1,212 matches
-
optzeci de centimetri de parcurs - dar mental, cădea mereu. În momentul în care deja zăcea la podea, genunchii se strânseră la piept, picioarele se adunară, lipite, capul se lăsă moale. Mai întâi scânci puțin, apoi tăcu. Când îl duceau cu targa stătea întins neștiind ce se întâmplă în jurul lui, chircit, tăcut, fără lacrimi. Un copil care nu este născut nu plânge încă. SFÎRȘIT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
roșii, albe, se ajunsese chiar să se vorbească despre convocarea unei manifestații uriașe la care să participe miile de oameni de toate vârstele și condițiile care se aflau În starea de moarte suspendată, defilând pe principalele bulevarde ale capitalei pe tărgi, În cărucioare Împinse manual, În ambulanțe sau În spatele fiilor mai robuști, cu o pancardă uriașă În fruntea cortegiului, care să spună, sacrificând nu mai puțin decât patru virgule pentru eficiența distihului, Noi care triști marșăluim aici, vă așteptăm pe voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
pregătit sus? întreabă Alfredo. — Da, răspunde asistenta. — Să urcăm imediat. Ada se apropie de tine, te desprinde de la respiratorul automat și te leagă din nou la balonul Ambu pentru a te transporta. Apoi pornesc. Îți văd un braț atârnând de pe targă, în timp ce te urcă în ascensor. Ada se apleacă să-l ridice. Rămân cu Alfredo, ne așezăm în camera de lângă reanimare. Alfredo aprinde lumina negatoscopului, așază tomografia ta deasupra și o privește de aproape. Se oprește într-un punct, se încruntă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
tău. Se vede ceva în mijloc. Un bumb negru. Părul tău, Angela. Primul lucru pe care l-am văzut din tine. Ne îndreptăm spre sala de nașteri. Elsa mă caută cu mâna, o strânge pe a mea. Infirmiera aleargă împingând targa, eu abia reușesc să țin mâna Elsei. Înainte de a intra în sală, șoptește vlăguită: — Ești sigur că vrei să asiști? De fapt, nu sunt deloc sigur. Sunt chirurg, și totuși mi-e frică să nu leșin. M-a impresionat teribil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
pat în timpul somnului. Poate nu s-a întâmplat nimic, căderea a fost doar interioară, un rest de gând. Nu, a căzut probabil ceva dincolo. Era un zgomot violent, dar înăbușit de perete, un obiect de metal izbit de ceva. O targă, sigur, o targă pe rotile care a fost împinsă pe paviment cu putere și s-a oprit în perete. Poate ai murit. Și acela a fost gestul lui Alfredo. Tocmai atunci când credea că a reușit, te-ai stins sub mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Poate nu s-a întâmplat nimic, căderea a fost doar interioară, un rest de gând. Nu, a căzut probabil ceva dincolo. Era un zgomot violent, dar înăbușit de perete, un obiect de metal izbit de ceva. O targă, sigur, o targă pe rotile care a fost împinsă pe paviment cu putere și s-a oprit în perete. Poate ai murit. Și acela a fost gestul lui Alfredo. Tocmai atunci când credea că a reușit, te-ai stins sub mâinile lui fără preaviz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
a oprit în perete. Poate ai murit. Și acela a fost gestul lui Alfredo. Tocmai atunci când credea că a reușit, te-ai stins sub mâinile lui fără preaviz și fără zgomot, ca o flacără. Alfredo s-a întors, a văzut targa cu care te-au trasportat și a lovit-o. Cu brațul sau cu piciorul. Zgomotul a fost identic cu un strigăt și a fost, trebuie să fi fost. Nu pot să mă mișc, aștept. Să se deschidă o ușă. Aștept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
nu pierduse nici un strop. Hemoragia era doar internă, organele cuprinse puteau fi deja în necroză. — Unde este sala de operații? Medicul de gardă mă scruta neîncrezător. — Dumneavoastră nu sunteți autorizat să operați în această structură... Dar eu începusem să împing targa, deși nu știam în ce direcție s-o iau. Asistenta fugea alături de mine, încercând să mă călăuzească. Sala de operații era într-una din încăperile de la parter, în fundul unui coridor cu faianța azurie, asemănătoare cu celelalte, lumina era stinsă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
unui coridor cu faianța azurie, asemănătoare cu celelalte, lumina era stinsă și se simțea un miros de dezinfectant evaporat în sticlele închise. Electrocardiograful zăcea într-un colț, alături de un cărucior de serviciu gol. Am pătruns în întunericul acela, am împins targa spre mijlocul camerei, sub lampa scialitică prinsă în tavan. Am aprins-o, o bună parte din becuri erau arse. Ridicați storurile, deschideți tot! i-am spus asistentei, care execută ca un robot. — Unde sunt instrumentele? Intră într-o cămăruță în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
m-am oprit până când nu a intrat cineva. Au venit multe persoane și un bărbat mi-a prins brațele și mi le-a întors la spate, obligându-mă să încetez. Mai târziu mi-au bandajat mâinile, eram așezat pe o targă, îmi priveam rănile fără emoție, ca și cum nu ar fi fost ale mele. Nu simțeam nici o durere, mă gândeam la ce voi face. Îmi clătisem fața, îmi pusesem capul sub robinet, făcusem pipi, îmi vârâsem cămașa în pantaloni, totul cu mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Fata care mă doctoricea avea asupra corpului Italiei aceleași drepturi ca și mine, nici mai mult, nici mai puțin. Și-a ridicat capul, și-a tras după urechi părul care-i acoperea fața. I-am mulțumit și am coborât de pe targă. Am intrat în biroul directorului spitalului, de acolo am telefonat unui vicechestor pe care îl operasem cu câțiva ani înainte. Formalitățile au fost îndeplinite în mai puțin de o jumătate de oră. De la postul de poliție din apropiere a sosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
la impact, compresia creierului nu a fost devastantă... Aprob cu respirația. — Încercați să aflați? — Da, i-am spus Adei să încerce să-i determine suprafața, e nevoie de puțin timp. Capul tău bandajat alunecă spre Secția de reanimare. Infirmierul împinge targa încet, cu grijă. Acum ești între pereții aceștia de sticlă. Îți privesc ochii închiși și cearșaful care ți se mișcă pe piept. Ada ți-a scos tubul de oxigen, ți-a oprit anestezia și încearcă să te aducă puțin la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
necesar, sporirea numărului de drumuri făcute între spital și cimitir. Astfel, în ceea ce privește secția lui Rieux, spitalul dispunea în acel moment de cinci sicrie. O dată ocupate, ambulanța le încărca. La cimitir, cutiile erau golite, și trupurile de culoarea fierului depuse pe tărgi așteptau într-un hangar amenajat în acest scop. Sicriele se stropeau cu soluție antiseptică, duse la spital, și operația reîncepea de câte ori era necesar. Organizarea era prin urmare foarte bună și prefectul se arăta satisfăcut. El îi spusese chiar lui Rieux
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
EXISTA ȘI PREFECTURA ȚINEA MULT LA ACEST LUCRU. ÎN FUNDUL FIECĂREIA DIN ELE UN STRAT GROS DE VAR NESTINS FUMEGA ȘI CLOCOTEA. PE MARGINILE GROPII, DINTR-UN MORMAN DIN ACELAȘI VAR IEȘEAU CLĂBUCI ÎN AER LIBER. CÂND DRUMURILE AMBULANȚEI SE TERMINAU, TĂRGILE ERAU ADUSE ÎN ȘIR ȘI DE PE ELE ALUNECAU PE FUNDUL GROPII, APROXIMATIV UNELE LÂNGĂ ALTELE, TRUPURILE DESPUIATE ȘI UȘOR STRÂMBE, CARE, ÎN ACEEAȘI CLIPĂ, ERAU ACOPERITE DE VAR NESTINS, APOI DE PĂMÂNT, DAR NUMAI PÂNĂ LA O ANUMITĂ ÎNĂLȚIME, SPRE A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
opriră la intrarea navei. Amândoi respirau zgomotos. ― Să-l punem jos, zise Dallas. (Lambert se execută cu promptitudine." Nu merge așa. Cu picioarele care-i atârnă se va lovi de fiecare bolovan. Rămâi lângă el. O să încerc să improvizez o targa. ― Cu ce? întrebă ea, când el se ducea din nou în sala din care ieșiseră. ― Trepiedul. E destul de rezistent. Lambert se așeză cât mai departe de Kane, așteptând cuminte să se întoarcă Dallas. În jurul epavei vântul urla, proclamând apropierea crepusculului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
totuși să nu se gândească la ceea ce ar putea să-i facă în acest timp lui Kane. Așa și trebuia, altfel ar fi înnebunit Dallas reapăru, ținând în mâini cele trei prese metalice. Se puse imediat pe treabă, construind o targa rudimentară. Degetele-i tremurau de frică. Aruncă pe pietre mica platformă pe care o pusese la punct. Căzu la vreo doi metri mai jos fără să se frângă. Va putea să-l țină pe "exec" până la Nostromo. Ziua se grăbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Chiorului, doctorul de nebuni. Care a venit imediat cu Salvarea, știu asta. Pacientul era gol, pe canapea, cu privirea în tavan. Surd, mut. Nu părea să recunoască pe nimeni. Nu s-a opus brancardierilor. Dar când l-au ridicat pe targă, Tudorică se trezise. Madam Gafton își dădea cu mâna peste gură, gata să-și facă cruce, ca în fața Necuratului, parcă îi venea și nu-i venea să râdă. Cică în momentul când l-au mișcat pe profesor, Tudorică s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
pansează Rănile din aste zile? * Unde merge mia, mergea, ieri, și suta Mia, azi, e slabă, suta e cu pluta. Triumfând dolarul, leul nu există, Fericind pe unii într-o țară tristă. * „Leneșul mai mult aleargă” Până cade mort pe targă. Din ce strâns-a ca nimicuri, Încap bine-n două dricuri. * Fac cu toții pariul mare, De aici sau depărtări, Că-n oricare guvernare Suntem ași, ași în ratări. 10 aprilie 2005 Oricât de-adânc am suferi, Nu ne sporește dota
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
e mintea; Gândește în porții, bucăți feliate, Afară, ce-nseamnă afară? O fi vreun cuvânt inventat pentru morgă, Vreo secție nouă cu alți pacienți Așteptând străvezii cu castronul în mână Ciozvârta de viață, gramajul de pâine, Litrul de aer și targa pe role, Neștiind că din umbră, de după perdele, Pândesc, cu privirea slinoasă, călăii. Cântecul liftierelor din spitale Aici în cabina cu aer lăptos Mereu ne mișcăm: când în sus, când în jos Sus, chirurgii cos morții cu ață, Jos, noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
voi ieși ... dac-am să mai ies vreodată! Victor Olaru a trecut la treabă, se grăbea și nu dorea să facă zgomot. A tăiat „pe Înfundate” doi pui de fag sau carpen, i-a curățat de crengi, a improvizat o targă cu hulube lungi, din crengi a pus traverse și punându-și toate forțele și toată priceperea sa de om care Încă se mai credea În putere reuși să așeze cadavrul-viu pe targa improvizată. A acoperit În mare grabă groapa la
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
i-a curățat de crengi, a improvizat o targă cu hulube lungi, din crengi a pus traverse și punându-și toate forțele și toată priceperea sa de om care Încă se mai credea În putere reuși să așeze cadavrul-viu pe targa improvizată. A acoperit În mare grabă groapa la loc, a pus cu mare greutate frunze peste „mormânt” și Înhămat la cele două hulube a pornit cu mare grijă către satul care se afla la câteva sute de metri. Înainta anevoios
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
a zbârlit și a mârâit, era gata de atac. Imediat a simțit că urechea sa stângă este rotită cu durere, fapt care l-a liniștit oarecum. Victor a privit buimăcit În direcția către care era Îndreptat Vizanti, imediat a lăsat targa jos și urmat de Vizanti s-au ascuns În porumbul care Începuse să lege. A văzut un om călare și a crezut că cerul va cădea asupra sa. După câtva timp, omul a descălecat de pe cal, i-a Împiedecat piciorele
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
se Înscrisese pe lista de candidați la postul de primar al comunei. Erau primele alegeri libere de după căderea comunismului! Noua realizare „socialistă” a Bacăului, „Insula”, devenise cea mai importantă atracție pentru tinerii care trudiseră luni de zile, cu roaba, sapa, targa și cazmaua, prestând sute de „ore patriotice” pentru că așa era ...directiva politică. Soarele amiezii binecuvânta cu lumină și căldură bătrânii plopi rămași În picioare, transformându-le frunzulițele tremurânde În tot atâți bănuți din aur. Cei mai mulți tineri și adulți se bălăceau
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
un vulcan care erupe, și Antoniu, are un moment de panică, simte că puterile Îl părăsesc și se hotărăște să plece, exact În momentul În care cadavrul femeii este acoperit cu un cearceaf , ridicat de pe trotuar și așezat pe o targă. Antoniu coboară treaptă cu treaptă În adâncul metroului. Violența nu este un spectacol pentru el. O urăște, Îl revoltă, Îl neliniștește, Îl macină, Îl face să nu mai iubească nici măcar lumina, singura care nu l-a trădat niciodată. Coboară treptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
17 este procesiunea cu Prea Sfântul Sacrament, care pleacă de la bazilica Rozariului, se desfășoară apoi în piața din fața bazilicii, pentru a se încheia în bazilica subterană sf. Pius al X-lea. Impresionantă mulțimea pelerinilor bolnavi purtați în cărucioare sau pe tărgi, la care se adaugă un număr mult mai mare al celor ce merg pe picioarele proprii. Prin fața lui Isus în Sf. Sacrament sunt purtați bolnavii și apoi aranjați în ordine, pe rânduri. Intre timp, toți cântă, se roagă cu o
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]