1,306 matches
-
ceape cu picior de zmaragd, za taleri 1600”), brățări, lanțuri, salbe, „1 țintă de ișlic cu diamanturi, za taleri 500”, „flori de mârgâritari cu robine, taleri 60”, nasturi de aur, „sponci cu diamanturi i zmaragduri”, „1 iie cu mârgâritari, za taleri 600”, „călțuni cu mârgâritari i zmaragduri”; între haine, tiate de mare preț, „1 dulamă nevestei, de lastră grea, albă cu blană de samur, za taleri 1100”, „1 ghiordie de sarasir cu jacea de samur, cu nasturi de mârgâritari, za taleri
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
taleri 60”, nasturi de aur, „sponci cu diamanturi i zmaragduri”, „1 iie cu mârgâritari, za taleri 600”, „călțuni cu mârgâritari i zmaragduri”; între haine, tiate de mare preț, „1 dulamă nevestei, de lastră grea, albă cu blană de samur, za taleri 1100”, „1 ghiordie de sarasir cu jacea de samur, cu nasturi de mârgâritari, za taleri 200” și „3 rochii: 2 de sarasir, una de hatal cu flori de fir, grea, za taleri 250”... Protejată de legiuitori mereu atenți la integralitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
taleri 600”, „călțuni cu mârgâritari i zmaragduri”; între haine, tiate de mare preț, „1 dulamă nevestei, de lastră grea, albă cu blană de samur, za taleri 1100”, „1 ghiordie de sarasir cu jacea de samur, cu nasturi de mârgâritari, za taleri 200” și „3 rochii: 2 de sarasir, una de hatal cu flori de fir, grea, za taleri 250”... Protejată de legiuitori mereu atenți la integralitatea ei valorică, căci unele „bunuri” erau perisabile („Zestrile prețuite pre bărbat rămân de sânt, ori
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lastră grea, albă cu blană de samur, za taleri 1100”, „1 ghiordie de sarasir cu jacea de samur, cu nasturi de mârgâritari, za taleri 200” și „3 rochii: 2 de sarasir, una de hatal cu flori de fir, grea, za taleri 250”... Protejată de legiuitori mereu atenți la integralitatea ei valorică, căci unele „bunuri” erau perisabile („Zestrile prețuite pre bărbat rămân de sânt, ori de vor muri dobitoacele muerii carele ie-am dat zéstre, ori de va hi stricat și va
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ihnat Manolet, de la David, ficiorul Magdei...”) lui Gheorghe din Iași, staroste de negustor. Măriica trebuia să fi fost văduvă, fiindcă - aflăm din actul datat 8 martie 1638 - partea de ocină o cumpărase bărbatul ei („giupânu-miu”), Ignat Manoleț, cu 46 de taleri bătuți. Acum ea o vindea cu același preț. Dacă jupân Ignat ar mai fi trăit, participarea lui la vânzare (ocina intrând în patrimoniul comun) ar fi fost obligatorie. Sau atunci când banii pentru o achiziție sunt plătiți de persoane diferite. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ursu - sau Ursachi -, un grec ajuns mare vistier și însurat de trei ori - cu Ilinca, fiica hatmanului Gheorghe Coci, cu Maria, descendentă a marelui vistier Iordache Cantacuzino, și cu Alexandra, fata vornicului Dumitrașco Șoldan -, găsindu-l dator 140.000 de taleri negustorului Balaban i-a scos averea la mezat - căci zisul grec îi uneltise mazilirea - și l-a închis: „l-au dezbrăcat cu pielea și l-au legat la stâlp în ger, fiind iarnă; de la carele, țându-l un an în temniță
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de la Gașpar voievod, satul anume Vlădenii pe Turie, cu iaz și cu tot venitul, care este în ținutul Iașilor, care sat este dreaptă cumpărătură a lui Nebojatco logofăt cu cneaghina lui, Gaftona, de la Vasile Șeptilici hatman pentru cinci sute de taleri de argint [...] Iar când a fost <în zilele luiî Alexandru voievod [Iliaș], el a luat satul pentru hitlenie de la Gaftona, cneaghina lui Nebojatco logofăt și l-a dat boierului nostru, Enachi postelnic. întru aceea, domnia mea și cu toți boierii
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de la care luase o boală venerică (prostituatele erau transmițătoarele incriminate ale sifilisului), pe care i-a dat-o văduvei: „Și osebit de aceasta, fiindcă cu boala sfrinții, ar fi bolnăvit-o și pă dânsa și ar fi cheltuit de la dânsa taleri 60 până s-au tămăduit”. Primul agent al instituției care se ocupa de astfel de treburi - „protopopu județului” (un om al Bisericii) - a încercat o rezolvare cu acordul părților și, „cercetându-le pricina, i-ar fi zis numitului ca ori
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o ia soție după lege, ori să să părăsească de dânsa”. Nesoluționarea (presupusă) a cauzei a dus la apariția în fața instanței („dumnealor ispravnicii județului”, conduși de medelnicerul Costandin”), iar completul de judecată a hotărât ca „pârâtul” să-i dea [reclamantei] taleri 30 pentru căutarea boalei ce au cheltuit de la dânsa...”. Avem de-a face de această dată cu o sentință (avusese loc o a doua judecare) care nu o mulțumește pe reclamantă și urmează apelul către Vodă: „[...] și neodihnindu-se pe
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Avem de-a face de această dată cu o sentință (avusese loc o a doua judecare) care nu o mulțumește pe reclamantă și urmează apelul către Vodă: „[...] și neodihnindu-se pe acea judecată care să nu rămâe păgubașă de acei taleri 60, ci să-și afle dreptatea de la măriia ta, după a cărui jalbă ne poruncești măriia ta să cercetăm pricina”. Tribunalul ecleziastic ascultă dispoziția și cercetează „cartea de judecată” - emisă la 30 mai 1779 -, constatând că procesul avusese o desfășurare
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
alegerea judecății și să arată nesupus”. „Nesupunerea” bogasierului luetic se transformă în protest. Declară că „este năpăstuit”, „că vinovat nu să știe la ceia ce să arată ca să fi căzut cu jăluitoarea în păcatu curvii și pentru ce să dea taleri 30 globa”. Cum martori nu existau, tribunalul ecleziastic a ajuns la proba jurământului („putea-vă să facă jurământ că nu să știe vinovat cu jăluitoarea în păcatu curvii”), acceptată de inculpat la început, refuzată apoi într-o tentativă de inițiere
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
facă jurământ că nu să știe vinovat cu jăluitoarea în păcatu curvii”), acceptată de inculpat la început, refuzată apoi într-o tentativă de inițiere a unei negocieri: „n-au vrut să jure, fără cât au zis că va da jăluitoarii taleri 15”. Dar „jăluitoarea” a pretins 30 de taleri. Conchide mitropolitul (anaforaua este din 12 iulie 1779): „Ci, la aceasta, fiindcă numitu pârât s-au apărat de jurământ, ni să pare a fi făcută după orânduială la judecata medelnicerului Costandin...”, neuitând
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
jăluitoarea în păcatu curvii”), acceptată de inculpat la început, refuzată apoi într-o tentativă de inițiere a unei negocieri: „n-au vrut să jure, fără cât au zis că va da jăluitoarii taleri 15”. Dar „jăluitoarea” a pretins 30 de taleri. Conchide mitropolitul (anaforaua este din 12 iulie 1779): „Ci, la aceasta, fiindcă numitu pârât s-au apărat de jurământ, ni să pare a fi făcută după orânduială la judecata medelnicerului Costandin...”, neuitând să adauge că decizia finală „rămâne la cea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o „întărire” domnească, datată 12 iulie 1779; să remarcăm ritmul grăbit) soluția economicoasă a pârâtului (încă o dovadă că, deși vinovat, bărbatul scapă de sancțiuni sau, când acestea sunt dictate, au un caracter aproape simbolic): „Poruncim domniia mea, dându acei taleri 15, care însuși el i-au făgăduit, să aibă bună pace și, fiindcă ne înștiințăm de la zapciu cel orânduit cum că i-au și dat acei taleri 15, i s-au dat aceasta întărire la mână întru apărare”390. O
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acestea sunt dictate, au un caracter aproape simbolic): „Poruncim domniia mea, dându acei taleri 15, care însuși el i-au făgăduit, să aibă bună pace și, fiindcă ne înștiințăm de la zapciu cel orânduit cum că i-au și dat acei taleri 15, i s-au dat aceasta întărire la mână întru apărare”390. O iubire „răsplătită” Către sfârșitul veacului al XVIII-lea, în 1799, un boier din Urlați, vistierul Neagu Drăgulinescu, s-a năpustit (rezum povestea după Constanța Ghițulescu, în șalvari
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pierdere; plecare; plîngăcios; potrivnic; de prețuit; de priceput; prieten; puternică; răbdare; rău; realizări; saci plini cu ceva; sacul; sărac; sărăcie; serviciu; sfat; siguranță; singur; situație; slab; mai slăbește; solicitare; spate; speranță; stare; stăruință; strategie; pe suflet; sufletesc; suspin; școală; tablou; taler; tare greu; temelie; timp; timpul; tona; tonă; tone; tot; transpirație; a trăi; de trăit; trecător; tren; trezire; umăr; umeri; urat; urcuș; în viață; vicii; viitor; volum; voluminos; zadar; de zis (1); 778/265/77/188/0 grîu: pîine (225); cereale
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
găsim și în această pictură. Sfeșnicul cu lumânare, ca o atenționare asupra aspectului trecător al vieții, se află în centrul compoziției cu rolul de ax al balanței în care sunt așezate într-o parte și cealaltă obiectele ca în două talere. La dreapta, paharul, lămâia, cutia și cărțile închise, iar în stânga teancul cu jurnale lângă care, ultimul, are înscrise titlurile: "Dumbrava roșie" și "poem istoric". Între cele două grupuri, o carte deschisă face legătura, compozițional dar și simbolic. În stânga informațiile
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
primului război mondial, a cărui cauzalitate a fost de natură politico-militară: gruparea Marilor Puteri europene în două alianțe militare antagonice, având ca bază o anumită cultură militară-strategică, ceea ce a dus la transformarea balanței complexe într-una simplă, cu doar două talere, fapt ce a condus în cele din urmă la război. Andrei Miroiu EVOLUȚIA SISTEMULUI INTERNAȚIONAL după 1914 Războaiele mondiale și Conferințele de pace Impactul primului război mondial asupra politicii internaționale a fost unul foarte profund. Distrugerile materiale și pierderile de
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
terți de la periferia sistemului internațional. Este cazul războiului din Vietnam, de pildă, cu siguranță cel mai celebru dintre acestea. În al treilea rând, sistemul s-a întors la tradiționala balanță de putere, în maniera sa simplă însă, cu doar două talere. Echilibrul puterii nu a fost unul constant și egal între cele două părți ale balanței pe tot parcursul „războiului rece”. Pentru o perioadă relativ scurtă de timp, SUA și-au asigurat un avantaj comparativ față de URSS, prin dezvoltarea încă din
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fi o Mare Putere a sistemului care consideră că interesul său este de a menține balanța în sistemul sau în subsistemul propriu al relațiilor internaționale, sau poate fi o putere minoră a cărei contribuție marginală la unul sau altul dintre talerele balanței să fie suficientă pentru a o înclina într-o parte sau alta. Prima situație este ilustrată de perioada cuprinsă între Pacea de la Utrecht (1713) și începutul primului război mondial (1914), când Marea Britanie a constituit Marea Putere a sistemului internațional
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
probabilitatea declanșării unui război sistemic. Balanța de putere este așadar un concept extrem de polivalent în politica internațională. Dincolo însă de sensurile sale, există o clasificare a tipurilor de balanță de putere. În primul rând, este vorba despre balanța cu două talere (balanța simplă), care presupune existența unei configurații bipolare a sistemului sau subsistemului, sau existența a două tabere, blocuri etc. opuse. În al doilea rând, avem și o balanță cu trei sau mai multe talere (balanța complexă), care implică existența a
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este vorba despre balanța cu două talere (balanța simplă), care presupune existența unei configurații bipolare a sistemului sau subsistemului, sau existența a două tabere, blocuri etc. opuse. În al doilea rând, avem și o balanță cu trei sau mai multe talere (balanța complexă), care implică existența a cel puțin trei poli sistemici sau a trei coaliții care să se echilibreze reciproc. În acest caz, putem vorbi mai degrabă despre un echilibru între talere decât despre o balanță ad litteram. Situația „războiului
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și o balanță cu trei sau mai multe talere (balanța complexă), care implică existența a cel puțin trei poli sistemici sau a trei coaliții care să se echilibreze reciproc. În acest caz, putem vorbi mai degrabă despre un echilibru între talere decât despre o balanță ad litteram. Situația „războiului rece” a fost una ilustrativă pentru cazul balanței simple, în care cei doi poli de putere ai sistemului se echilibrau reciproc. De asemenea, taberele militare din cele două războaie mondiale ilustrează același
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Mihai în bătălia de la Bucov octombrie 1600 și Curtea de Argeș noiembrie 1600). -pierzând și tronul Țării Românești, Mihai Viteazul a luat drumul pribegiei în speranța obținerii sprijinului împăratului habsburgic Rudolf al IIlea; o împăratul i-a acordat lui Mihai 100.000 taleri pentru a echipa o oaste și i-a promis ajutorul generalului Basta. -la 3 august 1601 a avut loc bătălia de la Guruslău între armata lui Mihai și cele ale principelui transilvănean Sigismund Bathory (revenit pe tronul Transilvaniei pentru a treia
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
a fost stabilit la un nivel scăzut, dar nu peste mult timp a crescut vertiginos. Plățile efectuate de Valahia la începutul secolului al optsprezecelea sînt prezentate mai jos: În 1709, totalul dărilor încasate de guvernul valah era de 649000 de taleri, din care 514000 au fost trimiși sub o formă sau alta turcilor. În 1710, totalul încasărilor a fost de 547000 de taleri, 430000 mergînd la turci. Calculate în aur, sumele acestea se ridicau la aproximativ 180000-220000 de ducați aur pe
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]