1,264 matches
-
este de o covârșitoare importanță. Rămâne pentru marii capadocieni care îi urmează, fixarea terminolo giei trinitare și precizarea ei definitivă. Pe bună dreptate se spune că„Sfântul Atanasie cel Mare e un creator de teologie în veacul său..., un mare tăietor de brazdă în teologie. Hotărârile Sinodului de laNiceea sunt un tezaur excepțional, pe care el îl apără cu o îndârjireși cu o înflăcărare tot așa de excepționale. Adâncimea cugetării saleteologice, cunoașterea perfectă a problemelor și capacitatea de mânuire a «elementelor
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Își cereau soțiile, 79 de soții ce Își cereau soții și 1.637 de frați și surori 1. Un alt aspect era reprezentat de ușurința și repeziciunea - În contradicție cu ritmul general - cu care se aprobau plecările clericilor: rabini, shoihet - tăietori de carne casher - etc. Plecarea acestora paraliza exercitarea cultului și determina o masă religioasă săemigreze. Într-o notă din octombrie 1950, rabinul xe "Rosen"Rosen se plânge de ușurința cu care se aproba emigrarea unor deservenți de cult din xe
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
mai bucurat de soare până în ziua morții lui, iar oamenii au numit acel loc Fata Moartă”. 7. “Fata Moartă” (III) “Vârful de munte Fata Moartă poartă acest nume în urma unei întâmplări ciudate. Se povestește că într-o bună zi un tăietor de lemne de prin partea locului a mers în pădure, împreună cu fata lui, după lemne. Au tăiat lemne ce-au tăiat, dar de la un timp au obosit și li s-a făcut foame. S-au așezat să se odihnească și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
casei. Era un sport agreabil să azvârli, pur și simplu, în pivniță, la întâmplare, „combustibilul pentru iarnă”. Mai greu era să aranjezi, apoi, acel „dezastru”, să așezi în stive grămada de butuci, să-i despici. Apelam pentru această treabă la tăietorii de lemne (unde sunt tăietorii de lemne de altădată?). În pivniță se cobora pe o scară de lemn, după ce ridicai un capac, tot de lemn (apucându-l de mâner, de la nivelul podelei). Intrarea în pivniță se afla în cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
să azvârli, pur și simplu, în pivniță, la întâmplare, „combustibilul pentru iarnă”. Mai greu era să aranjezi, apoi, acel „dezastru”, să așezi în stive grămada de butuci, să-i despici. Apelam pentru această treabă la tăietorii de lemne (unde sunt tăietorii de lemne de altădată?). În pivniță se cobora pe o scară de lemn, după ce ridicai un capac, tot de lemn (apucându-l de mâner, de la nivelul podelei). Intrarea în pivniță se afla în cel mai strâmt spațiu al locuinței, de sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
știam în mare parte de la celelalte mănăstiri, aici întâlnim un lucru nou și demn de laudă. La 1 nov. 1747 (7256) Grigorie Ghica voievod hotărăște: „Facem știre tuturor...că, făcând domnie me cercetare pentru aședzământul târgului și pentru ca să să scoată tăietorii de vite cu trunchiurile lor de o parte să nu facă putoare la desime ulițelor, precum era obicinuiți mai înainte...am poroncit credincios boieriului nostru, dumnealui Panaiote vel agă, să scoată pe misărnicii, cu scaunele lor, de la locurile cele strâmte
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
un demon. Dacă va învinge demonul, noi vă vom distruge. Dacă va birui îngerul, vă vom ajuta”. Cum era de prevăzut la un avangardist, caracter independent, a învins demonul. În consecință, Ernst Neizvestny a ajuns hamal în gara Riga și tăietor de piatră pentru alți sculptori. Povestea sa m-a făcut să mă întreb dacă există un artist român care să-l fi înfruntat în termeni similari pe Gheorghiu-Dej sau, în anii noștri, pe Ceaușescu, care-și dă mereu cu părerea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
satului nostru. 1. Clasa Dicotiledonatelor Familia Compozite. Gălbioarele, Podbeal de munte (Homogyne alpina), Ochiul boului (Aster tinctorius, Telekia speciosa, Chrisantemum corymbosum, Chrisantemumleucanthemum), Steluțe vinete, Vărsătoare (Aster amellus), Blidărel, Bănuți (Bellis perennis), Arnica (Arnica montana), Iarbă mare (Inula Helenium, Inulla britannica), Tăietoare (Inula hirta), Floarea reginii (Gnaphalium silvaticum, Gnaphalium leontopodium), Schiriduș (Gnaphalium supinum, Gnaphalium dioicum), Lăptuca (Lactuca virosa), Podbeal (Tussilago farfara), Pelin (Artemisia absinthium), Pene de rândunea (Tanacetum vulgare), Aripa sturzului (Tanacetum macrophyllum), Ruje mare (Tanacetum rotundifolium, Calendula officinalis),Mușețel (Matricia chamomilla
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
un punct inteligent ales, permitea transportul buștenilor de pe Coastele Lăiții pe apa Lăiții până în buza dispozitivelor de tăiat. Se construise în acest scop, de muncitori aduși din Italia, un bazin cu apă sus, în care se concentrau buștenii prăvăliți de tăietorii de pădure. Când nivelul apei din bazin creștea la nivelul necesar prelucrării, se deschidea un stăvilar prin care buștenii erau trimiși odată cu apa la joagăr, iar acolo dirijați și debitați procesului de prelucrare. Un alt joagăr a funcționat între anii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
procesului de prelucrare. Un alt joagăr a funcționat între anii 1933 - 1938 pe locul în care cândva se aflase Moara de Hârtie. Acest joagăr concentra la un moment dat nu mai puțin de 100 de lucrători, majoritatea locuitori ai Cârțișoarei, tăietori, țapinari și operatori la joagărul propriu zis. În cei 5 ani cât a funcționat, joagărul a prelucrat toți brazii buni de tăiere de pe ambele coaste ale Tunsului. Această fabrică de cherestea, proprietate tot a unor negustori evrei, era acționată și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
al tuturor celor ce munceau, chiar și numai pe hârtie. Exact un asemenea aspect sesizase cenzorul În articolul „O discuție colectivă despre pregătiri” scris de Laurențiu Gheorghiu În numărul 210/ 19 august 1966 al ziarului de uzină „Rulmentul”. Iată angoasa tăietorului de cuvinte: „Ne-am refăcut o săptămînă la mare (subl.ns.) după care, cu forțe proaspete, am reluat antrenamentele de cinci ori pe săptămînă, punînd accentul pe pregătirea fizică generală și specială, tehnică individuală”. Iată motivația intervenției: „Partea subliniată a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
celor doi corifei germani de naționalitate (autocenzurat), Marx și Engels, propovăduia materialismul dialectic, contrar sută la sută idealismului de care omenirea a fost condusă Încă de la originile sale și până În prezent. Mare greșeală, din punctul de vedere strict comunist al tăietorului de texte, care mai adăugase și următoarele precizări subiective: „Pentru caracterul lor needucativ, nociv, menit a semăna confuzie În mințile și sufletele tinere, toate trei poezii au fost semnalate organului local de partid care a hotărît că nu pot să
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ale străbunilor”?! Nu sunteți sănătoși, tovilor...! La refec venise rândul și unei „...culegeri literar-artistice” editată de Însuși „Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă” care, vorba ceea, avea specialiști unul și unul, peste care autorii vasluieni greu ar fi trecut. Tăietorul de serviciu al cuvintelor, P. Necula, a inserat În raportul său textul integral al poemului „Stampă” despre care avusese o opinie extrem de proastă: „De un timp, vin În sate nevăzute/ duhuri rătăcite ale străbunilor,/ stăm ascunși sub pături și le
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
potecile înfundate, drumul, în aceste condiții, capătă o însemnătate vitală.(foto 9) Locuitorii satului, ca toți ceilalți țărani din depresiunea Branului, au fost oameni liberi care se ocupau cu creșterea vitelor și cu "lucru la pădure", adică un fel de tăietori de lemne, de profesie. Numărul lor este greu de stabilit, întrucât recensământul efectuat de Sași, în 1510, sau înregistrările din registrele de dări și dijme de exemplu, așa cum se arată în "Monografia județului Brașov", tipărită la editura "Astra", în 1938
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Română (IAR) sau fabricile producătoare de armament, Malaxa, din Tohanul Vechi sau Fabrica de celuloză și de hârtie, din Zărnești, care deja avea o bună tradiție în regiune. Mulți dintre tinerii din satele brănene au renunțat la profesiile tradiționale oierit, tăietori de lemne în pădure însușindu-și meserii moderne, mai bănoase și, poate chiar mai curate. Unii dintre ei au plecat definitiv, profitând de libertatea de mișcare în interiorul României Mari, au devenit muncitori la fabricile din Zărnești, Tohanul Vechi sau Brașov
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
a funcționa tot sub conducerea artistică a vechiului său dirigent d. Ihgalski, care ținea locul repausatului meu soț de mai mult timp cu atâta demnitate și capacitate”. Sau, în Curierul de Galați, citim: „La revizia ce am făcut azi la tăietoare, am dovedit că s-au tăiat 40 boi, împreună cu subcomisarul respectiv”...Iată cum suna un necrolog: „Săftica Vrânceanu născută Pleșescu, socia iubită nu numai de sociul ei, Vasile Vrânceanu”... Prostii gogonate se scriau și la case mai mari. Poftim de
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
cât durează maturizarea seminței și Încolțitul ei. Și când te gândești că acest masacru nu e un obicei românesc, ci german, achiziționat de vreo sută de ani... Pentru români, bradul e sfânt, iar pe vremuri, când Încă nu eram emancipați, tăietorul de lemne Îndeplinea un ritual de iertare Înainte de a tăia bradul, explicându-i nevoia și Înfrânându-se de la mai mult decât nevoia strictă. Poate vâscul, deși obicei de origine franceză, galică, dar poate și străromânească știind similitudinile galo−dacice, ar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
copacilor. Hilmi Pașa ordonase o ieșire a unor contratorpiloare din divizia navală pentru a sprijini o acțiune a jandarmilor la Katerini. Nava se deplasa încet, ajungînd într-un golfuleț unde se găsea un frasin singuratic. Marinarii s-au preschimbat în tăietori de lemne, iar topoarele lor au hăcuit trunchiul pentru a alimenta cazanele. În felul acesta, avînd asigurat combustibilul, distrugătorul a putut să ajungă în larg și să-și îndeplinească misiunea... Marea încercare din perioada sejurului la Salonic o constituiau serile
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
n. În 1889, căsătorită cu Militon Mandan din Cârțișoara. Neamul budacilor apăruse în zona Cârțișoarei, după legendele localnicilor, cu multe sute de ani mai înainte. Numele de Budac derivă în mod sigur din cuvântul budac, ceea ce exprima maiul cu care tăietorii pădurilor băteau în muchea toporului ca să intre cât mai adânc în bușteanul pe care voiau să-l despice sau în icul folosit în mod curent de aceștia pentru despicarea trunchiurilor arborilor. Budacii așa dar trebuie să fi fost la începutul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
bine. Ți-a fost învățătură de minte, nu? — Da. Paznicul a râs iar și și-a schimbat poziția picioarelor de pe mânerul sobei. — Nu ți-a stricat o lecție! Astfel devii mai prudent. Când ești prudent, eviți neplăcerile. Se spune că tăietorul de lemne se rănește o singură dată în viață. Nici mai mult, nici mai puțin. O singură dată. Înțelegi ce vreau să spun, nu? Am dat din cap. — Nu e cazul să te îngrijorezi din pricina termocentralei. Se află chiar la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
-și poată ratifica evaluarea. Iar «semnul» cerut de Biserică este un «miracol». Domnul a anticipat-o deja și, minunea, prin mijlocirea lui don Calabria, s-a înfăptuit. Minunea pentru beatificare A făcut-o unui bătrân de 72 de ani, un tăietor de lemne care trăia căsătorit, fără fii, în Cappadocia, în provincia de L'Aquila. Se numea Liborio Testa și era pe punctul de a muri de ciroză hepatică. Pe 12 noiembrie 1957 bietul Liborio «a fost internat de urgență la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
curaj, curaj, că don Calabria îți face o minune! Și chiar mi-o făcea, m-a făcut să o văd cu ochii mei!». De atunci în continuare, Liborio nu s-a mai îmbolnăvit niciodată și și-a reluat activitățile de tăietor de lemne, nepreocupându-se nici de oboseli, nici de dieta alimentară. A murit de tromboză cerebrală la 24 februarie 1968, în vârstă de 83 de ani. Medicii aleși de Congregația pentru Cauzele Sfinților pentru a examina acest caz, în Comisia
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de multe ori vinuri excelente nu primește plata vizitelor. Cârciumarul însă era nemângâiat: cu orice preț voia să-și plătească da toria. După doi sau trei ani, doctorul Marcovici aduse câțiva stânjeni de lemne în curte și aștepta să treacă tăietorii spre a le tăia. În adevăr, iată că apare, într-o dimineață, un om cam bătrân, înarmat cu un fierăstrău, un topor și o capră. Omul vine, începe lucrul, taie toate lemnele, apoi se prezintă la doctor ca să fie plătit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
se prezintă la doctor ca să fie plătit. Dar cere un preț sub valoare, un preț cu totul de nimic. Doctorul, mirat, întreabă dacă nu cumva omul se înșală, dar falsul tăietor se demască: el era cârciumarul care se deghizase în tăietor, spre a putea răsplăti serviciile doctorului care-l scăpase de la moarte. O altă anecdotă e încă și mai picantă: Doctorul Marcovici era medicul Pa latului și, în același timp, avea slăbiciune pentru regina Elisabeta pe când era încă Doamnă. Într-o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
exemplu, esențial în opera lui Mélanie Klein. Poate că sunt valabile ambele cauze, având în vedere imensa cultură filozofică, istorică și lingvistică pe care o deținea marele comparatist norvegian. Etimologic, cleavage provine din cuvântul francez clivage, care aparținea jargonului breslei tăietorilor de pietre prețioase. "A cliva" se referă la o tehnică specială ce presupune decelarea în structura profundă a pietrelor prețioase a unor fracturi potențiale care trebuie respectate în vederea pierderi unei cantități cât mai mici de materiale. Trecut în lexicul pshihologiei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]