1,695 matches
-
zbughi spre pleier, ca și cum ar fi vrut să dea replay, să pună din nou cântecul. Se opri însă pe pervazul ferestrei. Desfăcându-și larg mâinile, într-un gest suprem, mai strigă: - Eternă-i iubirea, madam! Și dispăru. Se pomeni resfirând teancul de rochii din șifonier. Nu știa pe care să o aleagă. Se anunța o zi caniculară, de sfârșit de august. Și-ar fi luat una de voal oranj. Nu o mai purtase din vara trecută, când fusese la Șoptireanca, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ar să fie, Margareta. — Margarreta?... În cameră mirosea a ploaie și var. Prin geamul deschis se vedeau ultimii picuri scurgându-se de pe streașina casei. Vântul sufla domol și îi dădea frisoane lui Samuel, aflat cu spatele la fereastră. Lângă ușă, pe un teanc de ziare și ținându-și genunchii la piept, ședea Margareta; îl privea cu niște ochi injectați, sub care creșteau două cearcăne uriașe. Părul dezordonat și presărat cu bucăți de văruială veche, ca și poziția, îi dădeau aspectul unei cerșetoare bătrâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
în casă sau la ce era bun). În cealaltă parte a camerei erau hârtii, foarte multe hârtii, vechi de când lumea. Am avut momente de surpriză, descoperind desene și alte nimicuri pe care le credeam de mult pierdute. Aranjatul lor în teancuri s-a făcut mai repede decât mă așteptam. Într-o oră le-am terminat și deja mă gândeam unde să depozitez cele aproape 50 de sticle goale de bere, cola și apă minerală, împrăștiate sub pat, în rafturile goale din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
-o aici, Mitch. Da, domnule. Mai aveți nevoie de ceva? — Deocamdată nu, Mitch, e în regulă. Dar ia stai... — Domnule... — Nu ai văzut cumva în bibliotecă o carte galbenă de Powell, Metoda operațiunilor armate? — Nu cred, domnule... Nu e în teancul ăsta de pe birou? — Nu e aici, am căutat-o. — Vreți să verific în bibliotecă? — Nu e nevoie, probabil am rătăcit-o eu pe undeva... Ești liber. Și, în timp ce caporalul era încă în cameră, mormăi suficient de tare încât să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
un lac de sânge și cadavre, prea epuizați pentru a articula cuvinte, prea șocați pentru a înțelege unde se află. Fură găsiți și șefii - Mallami împușcat sub un copac, Jo înjunghiat în biroul lui Frank, cu fața îngropată într-un teanc de hârtii, iar Frank ascuns în camera secretă din spatele bibliotecii. Era și el mort, dar nimeni nu putea spune din ce cauză. Probabil un infarct sau o otrăvire. Fermierii îngrămădiră corpurile într-o uriașă groapă comună și, după ce le acoperiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Cele mai la Îndemână conțineau rapoarte ale personalului, pe care trebuia să le citească În Întregime și pe marginea cărora trebuia să comenteze ca parte din procesul bizantin de promovare prin care trebuia să treacă toți angajații Statului. Al doilea teanc se ocupa cu cea mai recentă crimă din oraș, brutala și dementa bătaie, până la moarte a unui tânăr ce avusese loc cu o lună În urmă pe cheiul de la Zettere. Fusese bătut atât de sălbatic, Încât poliția fusese la Început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
inele pe degetul mic? Se duse alene În camera alăturată, vag conștient că se despărțise de grup, curios să observe. Într-o cameră interioară, dădu peste mesele de black-jack și-l văzu pe doctorul Pastore așezat deja acolo, cu un teanc modest de jetoane clădit cu o precizie chirurgicală În fața sa. În vreme ce Brunetti Îl privea, acesta ceru o carte, trase un șase, se opri, așteptă cât să tragă și ceilalți jucători, apoi Întoarse cărțile cu fața În sus pentru a afișa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
credea că va avea cei mai mari sorți de reușită, unul care nu avea nici o legătură cu cererea de favoruri; dimpotrivă. Rămaseră acolo vreme Îndelungată. Într-un târziu, Ambrogiani se Întinse În față și deschise torpedoul. Începu să scotocească prin teancul de hărți de acolo până când scoase În cele din urmă una afară. — Ai timp? Întrebă el. — Da. Cât durează se ajungem Înapoi? În loc să răspundă, Ambrogiani despături o hartă și-o Întinse În fața lui, sprijinită de volan. Cu un deget gros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
a se sinucide din cauza lor. Dar - doamnelor și domnilor - cine mai pierde azi un geamantan cu bani, aceasta este întrebarea esențială?! Pun pariu că descopăr în el tot felul de ciudățenii, dacă nu cumva voi avea surpriza să frunzăresc tacticos teancuri de ziare vechi. Încă nu vroia să își scoată din minte ideea că Lucia - în cârdășie cu vreun cunoscut de-al ei, avea mulți din ăștia, reușea să îi atragă precum un magnet, ha, ha, un magnet cu sânii mari
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
după idiotul ăla plouat și să îi cer cheia. Nu era încuiat. Ridică încet capacul, convins că s-ar putea aștepta ca vreo mănușă de box fixată pe un arc să îl lovească în plină figură. Banii erau așezați în teancuri legate cu hârtie albă și păreau foarte reali... Îl apucă sughițul. 4 Primul gând care îi trecu prin minte după ce reuși să scape de sughiț, cu ajutorul altor câteva guri de bere înghițite cu aviditate, fu ce-ar fi să număr
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
deschidă singur copertele și să lase în libertate personajele. Așa ceva nu se poate... Cu atât mai mult, nu pot sări din scenariul tipărit pe hârtie de calitate personaje care să lase în urma lor geamantane cu bani. Reali. Mulți. Așezați în teancuri... Dornici să fie atinși, pipăiți, numărați... Cheltuiți - i se păru că aude din nou acea voce misterioasă ascunsă undeva prin mintea lui... Vocea Magicianului nevăzut, vocea aceea alunecoasă, insidioasă, grețoasă, care nu trebuie decât să șoptească în urechea ta și
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Cel puțin încă nu sunt, fiindcă nimeni nu știe că eu am scris rândurile despre agentul imobiliar lovit de o mașină. Dar geamantanul? Despre geamantanul acela plin cu bani ce ai de spus, Magicianule? Am văzut banii cu ochii mei, teancuri teancuri, bancnote mici. Numai bune de cheltuit. Încă nu i-am numărat. I-am pus în debara. Nici nu am nevoie de ei, la o adică. - Dar de ce nu-i numeri, scriitorașule? Știu că ai vrea să-i numeri. Nu
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
puțin încă nu sunt, fiindcă nimeni nu știe că eu am scris rândurile despre agentul imobiliar lovit de o mașină. Dar geamantanul? Despre geamantanul acela plin cu bani ce ai de spus, Magicianule? Am văzut banii cu ochii mei, teancuri teancuri, bancnote mici. Numai bune de cheltuit. Încă nu i-am numărat. I-am pus în debara. Nici nu am nevoie de ei, la o adică. - Dar de ce nu-i numeri, scriitorașule? Știu că ai vrea să-i numeri. Nu face
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
lui. Grijile timpului, la asta s-a gândit cineva? Nu s-a gândit nimeni, geniule, tu te gândești la toate, ai putea să rezolvi chiar și încălzirea globală dacă nu ți-ar sta mintea la geamantanul ăla plin cu bani. Teancuri, teancuri, bancnote mici, serii disparate... Îl durea îngrozitor capul și își spuse că încă un pahar ar putea să rezolve situația delicată. Privi cu jind sticla de J&B, era o dorință fierbinte în el, se plimba prin sufragerie, iar
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Grijile timpului, la asta s-a gândit cineva? Nu s-a gândit nimeni, geniule, tu te gândești la toate, ai putea să rezolvi chiar și încălzirea globală dacă nu ți-ar sta mintea la geamantanul ăla plin cu bani. Teancuri, teancuri, bancnote mici, serii disparate... Îl durea îngrozitor capul și își spuse că încă un pahar ar putea să rezolve situația delicată. Privi cu jind sticla de J&B, era o dorință fierbinte în el, se plimba prin sufragerie, iar dorința
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
să plec, dau nas În nas cu manu, un marocan vesel și solid, care mi-a arătat odată la bucătĂrie cum se face cușcuș. — Haideți să vă arăt ceva, spune el plin de entuziasm și ne pune În brațe un teanc de poze. Tocmai s-a Întors din nord, unde a petrecut o săptămână la niște prieteni care lucrează În Nunavik, provincia cea mai nordică a Québecului. Joburile din Nunavik sunt vânate de proaspeții absolvenți, pentru că sunt bine plătite și nu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
into this bullshit“, a aruncat el printre dinți. Cât despre Zaide și Antoin, au decis că orașul Québec ar fi putut fi la o adică suficient de interesant ca să-i țină ocupați până la apropiata plecare spre Noua Zeelandă. mi-am pus teancul cu foile de instrucțiuni În rucsac, gân- dindu-mă să le citesc pe Îndelete seara, la hotel, sau a doua zi, În avion. Personal, eram destul de mulțumită de alegerea făcută - pentru o sumă egală cu nici un sfert din economiile mele (din
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
să plec, dau nas în nas cu manu, un marocan vesel și solid, care mi-a arătat odată la bucătărie cum se face cușcuș. — Haideți să vă arăt ceva, spune el plin de entuziasm și ne pune în brațe un teanc de poze. Tocmai s-a întors din nord, unde a petrecut o săptămână la niște prieteni care lucrează în Nunavik, provincia cea mai nordică a Québecului. Joburile din Nunavik sunt vânate de proaspeții absolvenți, pentru că sunt bine plătite și nu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
into this bullshit“, a aruncat el printre dinți. Cât despre Zaide și Antoin, au decis că orașul Québec ar fi putut fi la o adică suficient de interesant ca să-i țină ocupați până la apropiata plecare spre Noua Zeelandă. Mi-am pus teancul cu foile de instrucțiuni în rucsac, gândindu-mă să le citesc pe îndelete seara, la hotel, sau a doua zi, în avion. Personal, eram destul de mulțumită de alegerea făcută - pentru o sumă egală cu nici un sfert din economiile mele (din
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
nespusă bucurie, că, de fapt, țiganca aia, nici măcar nu avea chiloți pe ea. Duse repede mâna În portofel, șio umplu cu bilete de câte jumătate de milion, și prinse a i le Îndesa Între buzele de jos. Ea Îi apucă teancul. Dă-l Încoa! Nu te mai obosi și necăji! Că eu mă pricep, unde și cum să mi le bag, mai bine. Vocea o trădă. El Încercă să-și retragă mâna, rostind: cum, tu, aici, așa? Hai, lasă bancnotele, și
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
excesiv de amabil decise să-mi mai acorde zece secunde din timpul său prețios. — Dacă vreți să-i scrieți, așezați-vă acolo. mîna sa tremurîndă îmi indică o mică masă lăcuită stil Ludovic al XV-lea, pe care se aflau : un teanc de foi albe, o călimară cu cerneală, un tampon cu sugativă și o colecție de tocuri cu peniță, cum nu mai folosisem din copilărie, de la orele de caligrafie. În definitiv de ce nu, mi-am spus, îi voi scrie cîteva cuvinte
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
X le ia cu el, le va citi mai tîrziu în autobuz. Lui X îi place să-și citească corespondența și ziarul în autobuz. Pune cele trei scrisori în mapa de serviciu și se pregătește să iasă în stradă. în afară de teancul de scrisori abandonate, în holul blocului se mai află : saxofonul domnului Kuntz, rucsacul domnișoarei matilde, cea de-a doua mănușă a doamnei Bordaz, o pudrieră, o cutie de Coca-Cola și un pantof bărbătesc. 12. abia după patru sau cinci vizite
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
un test de rezistență sau de tenacitate întrucît imediat după această scurtă prezentare Bernard mă consideră un prieten al librăriei. După cum vedeți, îmi spuse el, cărțile sunt expuse aici în vrac. De fapt nu sunt expuse de loc, stau în teancuri formate la întîmplare, așa cum le așază viața. Personal eu detest marile librării organizate tematic sau după autori. La ce bun să clasifici, să-ți bați capul cu inventarea unor categorii ? Roman, eseu, proză scurtă, biografii... Autori străini, autori autohtoni... toate
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
walkman-ul domnișoarei matilde. nimeni în brutăria domnului masek, nimeni în măcelăria domnului Bruno, nimeni la florărie, nimeni la minimarket, nimeni în fața chioșcului de ziare (ceea ce nu-l împiedică pe X să-și extragă ziarul care-l interesează dintr-un teanc încă neatins și să lase trei mici monede identice deasupra). nimeni în cafeneaua centrală, doar patru, cinci cești de cafea aburind pe tejghea și alte cîteva, sparte, la intrare. în fața florăriei, furgoneta care aduce flori, pe jumătate descărcată. La colțul
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
sunetele devin din ce în ce mai stridente. se apropie de o papetărie care a luat foc. X nu mai poate face însă nimic decît să privească pînă la capăt cum flacările înghit mii de caiete și sute de creioane, munți de plicuri și teancuri de foi albe, blocuri de desen și penare de lemn. Cînd nu mai rămîne decît scrumul din toate rafturile papetăriei, urletul alarmei încetează și el. „Ca un animal obosit.” De fapt, sistemul de alarmă este și el distrus de incendiu
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]