt (Lc. 12, 10) și care nu vor fi iertați nici în veacul acesta, nici în cel ce va să vie, oare nu diavolul le deschide
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mai mare constă în a nu cunoaște chipul în care Dumnezeu trebuie preamărit și adorat”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea a IV-a, cap. LXV, în PSB, vol. 9, p. 286) „Asigur pe oricare om care mărturisește pe Hristos, însă tăgăduiește pe Dumnezeu, că Hristos nu-i va folosi la nimic; (asigur) pe cel care invocă pe Dumnezeu, iar pe Fiul îl tăgăduiește, că zadarnică este credința lui; (asigur) pe cel care lasă la o parte pe Duhul, că va fi
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
-a, cap. LXV, în PSB, vol. 9, p. 286) „Asigur pe oricare om care mărturisește pe Hristos, însă tăgăduiește pe Dumnezeu, că Hristos nu-i va folosi la nimic; (asigur) pe cel care invocă pe Dumnezeu, iar pe Fiul îl tăgăduiește, că zadarnică este credința lui; (asigur) pe cel care lasă la o parte pe Duhul, că va fi zadarnică credința lui în Tatăl și în Fiul și că nu poate s-o aibă pe aceasta dacă lipsește (credința) în Duhul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
că nu cred că Scripturile au fost rostite de Duhul Sfânt, și atunci sunt necredincioși; fie că ei se cred mai înțelepți decât Duhul Sfânt, și în cazul acesta ce altceva sunt decât niște îndrăciți? Într-adevăr, ei nu pot tăgădui că aceasta e cutezanța lor atunci când exemplarele Scripturii sunt scrise de mâna lor, că nu așa le-au primit de la cei care i-au catehizat și că nu pot arăta exemplarele după care și-au corectat copiile lor. Câțiva dintre
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mâna lor, că nu așa le-au primit de la cei care i-au catehizat și că nu pot arăta exemplarele după care și-au corectat copiile lor. Câțiva dintre ei n-au îndrăznit să falsifice chiar întreaga Scriptură, ci au tăgăduit pur și simplu numai Legea și proorocii<footnote Notă Pr. Bodogae: Cum făceau marcioniții. (n.s. 227, p. 223) 90 „Cine se va putea împărtăși din vreun bine, dacă nu va vrea să-L mărturisească pe Dumnezeu, Care este cauza a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Mare, Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul întâi împotriva arienilor, II, în PSB, vol. 15, p. 157158) „Dacă Petru, corifeul apostolilor, făcând asta înainte de a cunoaște toate tainele lui Hristos, a fost numit satană, ce iertare mai pot avea cei care tăgăduiesc taina întrupării Fiului lui Dumnezeu după ce au atâtea dovezi? Când omul care a fost fericit de Hristos, când omul care a făcut o mărturisire ca aceea a auzit astfel de cuvinte, gândește-te ce vor păți cei care se leapădă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
footnote>? Căci aceștia Îl despart pe Hristos într-un om deosebit și în Dumnezeu, aparte, chiar și după negrăita și cu totul neînțeleasa unire a Cuvântului cu omul prin Întrupare. Dar ei sunt rătăciți și s-au depărtat de adevăr, tăgăduind pe Stăpânul Care i-a răscumpărat (II Pt. 2, 1)”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a douăsprezecea, cap. 1, în PSB, vol. 41, p. 1173) „Iar Adevărul nu poate să iubească pe cel ce păcătuiește
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
că sunt mai degrabă propovăduitori ai învățăturii lui antihrist cei ce nu mărturisesc pe Domnul și Dumnezeul nostru Iisus Hristos în trup, cum strigă limpede marele evanghelist Ioan. E ceea ce propovăduiesc în mod vădit cei ce războiesc Biserica lui Dumnezeu, tăgăduind firea trupului, prin aceea că nu voiesc a mărturisi că ea s-a păstrat și este în Hristos; și nu se cutremură de lucruri și mai vrednice de plâns, sau mai cutezătoare, ca să spun mai propriu, de a se înfățișa
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cap. IV, 1, în PSB, vol. 1, p. 220) „Cu ce îmi e de folos unul, dacă mă laudă pe mine, dar hulește pe Domnul meu, mărturisind că El nu-i purtător de trup? Cel care nu mărturisește asta, Îl tăgăduiește desăvârșit și este purtător de cadavru. N-am socotit cu cale să scriu numele lor, pentru că sunt numele unor necredincioși. Dar nici mie să nu-mi fie a-i pomeni, până nu se vor pocăi, crezând în patimile Lui, care
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
împăratului, n-ai vrea, negreșit, să iei parte la astfel de adunare, ca nu cumva să te primejduiești numai prin simpla ta participare, chiar dacă n-ai fost de acord, iar când se grăiește împotriva lui Dumnezeu, când învățătura lui este tăgăduită, nu fugi, nu urăști limba hulitoare, nu astupi gurile cele fără de Dumnezeu? Cum vei putea să te rogi lui Dumnezeu cu îndrăznire, când iei parte la hulele aduse Lui? Nu, vă rog, nu faceți așa! Nu spun asta către cei
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
câteva morminte de eroi. Cercul strâns al epopeii este plin de durere și de moarte, dar acestea, oricât ne-ar spune despre omenesc, sunt întâmplare trecătoare și sunt împrejmuite de statornicia fără soroc a lumii care le cuprinde și le tăgăduiește. Unul dintre cele mai războinice și crude poeme, Iliada este, într-un fel esențial și latent, un imn adus bucuriei. Bucuria însăși a manifestării puterii și agerimii în luptă. Chiar în miezul măcelului și al cruzimii, viața pulsează cu patimă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
are în sine, latentă, putința libertății. Se știe bine ce subtilă și nețărmurită libertate se află înscrisă în acele geometrii pe care Lobacevski le-a numit întâi imaginare. Sau, în alți termeni, Ariel este ca poezia care, fără să-l tăgăduiască, primenește universul de statutul său, jucându-se ușor cu cele mai grele poveri ale lui. Și apoi, sistemul de referință în care poate fi definită libertatea marelui spirit al Furtunii nu ține de sfera arbitrarului. Libertatea lui Ariel are totuși
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]