103,224 matches
-
are dreptul să și inventeze cuvinte sau să le modifice pe cele existente după logica modului său de exprimare. Mulți poeți s-au servit, atunci când au crezut ei de cuviință, de o limbă română imaginară. Ștefan Aug. Doinaș a completat tabelul lui Mendeleev cu elemente chimice himerice: „alormul, palilumenul, efebiul, / etericul stirbol...“. Nina Cassian a născocit cuvinte care au doar melodia limbii române: „Au înmurit drumatice miloave / sub rocul caturat de niturași...“ Nichita Stănescu a inventat gerunziul „trimbulind“ pentru a exprima
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de pagini, intitulat pompos Caligramele Destinului (A doua carte a lui Iov). O copertă elegantă, cu o ilustrație sofisticată (imaginea unei clepsidre în care și-a introdus capul un șarpe terifiant). Un aparat critic impresionant (dosar de referințe critice, un tabel cronologic). O colecție de fotografii reprezentându-l pe autor, Ion Gheorghe Pricop, în diferite momente ale vieții. Apoi: poemele propriu-zise dispuse în pagină sub formă de inimă, de lună, de siluetă umană, de cupă de șampanie etc. O versificare impecabilă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
roșeața cea de sfeclă / de pe cer nu-i foc, ci e clă... / bucul vrăjilor de ledă / al himerei Nimeni, ce dă“ - nu transmit nici o trăire. Poemul funcționează în gol. Așa cum funcționează în gol și ceremonialul consacrării poetului, prin menționarea, în Tabel cronologic, a unor momente din viața sa particulară: „1999. În septembrie, Adina [fiica sa] pleacă în Israel, prin căsătorie. 2001. În localitatea Arabba, din Israel, se naște Dania Dodó, prima nepoțică. Este primit în Uniunea Scriitorilor“ etc. Juxtapunerea enunțurilor generează
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
o profundă mișcare de reducere a fertilității și a natalității. Originile acestei evoluții sunt, cu toate acestea, destul de diferite, în funcție de populațiile studiate. Dacă luăm în considerare mai întâi lumea în ansamblu, prima impresie este că populația cunoaște o progresie cvasi-explozivă. Tabelul 1 prezentat mai jos confirmă acest sentiment: din 1820 în 1980 populația mondială s-a înmulțit de 4,3 ori. Din 1980, creșterea persistă, dar cu un ritm din ce în ce mai puțin rapid, precum o demonstrează procentajele anuale medii de creștere care
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
situat în jur de 9 sau 10 miliarde de persoane la sfârșitul secolului al XXI-lea, pe de alta, pentru a prevedea o descreștere, în valoare absolută, a populației mondiale, care ar putea începe, se pare, între 2080 și 2100... Tabelul 1. Populația planetară: 2000 de ani de evoluție Ani Suma totală de persoane exprimată în mii Perioade și / sau ani Rata medie anuală de creștere a populației (%) Anul 1 d.H 1000 1500 1600 1700 1820 1870 1900 1913 1950
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
dinamice), și, bineînțeles, prin mijloace foarte coercitive, China. Astfel, segmente mari ale populației mondiale încep, în grade evident diferite și de mai bine de douăzeci de ani, un proces aparent durabil de reducere semnificativă a fertilității și deci a natalității. Tabelul 2 prezintă o sinteză a acestor diverse evoluții. În fiecare moment o populație este un "stoc" ce evoluează în permanență, cantitativ și structural, sub efectul fluxului de "intrări" (adăugări la stocul existent) și fluxului de "ieșiri" (retrageri din stocul existent
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a menționa trei țări în curs de dezvoltare Algeria, Maroc, Tunisia deținem în prezent certitudinea că până în 2020, vor coborî la mai puțin de 2 copii în medie pentru o femeie de vârstă fertilă, Tunisia depășind probabil deja acest prag. Tabelul 2. Indicații asupra mișcării demografice mondiale 1950 2005 gen % Evoluția populației totale Pe glob Țări mai puțin dezvoltate (PmD)1 Țări bogate (PR) PmD (%) din Populația mondială PR (%) din Populația mondială Mari indicatori demografici Țări mai puțin dezvoltate: Rata natalității
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
mortalității este afectată de structura pe vârste a unei populații. Totuși, o populație tânără supusă unor condiții sanitare proaste poate avea o rată a mortalității comparabilă cu cea a unei populații bătrâne care beneficiază de o stare sanitară bună. Tehnica tabelelor de mortalitate permite tocmai disocierea condițiilor mortalității de efectele structurii pe vârstă. Calificăm drept "Coeficienți de mortalitate după vârstă" probabilitățile pentru indivizii care au atins o vârstă x, de a nu mai fi în viață la vârsta x+1, adică
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
nu mai fi în viață la vârsta x+1, adică qx = D(x, x+1) / Sx . Acestea fiind definite, calculăm coeficienții de mortalitate pe vârstă procedând ca și cum am aplica acești indici unei generații fictive de 100 000 de persoane (baza tabelului) care vor ajunge pe rând, până la extincția lor, la diferite vârste. Vom obține astfel un "tabel asupra mortalității de moment" care oferă " Speranța de viață la naștere" sau "media de viață", adică numărul mediu de ani de viață ai unei
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Acestea fiind definite, calculăm coeficienții de mortalitate pe vârstă procedând ca și cum am aplica acești indici unei generații fictive de 100 000 de persoane (baza tabelului) care vor ajunge pe rând, până la extincția lor, la diferite vârste. Vom obține astfel un "tabel asupra mortalității de moment" care oferă " Speranța de viață la naștere" sau "media de viață", adică numărul mediu de ani de viață ai unei persoane aparținând "generației" căreia i se aplică tabelul de mortalitate. Să mai precizăm că într-o
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
lor, la diferite vârste. Vom obține astfel un "tabel asupra mortalității de moment" care oferă " Speranța de viață la naștere" sau "media de viață", adică numărul mediu de ani de viață ai unei persoane aparținând "generației" căreia i se aplică tabelul de mortalitate. Să mai precizăm că într-o analiză demografică procentele se definesc prin raportare la efectivul mediu, coeficienții prin raportare la efectivul inițial. Indicele calificat în mod general drept "procentul de mortalitate infantilă" este, în realitate, un coeficient, ceea ce
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
mai precizăm că într-o analiză demografică procentele se definesc prin raportare la efectivul mediu, coeficienții prin raportare la efectivul inițial. Indicele calificat în mod general drept "procentul de mortalitate infantilă" este, în realitate, un coeficient, ceea ce poate crea confuzii. Tabelul de mortalitate include, în afară de coloana vârstelor, următoarele patru coloane: supraviețuitorii Sx la aniversarea x; decesele dintre cele două aniversări D(x, x+1) ; coeficienții anuali de mortalitate qx = D(x, x+1) / Sx (notă: Numim rată a mortalității infantile coeficientul
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
decesele între 2 și 3 ani sunt presupuse a avea loc la 2 ani și 1/2), obținem: e0 = [ 0,5D(0,1) + 1,5D(1,2) + 2,5D(2,3) + ...] / S0 . Ca exemplificare, prezentăm aici un extras dintr-un tabel asupra mortalității franceze (INSEE) din 1992: Vârsta Supraviețuitori Decese Coeficienți Speranță de viață (x) (Sx) d(x, x+1) q(x, x+1) e(x) 0 100 000 714 7,14 76,95 1 99 286 62 0,62 76
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
foarte special jucat de migrații, mai ales în Franța. Este clar, într-adevăr, contrar unei convingeri frecvente a opiniei publice, că în secolul al XX-lea apelul periodic la imigrație a avut, în Franța, motivații în principal economice. Observăm în tabelul 3 de mai jos că fluxurile imigrației nete cele mai puternice s-au produs în perioadele în care o creștere economică susținută nu a putut găsi suficientă mână de lucru disponibilă în țară. Faptul este clar după primul război mondial
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
este neglijabil: totalul cumulat de fluxuri migratoare nete trimite spre 5,5 milioane de persoane după 1920. Or, este vorba în general de o populație tânără și mai ales fertilă, ceea ce fără îndoială a contribuit la limitarea tendinței de îmbătrânire. Tabelul 3. Soldul migrator și mișcarea populației în Franța (secolul al XX-lea) Perioade Soldul migrator anual mediu (mii) În % din creșterea demografică anuală 1921 1926 1921 1931 1932 1939 1947 1955 1956 1965 1966 1974 1975 1994 1995 2003 232
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Calculul vârstei medii a unei populații, practicat destul de des, răspunde unei asemenea preocupări. Pornim de la statistica unei populații prezentând repartizarea sa pe vârste sau pe grupe de vârstă și îi facem media aritmetică (ponderată după vârste) a diferitelor efective observate. Tabelul 4 de mai jos oferă (în ultima coloană) vârsta medie a populației franceze pentru câțiva "ani repere", începând cu 1775. Se observă că s-a trecut progresiv de la o vârstă medie de 28,5 ani (1775) la o vârstă medie
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
la o vârstă medie de aproape patruzeci de ani (2005), ceea ce reprezintă o creștere de 38 %. (Dantec, 2002). Această îmbătrânire a fost regulată, scăderile observate, foarte reduse de altfel, privind doar anii incluși în perioada numită baby-boom (1950, 1960, 1970). Tabel 4. Vârsta medie și repartizarea populației (%) în trei grupe de vârste Ani 0-19 20-59 60 și + Total Vârsta medie 1775 42,80 49,90 7,30 100,00 28,52 1851 38,50 51,80 9,70 100,00 30
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
56 Sursa: Calcule personale efectuate plecând de la Pressat (1973, p. 239 și urm.) pentru anii 1775 și 1851, plecând de la Vallin (1973) pentru anii anteriori lui 1946, plecând de la publicațiile INSEE pentru anii de după 1946. Examinarea primelor trei coloane ale tabelului aduce de asemenea informații complementare capitale: proporția tinerilor (0-19 ani) a fost aproape înjumătățită pe parcursul lungii perioade analizate, trecând de la 42,8 % la 24,9 %, ceea ce spune multe despre scăderea fertilității (factor al îmbătrânirii prin partea inferioară), mai ales când
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
abordării solidare a chestiunilor de sănătate. În sfârșit, evoluția societăților noastre, după 1950, conduce la ridicarea problemei pertinenței pragurilor în mod general utilizate pentru a distinge "tinerii", "adulții" și "seniorii" și pentru a constitui grupe statistice potrivite să le cuantifice. Tabelul 5 prezentat mai jos permite ilustrarea afirmației noastre. Să începem prin a oferi (sau reaminti) anumite definiții ale conceptelor fundamentale. Populația activă (N) a unei țări (sau în orice caz ansamblul demo-economic considerat) desemnează angajarea (L) amplificată de șomaj (U
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
vieții, care trebuie modificată pentru a se adapta îmbătrânirii și unei sănătăți mai bune la orice vârstă a populației" (Dantec, 2002, p.4). Examinarea, retrospectivă și prospectivă, a evoluției fenomenelor de dependență demografică va permite să se precizeze această analiză. Tabel 5. Indicele de activitate pe grupe mari de vârstă Franța, 1975-2004 FEMEI Maxim Minim Media (1975-2004) 15-24 ani An 25-49 ani An 50 ani și mai mult An Împreună An 45,7 1976 81,0 2004 54,2 2004 63
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
demografică" (persoane la vârsta inactivității și a încetării activității/persoane la vârsta activității). Aceste fenomene vor fi de acum înainte studiate și precizate în termeni retrospectivi ca și în termeni prospectivi (orizont 2050). Evoluția indicelui de dependență începând cu 1900 Tabelul 6 prezentat mai jos dă o idee asupra evoluției indicilor de dependență pe o perioadă foarte lungă, indici calculați (în funcție de statisticile disponibile pentru anii anteriori lui 1950) cu referire la populația adultă totală (existența adulților inactivi este ignorată) și oprindu
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
din sarcina adulților a progresat de la 0,29% pe an, efectivul acestora din urmă crescând și mai rapid (+ 0,54% pe an). S-a produs deci mai degrabă o ușurare a sarcinii demografice globale apăsând asupra adulților, pe termen lung. Tabelul 7 și graficul 2 prezentate mai jos dau o idee asupra evoluției anuale a indicelui de dependență pentru perioada 1968-2000. De data asta, procentele de dependență sunt exprimate prin referire la populația activă totală (inclusiv șomerii). Deci, numai numărătorul procentelor
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
prezentate mai jos dau o idee asupra evoluției anuale a indicelui de dependență pentru perioada 1968-2000. De data asta, procentele de dependență sunt exprimate prin referire la populația activă totală (inclusiv șomerii). Deci, numai numărătorul procentelor calculate se schimbă în comparație cu tabelul precedent. Pe de altă parte, a fost posibil, pentru această perioadă mai scurtă și mai recentă, să avem în vedere cele trei grupe de vârstă "0-19 ani", (J), "20-64 ani" (A) și "65 ani și peste" (S). Tabel 6. Franța
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
schimbă în comparație cu tabelul precedent. Pe de altă parte, a fost posibil, pentru această perioadă mai scurtă și mai recentă, să avem în vedere cele trei grupe de vârstă "0-19 ani", (J), "20-64 ani" (A) și "65 ani și peste" (S). Tabel 6. Franța: Indici de dependență prin referire la populația totală adultă 1900-2004 60 și + / 20-59 ani 0-19 ani / 20 la 59 ani Indice global de dependență d=(J+S)/A dS=S/A dS=J/A Ani 1775 1851 1900
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
nivel de 2,1 copii pe femeie (reînnoire a generațiilor pe termen lung) și un sold migrator anual net de 100 000 persoane. Ceea ce ne-ar face să numărăm, în Franța metropolitană, aproximativ 70 000 000 de locuitori în 2050. Tabelul 7. Franța: Evoluția dependenței față de populația activă, 1968-2005 Ani Dependența J (0-19) Dependența S (65 și +) Dependența Total 1968 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]